1,404 matches
-
insondabile îmi arătai cu degetul, în zare, drumul lui Alexandru Macedon, expediții la care tu însuți, spuneai, c-ai participat. Se refăceau timpuri, imperii, civilizații, se prăbușeau unele, se înălțau altele, și toate se vedeau de aici din Turnul din Pisa, ne țineam de mână, adolescenți nevinovați, în bătaia vântului milenar. Ne vom vedea, desigur, în somn, ca și acum, când spiritul e liber, vom fi alături cum am fost totdeauna, un singur lucru nu știu: când anume ne vom împlini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
tristă, Ruby o Întreba cu blândețe dacă vroia să discute despre asta, dar Întotdeauna Chanel o Îndeparta, ciripind „Lasă, nu te Îngrijora, sunt În regulă“. Ruby știa că era oricum, numai În regulă nu. Mai știa și că, dacă o pisa să-i vorbească când ea nu vroia, Chanel s-ar everva. Dacă n-ar fi salvat-o Ronnie, Chanel s-ar fi putut cufunda Într-o depresie de proporții. A intrat În magazin Într-o după-amiază, când se Întorcea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mai mult, în cursul secolului XII, cavalerii au făcut apel, pentru a traversa marea, pentru a-și asigura proviziile necesare și nu mai puțin pentru asediul cetăților maritime din Orientul Apropiat la serviciile centrelor comerciale italiene, îndeosebi Veneția, Genova și Pisa, și la mijloacele lor navale; servicii indispensabile, răsplătite copios cu privilegii comerciale în teritoriile cucerite din Siria și Palestina. Una dintre consecințele cele mai însemnate ale participării la cruciate a centrelor maritime italiene a fost rapida și masiva lor dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înfloritoare ca Viena, Veneția, Livorno 11. Anul „zaverei“ nu a putut rupe brusc legăturile pe care cărturarii români și greci le aveau în vremea grecismului 12. Personalități grecești sprijină, chiar după 1821, educația tinerilor români. Este cazul bursierilor români la Pisa, ocrotiți de Ignatie, fostul mitropolit grec al Țării Românești, care le supraveghea evoluția, cursurile la universitate și lecturile 13, ori cel al studioșilor de la Paris, unde Filip Fournaraki, prieten al lui Adamantios Korais, corespondează strâns cu Nicolae Docan, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
3, p. 555-566. • Vezi Roxane D. Argyropoulos, A 19th century scholar in Bucharest: Mihail Christaris and his library, comunicare la Congresul I al Diasporei grecești din antichitate în vremurile moderne (Montreal-Atena, aprilie 1988). • Vezi Al. Marcu, Un student român la Pisa și Paris, către 1820: Simion Marcovici, în „Revista istorică“, 15, 1929, 1-3, p. 31. • Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 42. Cum reiese dintr-o scrisoare datată 1853, Fournaraki se arată atașat sufletește de Moldova, „patria sa iubită“, pe care a servit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noaptea fac mascaralâcuri în tot chipul, mai rău decât limbile păgâne“66. Ceea ce nu s-a observat este că criticile cele mai înverșunate îi țintesc pe fanarioți și numai pentru abateri de la convenția religioasă. Dar, când cronicarul consemnează întoarcerea de la Pisa a celor dintâi studenți români trimiși în străinătate, cu câtă admirație salută el deschiderea spre Occident! „Vecinica pomenire la cei ce au fost îndemnători de au pus în lucrare o lumină ca aceasta Țării Românești!“67 Deci, în locul distracțiilor ușuratice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vicepreședinte al Academiei Române; Anton Crihan, născut în 1893 în comuna Sângerei (Bălți), cu studii universitare și doctorat în Franța și profesor la Universitatea din Iași (19341946); Eugen Bădărău, născut în 1887 la Ismail, cu studii și doctorat în fizică la Pisa (Italia), fost președinte al Societății Române de Fizică, membru al Academiei Române; Gheorghe Năstase, născut în 1896 în satul Hristici (Soroca), licențiat în istorie și geografie al Universității din Iași, cu doctorat în Franța și profesor la Universitatea din Iași. O
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
intern. Aspect financiers, opérationnels et stratégiques, Dalloz, Paris, p. 10, prezintă, referitor la interesul pentru audit, apariția acestuia, diferit în fiecare țară: în Italia, s-a cerut unor contabili cunoscuți să devină auditori ai municipalității în schimbul unor onorarii fixe (la Pisa) sau în schimbul unor onorarii variabile în funcție de erorile și fraudele descoperite (la Veneția); în Franța li se recomanda baronilor să prezinte anual situația conturilor domeniilor în fața auditorilor; în Anglia, regele Eduard I a permis baronilor dreptul de a-și numi auditori
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
