1,751 matches
-
Învățare și consolidare Ex. 1. Mai Întâi, jucătorii vor fi inițiați În efectuarea plonjonului (cu cădere pe brațe sau cu rostogolire). Ex. 2. Așezat pe postul de pivot, cu mingea În mână, jucătorul va Învăța efectuarea celor doi pași ai pivotului (vezi descrierea de mai sus). Ex. 3. Pivotul primește pasă de la unul din interi sau de la centru și finalizează prin aruncare la poartă din plonjon, după unul din cei doi pași specifici. Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În teren astfel
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
vor fi inițiați În efectuarea plonjonului (cu cădere pe brațe sau cu rostogolire). Ex. 2. Așezat pe postul de pivot, cu mingea În mână, jucătorul va Învăța efectuarea celor doi pași ai pivotului (vezi descrierea de mai sus). Ex. 3. Pivotul primește pasă de la unul din interi sau de la centru și finalizează prin aruncare la poartă din plonjon, după unul din cei doi pași specifici. Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În teren astfel: un inter stâng, un inter drept și un
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În mână. Extrema stângă pasează interului stâng și se pleacă În circulație pe semicercul de 6 m; Între timp, interul stâng pasează celuilalt inter, care va angaja jucătorul de la semicerc. Intrând În posesia mingii, acesta va efectua pasul 1 al pivotului și va arunca la poartă din plonjon (fig. nr. 46). Obs.: se recomandă ca acest exercițiu să se efectueze și cu plecarea jucătorilor de pe extrema dreaptă, pentru ca jucătorii să poată repeta și pasul 2 al pivotului. h. Aruncarea la poartă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
efectua pasul 1 al pivotului și va arunca la poartă din plonjon (fig. nr. 46). Obs.: se recomandă ca acest exercițiu să se efectueze și cu plecarea jucătorilor de pe extrema dreaptă, pentru ca jucătorii să poată repeta și pasul 2 al pivotului. h. Aruncarea la poartă de pe extreme (stânga, dreapta) Acest procedeu este utilizat de jucătorii extreme, fiecare având specificul ei În funcție de zona de aruncare (de pe partea stângă sau dreaptă). Chiar dacă aruncarea se efectuează tot din săritură, unghiul mic de aruncare, dar
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de la 7 m (aruncările pot fi dirijate sau lăsate la libera alegere a executantului). Ex. 13. Respingerea mingilor aruncate de jucătorii așezați pe posturi; aruncările se vor efectua În succesiuni diferite (exemplu: extremă stângăinter drept centru inter stâng extremă stângă pivot). Obs.: pentru respingerea mingilor, se mai pot utiliza o serie de aparate și materiale ajutătoare, cum ar fi: mingea praștie (pentru respingerea cu brațul sau piciorul), mingea palmă (permite portarului repetarea unor procedee În serie, Într-un timp scurt), mingea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sau mai mulți jucători Este cel mai simplu mijloc, care stă la baza jocului colectiv. În primele două faze ale atacului se utilizează pasele lungi și În adâncime, În atacul pozițional se folosesc pasele laterale pe pătrunderi și cu angajarea pivotului, iar În atacul În circulație pasele scurte, rapide, de colaborare. Acest mijloc de tactică colectivă este legat mai ales de atacul pozițional, când se folosesc sisteme ordonate de pasare cum ar fi: * pasarea mingii În lanț (fig. nr. 108a); * sistemul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
colectivă este legat mai ales de atacul pozițional, când se folosesc sisteme ordonate de pasare cum ar fi: * pasarea mingii În lanț (fig. nr. 108a); * sistemul de pasare 1-8 (centru extr. stg. inter stg. centru extr. dr. inter dr. centru pivot centru); poate să Înceapă și spre partea dreaptă (fig. nr. 108b); * sistemul de pase duble 1-5 (În care centrul pasează ordonat sau alternând părțile, fiecărui jucător care Îi returnează pasă); * pase efectuate pe pătrunderi succesive, pentru realizarea raportului supranumeric pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Învecinate sau Îndepărtate), Încrucișările ca și paselestau la baza tuturor acțiunilor colective, mai ales În contraatacul susținut sau În atacul pozițional. Obs.: În activitatea practică, trebuie să se aibă În vedere ca Încrucișarea să se facă, pe cât posibil, la nivelul pivotului. Încrucișarea dublă este specifică liniei de 9 m și este utilizată cu scopul de a pune În valoare jucătorii