784 matches
-
este monumentală, nelipsind scena cum ar fi biruința lui Constantin cel Mare Împotriva păgânilor. Cunoscătorul artei bizantine Charles Diehl a considerat construcția de la Horezu ,, cea mai frumoasă din România”. În pridvorul bisericii sunt pictați vătaful zidarilor, Manea, lemnarul Istrate și pietrarul Caragea. Paraclisul a fost pictat În tehnica frescă de pictorii Marin și Preda, iar biserica mare a fost pictată de Constantin, Andrei, Ioan, Ioachim și Neagoe. Voievodul Brâncoveanu a refăcut din temelie Mănăstirea Mamul, pe locul bisericii ridicată de frații
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
Mihai Eminescu și George Coșbuc, dezvoltă motivul dragostei și pe acela al suferinței, care recheamă hamletiana întrebare asupra existenței (Tentațiune). Prezicându-și parcă propria soartă, a dat expresie sentimentului morții și a invocat prăbușirea iluziilor. A scris și două piese, Pietrarii și Văpăi, prima fiind montată la Teatrul Național din Iași. SCRIERI: Freamăt, Soroca, 1934. Repere bibliografice: Vasile Badiu, „Freamăt”, „Limba română”, 1991, 3-4; Colesnic, Basarabia, I, 234-235; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 145. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289409_a_290738]
-
Rakavanda Nouă sediul Președinției în Republica Vandana de Nord arată așa cum l-au conceput meșterii italieni în stilul fraților arhitecți Vandarini (Antonio, Giacomo și Bebe) și, după moartea acestora, Baruch Braxi. Dar de la 18 mai 1768, când, se spune, zidarii, pietrarii, dulgherii, sculptorii, pictorii, grădinarii și tapițerii și-au terminat treaba și regele Vlau al VI-lea Cercel a inaugurat cu un fast impresionant Palatul, a trecut din nou ceva vreme și administrația din Republica Umanistă Vandana s-a văzut obligată
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
august 1944 schimbat în „Tribună independentă de luptă profesională. Răbojul faptelor și năzuințelor învățătorimii”. Director: Mircea Ispir. Revista este editată sub auspiciile Asociației Generale a Învățătorilor din România. Rubrici: „Note-Informații-Polemici”, „Însemnări”, „Bazar”. Colaborează cu versuri N. Bocșa, Em. Papazissu, D. I. Pietrari, G. Bobei, V. Copilu-Cheatră, G. Roiban, iar cu proză Ion Dongorozi, Mihai Spiridonică, Mihail Lungianu, Șerban Nedelcu. S.n. include sporadic articole, cronici literare și recenzii semnate de N. Oană, Mircea Ispir, N. Crevedia, B. Jordan. Publicistica, predominantă, poartă semnăturile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
din presa vremii, despre expozițiile lui Aurel Băeșu. Dumneavoastră singur sunteți în măsură să-i descrieți trăsăturile fizice și sufletești, întrucât ați fost foarte apropiat de el. Cum lucra ? Ați fost în casa lui la Fălticeni ? (pe str. Rădășeni și Pietrari). I ați cunoscut părinții ? Ce știți despre ei ? Muzeul județean Bacău a scos un album consacrat vieții și operei lui Aurel Băeșu, dar cred că mai sunt aspecte ce ar putea îmbogăți datele despre ilustrul artist fălticenean. Pentru ca să consult scrisorile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de discuția pe care am avut-o în 30 octombrie, despre unele articole care ar putea să intereseze revista „Convorbiri literare”. Am pregătit unul, intitulat „Aurel Băeșu” (Contribuții biografice), la care anexez 2 fotografii: a artistului și casa de pe str. Pietrari nr. 16, din Fălticeni, unde a locuit acesta. Fotografia pictorului nu este prea cunoscută. În articol prezint multe date inedite. Figura lui va mai fi evocată și în cadrul expoziției ce se va organiza la Muzeul Fălticenilor, cu ocazia centenarului Liceului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mamei, tata se căsătorește cu Natalia Costăchescu, și Aurel a trăit mai mult în casa bunicilor, purtând în suflet situația de orfan. Mama vitregă l-a iubit ca pe copilul ei și, după moartea soțului, s-a mutat pe str. Pietrari, în casa părinților ei, unde în vacanță stătea și Băeșu. Nu-mi amintesc numărul casei, unde în prezent locuiește D na prof. Ante422. Din prima căsătorie a lui I. V. Băeșu, desfăcută prin divorț, a rămas o fată - Minodora Băeșu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