și literatura română, Snagov, Klim, 2009, 256 p. [116] MUREȘANU, CAMELIA, Pregătire bacalaureat 2010 limba și literatura română, Snagov, Klim, 2009, 246 p. [117] MUREȘANU, CAMELIA, Pregătire evaluare limba și literatura română: clasa a VIII-a: include teste după modelul PISA, Snagov, Klim, 2009, 288 p. [118] MURGOCI, MARIA; VĂTĂMANU, FLORENTA, Limba și literatura română pentru clasele a IV-a și a V-a: culegere de exerciții, Vaslui, Media Sind, 2009, 143 p. [119] NĂSTASE, PAULINA; SIMA, CONSTANTA, Limba română: teste
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. [60] LUNGU, CRISTINA; IVAN, DANIELA, Caiet de vacanță pentru clasa a IV-a, Slatina, Didactic Pres, 2010, 72 p. [61] LUPESCU, ECATERINA; MUREȘANU, CAMELIA, Limba și literatura română pentru clasele V-VII: comunicare, limbă, literatură: include teste după modelul PISA, Snagov, Klim, 2010, 288 p. [62] MANOLE, ANGELA, Primii pași spre școală: auxiliar didactic pentru clasa I: probe de evaluare predictivă, fișe de lucru, probe de evaluare sumativă, jocuri, Pitești, Paralela 45, 2010, 79 p. [63] MARCU, RAMONA-MIHAELA, Morfologia: substantivul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
îmbunătățirea serviciilor oferite și - foarte important - la creșterea gradului de responsabilitate publică, dar a produs și o competiție aflată uneori la limita eticului. Numeroase reforme educaționale proiectate în ultimii ani au ca punct de plecare evaluările comparative internaționale de genul PISA sau TIMSS. f) Schimbarea peisajului organizațional. Organizațiile care învață și neoinstituționalismul - noi „producții” în materie de dezvoltare organizațională - vor fi abordate mai în detaliu într-un subcapitol separat. Peisajul organizațional al școlii s-a schimbat semnificativ în două direcții: structurală
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Golescu, el contribuie la înființarea unei societăți care, pe lângă țeluri politice (ascunse), avea și obiective culturale: traduceri în limba română, elaborarea unui dicționar și a unei gramatici. Prin 1823 i s-ar fi încredințat o misiune politică în Italia, la Pisa. V. a fost și el poet, dar, cu deosebită modestie, considerându-se „slab în condei și în idei”, a vegheat asupra nepotului său, Iancu Văcărescu, a strâns și a transcris cu pietate manuscrisele Văcăreștilor. Urmând menirea neamului său, este permanent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
mod curent. Când spermatofagiile - mijloace contraceptive eficace... - nu erau considerate ca suficiente și nici precauțiile medicale, gnosticii mergeau până la capătul ontologiei negativului realizat pentru a-l suprima: ei extrăgeau manual fătul din pântecele barbelognosticei însărcinate. După ce recuperau avortonul, ei îl pisau într-o piuă, îl amestecau cu miere, cu condimente, cu piper și cu uleiuri parfumate pentru a face astfel un fel de pateu. Evident, în cursul ceremoniilor în care sperma și sângele menstrual curg în valuri, dacă e să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Marco Polo, în calitate de comandant al unei nave. Din nefericire, a fost rănit și luat prizonier, fiind aruncat, în 1298, într-o închisoare din Genova. În timpul când a fost închis a legat o strânsă prietenie cu un alt deținut, Rusticiani din Pisa, căruia obișnuia să îi povestească peripețiile prin care a trecut în tinerețe. Acesta, fascinat de povestirile venețianului, a scris fiecare cuvânt rostit de Marco Polo, așa apărând cartea despre care am pomenit la început. Genovezii l-au eliberat în 1299
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
mai ales atunci când nu le este oferită și accentuează faptul că nimeni nu le poate cere o abstinență forțată, percepută de narator ca „silnicie”871. Bartolomea, „una din cele mai frumoase și mai râvnite tinere din câte se aflau în Pisa”872, se căsătorește cu judecătorul Ricciardo din Chinzica, învățat, înțelept, dar vârstnic și fără vlagă, lipsit de putere și de bărbăție. Pentru a masca aceste inconveniente, soțul apelează la leacuri băbești și, în cele din urmă, instituie în familie respectarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
București, 1924; Solitudine romena, București, 1924; V. Alecsandri și Italia, București, 1927; L’Italia in cerca della latinità dei Romeni, București, 1927; Un prieten uitat: G.V. Ruscalla, București, 1927; V. Alecsandri e l’Italia, Roma, 1929; Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Romantismul italian, București, 1929; Athènes ou Rome? À propos de l’influence italienne en Roumanie vers 1820, Paris, 1930; Cavour și Unirea Principatelor, București, 1930; Conspiratori și conspirații în epoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