interi. Centrul primește mingea de la extrema stângă și efectuează o Încrucișare simplă la interul stâng, pasându-i mingea și deplasându-se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sau pe lângă apărători. Așezarea Înaintea apărătorului Îl Împiedică pe acesta să iasă la atacantul cel mai periculos (cel aflat În posesia mingii) sau să Îi blocheze aruncarea la poartă. Cele mai utilizate paravane sunt următoarele: realizate de centru, extremă sau pivot pentru un inter (fig. nr. 112 a); efectuate la aruncările libere (fig. nr. 112b); realizate de doi jucători de semicerc pentru un inter (fig. nr. 112c) (a, b, c) e. Blocajul și plecarea din blocaj Blocajul este acțiunea de tactică
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu o altă acțiune. În continuare vom prezenta o clasificare a blocajelor, Încercând și o ilustrare a acestora prin desene: * blocajul jucătorului cu minge la cel fără minge (fig. nr. 113). * blocajul fără minge la jucătorul cu minge (executat de pivot către un inter) (fig. nr. 114 a-stg.) și blocaj exterior (executat de extremă pentru interul de pe aceeași parte) (fig. nr. 114 b dr.). (a-stg., b-dr.) * blocaj În trei la jucătorul fără minge (fig. nr. 115). * dublu blocaj pentru interi (realizat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 114 a-stg.) și blocaj exterior (executat de extremă pentru interul de pe aceeași parte) (fig. nr. 114 b dr.). (a-stg., b-dr.) * blocaj În trei la jucătorul fără minge (fig. nr. 115). * dublu blocaj pentru interi (realizat de centru și pivot) (fig. nr. 116). * dublu blocaj pentru efectuarea culoarului de aruncare (interi) sau pătrundere și aruncare (extremă) (fig. nr. 117). * blocaj plecare pivotul efectuează un blocaj la apărătorul ce marchează strâns interul, apoi pleacă din blocaj, primește mingea și aruncă la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
blocaj În trei la jucătorul fără minge (fig. nr. 115). * dublu blocaj pentru interi (realizat de centru și pivot) (fig. nr. 116). * dublu blocaj pentru efectuarea culoarului de aruncare (interi) sau pătrundere și aruncare (extremă) (fig. nr. 117). * blocaj plecare pivotul efectuează un blocaj la apărătorul ce marchează strâns interul, apoi pleacă din blocaj, primește mingea și aruncă la poartă (fig. nr. 118). f. Circulația În opt Circulația În opt este unul din mijloacele tacticii colective și În același timp, constituie
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cursul teoretic): * circulația În opt În trei jucători, realizată În zona centrală (fig. nr. 119 stânga); * circulația În opt cu patru jucători; * circulația În opt cu cinci jucători ("optul mare") (fig. nr. 119 dreapta); * circulația În opt cu șase jucători (pivotul va participa și el la această acțiune, putând fi fix sau intrând În circulație). IV.3.1.2. Fazele atacului Prin fazele atacului se Înțeleg succesiuni de acțiuni individuale și colective Întreprinse de jucători de la intrarea În posesia mingii și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 129) Ex. 4. Jucătorii sund dispuși În linie câte trei: se efectuează paseîn trei cu schimb de locuri și aruncare la poartă (de regulă, din săritură) (fig. nr. 130). Variantă: Exercițiul se poate efectua și cu angajarea uni pivot care apare de pe extremă În zona centrală. Ex. 5. Jucătorii sunt Împărțiți pe 4 șiruri dispuse la nivelul extremelor; În fiecare poartă este dispus câte in portar. La semnal, portarii pasează primilor jucători perechi, care vor executa pase din alergare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pătrundere cu mingea În spațiul dintre doi apărători induce demarcarea indirectă a coechipierului și stă la baza creării raportului supranumeric (fig. nr. 132). Ex. 2. Jucătorul din linia de la 9 m, aflat În posesia mingii, depășește un apărător și angajează pivotul, centrul sau extrema (fig. nr. 133). Ex. 3. Încrucișare dublă Între jucătorii liniei de 9 m, unul dintre interi va finaliza. Obs.: dacă nu reușește să finalizeze, poate continua cu alte acțiuni, ca de exemplu angajarea pivotului sau pasarea mingii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