422 Cornelia Ante, profesoară de latină la Liceul „Nicu Gane”. Azi decedată, au înmormântat-o la cimitirul din Oprișeni. Cu sora ei Mariana Costăchescu, mi-au pus la dispoziție multe date din copilăria lui Aurel Băeșu. În casa de pe strada Pietrari în care locuiau, a trăit o vreme și Aurel, la mama de-a doua, Natalia Băeșu. 336 Sevastița Popescu, casnică Studii: Școala primară No. 1, „Alexandru Ioan Cuza”, Folticeni, apoi 4 clase la Gimnaziul „Al. Donici” Folticeni, absolvite în anul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a curriculumului" Este dificil să discriminăm între „Socrate platonicul” și „Socrate-cel-real” câtă vreme cele mai multe informații despre personalitatea sa provin din Dialoguri. Totuși există și informații certe, „neplatonizate”, pe care ne putem baza. Avem în vedere profesiile părinților lui Socrate - tatăl pietrar și mama moașă - de care se face caz în dialogul pieirastic 4 Theaitetos sau despre cunoaștere 5. Acesta pare să fi fost scris și citit în Akademia de Platon (în 394-390 î.Hr.) ca un dialog funebru care elogia calitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
neascultător - dacă nu cumva o confund cu aceea a ginerelui său, Nelu. * 26 decembrie 1993. La Glina. Ceață și soare. Au trecut 12 ani. Lumânările ard liniștite. Crucea s-a lăsat vizibil într-o parte. La primăvară, de vorbit cu pietrarii, s-o îndrepte. * Abia acum îi înțeleg pe bătrânii „reacționari” care, pe vremea tinereții mele, se încăpățânau să-i spună parcului, rebotezat Libertății, pe vechiul lui nume, Carol. Ajuns la rândul meu bătrân și „reacționar” nu accept să-i spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Într-un loc pustiu, al cărui nume stârnea fiori. Când fața frumoasă a lui Hermann se acoperi de buboaiele acelea hidoase, Simeon Îl ascunse Într-o chilie din fundul curții. Nimeni nu știu că zace acolo. Din când În când pietrarul se strecura la el, Îi umezea buzele arse cu apă și-i ștergea sudoarea de pe fruntea Încinsă, pe care moartea Își pusese deja pecetea. Gândul c-ar putea să se molipsească nu-i trecu prin minte. Îi era milă de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de lucru. Oricum, du-te cu Dumnezeu. Sau poate vrei să rămâi aici, ca ajutorul și urmașul meu, zâmbise meșterul cu toată fața lui grasă și cam vi cleană... — Poate vrei să rămâi aici. Te plătesc Împărătește. Bizanțul e raiul pietrarilor... Nu, meștere, se grăbise să spună Simeon. Îți mulțumesc, dar plec acasă la ai mei. De atâția ani n-am mai băut apă din fântâna noastră. Nicăieri pe lume nu e apă bună ca la noi. Meșterul ridicase din umeri
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
un mort. Așa ceva nu mai văzuse. — Fii sigur, Neidhard, că nimeni nu scapă de dreapta sa osândă! XVI Nu mică fu mirarea prizonierei când recunoscu sub glugă chipul lui Simeon. Picioarele i se muiară și s-ar fi prăbușit dacă pietrarul n-ar fi prins-o În ultima clipă. Suspina ca un copil, cu capul sprijinit pe umărul lui. Dintr-odată pierise toată durerea, care se revărsa acum Într-un șuvoi de lacrimi. — Domniță, domniță, totul o să fie bine, Încercă omul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fărădelege pune iar la cale! Au plecat amândoi, s-au furișat noaptea ca niște tâlhari, după ce s-a dus și blestematul de popă, cu escorta sa Înarmată. Ușurată că Eglord nu era prin preajmă, fiica lui Bertold Îl urmă pe pietrar de-a lungul curții, la o depărtare potri vită. În zăpăceala care domnea acolo, nimeni nu-i băgă În seamă, astfel că ajunseră Într-un coridor Întunecat care du cea la bucătării. Acolo, Simeon Îi arătă o firidă plină de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
omenesc s-ar fi prăbușit la pământ, și un zornăit de chei. Dincolo de gratiile care despărțeau temnița lui de galeria lungă și Întunecoasă, văzu o siluetă Înaltă, ușor adusă de spate, Învăluită Într-o manta largă cu glugă. — Tu ești pietrarul cel străin? Întrebă umbra, Încercând să deslușească În Întuneric. — Da, eu sunt. — Cine te-a trimis aici? — Cei de la Sfântul Petru... — Bine, așteaptă! N-avem timp de pierdut, trebuie s-o ștergem de aici Înainte de-a se descoperi cadavrul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
erau atenți la mizeria lor interioară căreia doctorii îi dădeau un nume latinesc. S-au dus toți și s-au dus toate pe o cale ne-nturnată. S-au dus ca apele. Se macină și stâncile; trebuie grija necontenită a meșterilor pietrari să adaoge ciment și a altor meșteri care sprijină povârnișurile râpelor, pentru ca să mai rămâie, pe câțiva ani și câteva clipe, pomenirea trecătoare a acelor măriri căzute. Când toate se vor nărui, va fi rămas totuși ceva, o imagine și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Prefectură și sergent de serviciu la scară Este greu de aflat unde era sediul Prefecturii Fălciu În anul 1877, mai ales că În aceeași clădire se mai afla și Tribunalul plus Comitetul permanent. Oricum, chiar și de angajarea maiștrilor pietrari trebuia să se ocupe tot greu-Încercatul polițai al orașului Huși, Gheorghe Alexandrescu. Iată ce-i ordonase acestuia prefectul prin adresa nr.6659/4 august 1877: „În consequință cu deciziunea dată de Comitetul permanent asupra referatului D-lui Inginer (șeful serviciului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