în creștere, pe fondul reducerii numărului de căsătorii. În privința interacțiunii cu prietenii, românii se află pe ultimul loc în Europa. Calitatea din învățământul românesc este pe cât de des invoctă în documentele oficiale, pe atât de absentă în realitate. Scorurile testelor PISA ne arată succint cât de îngrijorătoare este situația. Prin partizanatul nelimitat și prin tabloidizarea profundă, degradarea mass-media este aproape perfectă. Cu greu ne putem imagina cum ar mai putea scădea calitatea învățământului și a mass media în România. Dar aceleași
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Cum însă la noi ciclurile de dezvoltare se suprapun ciclurilor electorale, este nerealist să sperăm într-o reformă structurală în acest domeniu de o importanță covârșitoare. Cele mai recente statistici, realizate pe baza rezultatelor obținute de elevii români la testele PISA, ne situează într-o zonă care are singurul avantaj că din ea nu poți merge și mai jos. Nimeni nu poate estima cât va dura acest purgatoriu, însă putem deduce că va fi foarte lung pentru că nici măcar nu a început
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aliații au intrat în Elveția cu toată opoziția acesteia. Drumul spre restaurarea independenței era deschis. 4.5. Statele italiene În condițiile absenței unei autorități centrale la nivelul întregii Italii, orașele cu interese economice divergente (care au constituit orașele-stat independente Veneția, Pisa, Siena, Lucca), Statul pontifical și existența dominațiilor străine, succesive ori concomitente, au stat la baza policentrismului medieval italian, iar particularitățile structurii sociale au generat regimuri social-politice de diferite tipuri 401. Elementul orășenesc în Italia era superior, prin cultură și bogăție
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din puncte, linii incizate orizontal, sau în valuri simple ori duble, dispuse pe aproape întreaga suprafață, ca la recipientele găsite la Gura Idrici, Negrești, Chircești-Miclești și Dodești - Vaslui (pl. XXIV/5-7). tipsie modelată exclusiv la mână, din pastă cu cioburi pisate în compoziție, cu fundul gros, iar marginile ușor înălțate și aplecate spre interior (la Oncești), iar alteori scurte și rotunjite (cele de la Gura Idrici, Dodești); aceste trăsături îi conferă un aspect grosier, așa cum se observă la exemplarele de la Negrești, Gura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numeroase fragmente ceramice, modelate la mână și la roată. Cele făcute la mână aveau o pastă slabă calitativ, fapt ce le conferă un aspect grosier, cu neregularități, în timp ce fragmentele, lucrate la roată, dispun de o pastă mai bună, cu scoică pisată în compoziție, iar roata înceată le-a conturat un aspect calitativ superior. Ceramica la mână, descoperită în primele două cuptoare, le datează în secolele IX-X, în vreme ce fragmentele, realizate la roată, din cadrul celui de-al treilea cuptor, permit o cronologie mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă cu cioburi pisate. Similar ceramicii anterioare, și aceasta este arsă neuniform, având un aspect grosier și cu ornamente slab executate. O altă variantă cuprinde recipiente mai bine lucrate, chiar dacă pasta are cioburi pisate în compoziție, însă fin măcinate, care determină o mai bună densitate. Culoarea vaselor este roșie ori brună, cu miezul negru-cenușiu, datorită arderii incomplete. Pentru zona Moldovei reprezintă 50% din totalul vaselor, iar circa jumătate a fost descoperită în bazin. c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
puțin reprezentat fiind tipul șase. Exemplarele descoperite au fost modelate dintr-o pastă caracteristică categoriilor I-III, nefiind prezente cele din ultima categorie, caolinate. Mai rar este prezentă ceramica la mână, prin fragmente de vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, inestetică. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în val, aplicată singură ori în benzi. Ceramica fină, cenușie, denumită „de lux”, se generalizează și are un decor realizat prin incizii ori lustruire. Mai rar este reprezentată ceramica la mână, prin fragmente de la vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, neaspectuoasă. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c, p. 38. 2. Albești (comuna Delești), județul Vaslui a) Sud-Est de Biserică: la aproximativ 200m sud-est de biserica satului s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roata înceată, cu nisip și cioburi pisate în compoziție, decorate cu incizii, dispuse orizontal și în val, datate în secolele VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman și I. Bauman, 1977. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 108. 3. Alexandru Vlahuță, fost Pleșești (comuna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]