condamnați la 4 ani de detenție, pe care i-au executat în principal la Canal, la Coasta Galeșu. Cristea Marinescu a primit 15 ani de închisoare, trecând pe la Aiud și Baia Sprie. După eliberare, Popteanu a lucrat în continuare ca pietrar. O muncă epuizantă, poate și umilitoare pentru un fost ofițer superior de aviație, dar care prezenta și avantaje: fiind foarte grea, nu existau prea mulți amatori, așa încât nu era ușor dat afară din serviciile pe care le avea (ceea ce cu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
redactase ziarul „Răvașul”, scriind articole mobilizatoare și adunând în jurul său o echipă redutabilă de scriitori combatanți. În T. se publică sau se reproduc versuri de Andrei Mureșanu, Aron Cotruș, Corneliu Vințan, Florica Ciura-Ștefănescu, Iustin Ilieșiu, Nichifor Crainic (Cântecul pământului), I. D. Pietrari ș.a. Elie Dăianu recenzează volume de poezii ale lui G. Gregorian și I. D. Pietrari și semnează mai multe articole cu pseudonimul Pascu Ludeanu. Mai colaborează Sebastian Bornemisa, V. Nițescu, Isaia Tolan, Ionel Pop, Eugen Hulea, E. Nicoară. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290267_a_291596]
-
combatanți. În T. se publică sau se reproduc versuri de Andrei Mureșanu, Aron Cotruș, Corneliu Vințan, Florica Ciura-Ștefănescu, Iustin Ilieșiu, Nichifor Crainic (Cântecul pământului), I. D. Pietrari ș.a. Elie Dăianu recenzează volume de poezii ale lui G. Gregorian și I. D. Pietrari și semnează mai multe articole cu pseudonimul Pascu Ludeanu. Mai colaborează Sebastian Bornemisa, V. Nițescu, Isaia Tolan, Ionel Pop, Eugen Hulea, E. Nicoară. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290267_a_291596]
-
se oprea în strada Brezoianu. Tot ce s-a făcut de la strada Brezoianu până la Cotroceni și din strada Colței până la Obor este opera lui Pache. Vara, la ora 5 dimineața era pe stradă, urmărind ca cel din urmă supraveghetor lucrarea pietrarilor cari lucrau pavajul ori dărâmau zidurile. Când s-a deschis bulevardul de la strada Colței spre Obor a stat noaptea în stradă. Bulevardul era lucrat îndărătul unei singure case din strada Colței, a cărei fațadă împiedica împreunarea cu vechiul bulevard al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
importantă colonie, destul de numeroasă, de sârbi și bulgari, buni meșteșugari, numiți în documentele vremii „hrisovoliți” (136). Unii au revenit peste Dunăre, iar alții s-au mutat la Tecuci. Episcopia de aici dispunea, ca și cea de la Roman, de 29 „slugi” (pietrari, olari, ciubotari, croitori), a căror existență este dovedită din secolul al XVII-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atestă cumpărarea de către ierodiaconul Grigore Paladi a unui loc de casă în cartierul Plopeni. Ca urmare a privilegiului acordat de domn Episcopiei, s-a constituit aici o colonie numeroasă de sârbi și bulgari. Episcopia adusese 39 de „slugi”, buni meșteșugari (pietrari, olari, ciubotari, croitori). Catagrafia din 1820 menționa 58 de negustori și 135 de birnici. Unul dintre acești negustori, Hagi Petcu Kisacov (sau Kesekov, mort în 1841), își păstrase conștiința neamului (era „makidonean ot Koprisvița”), făcuse călătoria de hagealâc și devenise
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau din cele mai diverse. În 1774 sunt atestați evrei covrigari și brutari, în 1820 era atestată o breaslă a căciularilor evrei. Ei practicau și meseriile de cărămidari, ceasornicari, caretași, ceaprazari, cizmari, croitori, medici, dogari, butnari, fanaragii, casapi, lăutari, pecetari, pietrari, sticlari și geamgii, negustori și fabricanți de băuturi spirtoase. În Iași, atelierele și dughenele evreiești erau predominant dispuse pe două mari artere - Ulița Rusească și Ulița Hagioaiei. Conform catagrafiei din 1844, în Iași trăiau 6.168 evrei care prestau activități
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
2 boi și 56 țărani fără animale de tracțiune, pălmașii și toți ceilalți care formau o categorie distinctă, s-o numim a patra, deoarece mai există o categorie distinctă, fără legătură cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus, pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]