apărător și angajează pivotul, centrul sau extrema (fig. nr. 133). Ex. 3. Încrucișare dublă Între jucătorii liniei de 9 m, unul dintre interi va finaliza. Obs.: dacă nu reușește să finalizeze, poate continua cu alte acțiuni, ca de exemplu angajarea pivotului sau pasarea mingii altui jucător. Ex. 4. Paravan executat de centru, extremă sau pivot pentru un inter, care va finaliza (fig. nr. 134). Obs.: același paravan realizat din 2-3 jucători se poate utiliza la aruncările de la 9 m (la executarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Între jucătorii liniei de 9 m, unul dintre interi va finaliza. Obs.: dacă nu reușește să finalizeze, poate continua cu alte acțiuni, ca de exemplu angajarea pivotului sau pasarea mingii altui jucător. Ex. 4. Paravan executat de centru, extremă sau pivot pentru un inter, care va finaliza (fig. nr. 134). Obs.: același paravan realizat din 2-3 jucători se poate utiliza la aruncările de la 9 m (la executarea loviturilor de la 9 m). Ex. 5. Un jucător al liniei de 9 m finalizează
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 134). Obs.: același paravan realizat din 2-3 jucători se poate utiliza la aruncările de la 9 m (la executarea loviturilor de la 9 m). Ex. 5. Un jucător al liniei de 9 m finalizează pe blocajul efectuat de extremă sau pivot (fig. nr. 135). Ex. 6. Pivotul blochează ultimul apărător și extrema finalizează. Ex. 7. Blocaj și plecarea din blocaj al pivotului, care este angajat imediat sau după efectuarea unui dribling, de către inter sau centru (fig. nr. 136). Ex. 8. Pătrunderea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
realizat din 2-3 jucători se poate utiliza la aruncările de la 9 m (la executarea loviturilor de la 9 m). Ex. 5. Un jucător al liniei de 9 m finalizează pe blocajul efectuat de extremă sau pivot (fig. nr. 135). Ex. 6. Pivotul blochează ultimul apărător și extrema finalizează. Ex. 7. Blocaj și plecarea din blocaj al pivotului, care este angajat imediat sau după efectuarea unui dribling, de către inter sau centru (fig. nr. 136). Ex. 8. Pătrunderea unui inter În spatele apărătorilor avansați, angajarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de la 9 m). Ex. 5. Un jucător al liniei de 9 m finalizează pe blocajul efectuat de extremă sau pivot (fig. nr. 135). Ex. 6. Pivotul blochează ultimul apărător și extrema finalizează. Ex. 7. Blocaj și plecarea din blocaj al pivotului, care este angajat imediat sau după efectuarea unui dribling, de către inter sau centru (fig. nr. 136). Ex. 8. Pătrunderea unui inter În spatele apărătorilor avansați, angajarea lui, continuată cu aruncare la poartă sau cu pasarea mingii unui jucător (fig. nr. 137
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pase la centru (fig. nr. 138). Ex. 10. Centrul pasează interului drept și se deplasează În locul acestuia; interul drept transmite mingea interului stâng, care atacă poarta pe direcția unui apărător și angajează interul drept aflat În pătrundere; favorizat de plasamentul pivotului, acesta aruncă la poartă (fig. nr. 139). IV.3.1.3. Forme de joc În atac În realizarea atacului În jocul de handbal, se disting următoarele forme: * atacul rapid (contraatacul și contraatacul susținut) * atacul pozițional * atacul dinamic sau În circulație
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
când În când locurile Între ei. Extremele, plasate pe colțurile și marginile terenului, țin desfăcută apărarea. Atunci când mingea se Îndepărtează de extremă, aceasta se deplasează pe colțul terenului. Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților. Pivotul se infiltrează la semicerc și, prin jocul său, Încearcă să fixeze la semicerc un apărător, aflat În dreptul celui mai bun aruncător la poartă de la distanță
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
când locurile Între ei. Extremele, plasate pe colțurile și marginile terenului, țin desfăcută apărarea. Atunci când mingea se Îndepărtează de extremă, aceasta se deplasează pe colțul terenului. Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților. Pivotul se infiltrează la semicerc și, prin jocul său, Încearcă să fixeze la semicerc un apărător, aflat În dreptul celui mai bun aruncător la poartă de la distanță. Prin mișcări
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
apărarea. Atunci când mingea se Îndepărtează de extremă, aceasta se deplasează pe colțul terenului. Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților. Pivotul se infiltrează la semicerc și, prin jocul său, Încearcă să fixeze la semicerc un apărător, aflat În dreptul celui mai bun aruncător la poartă de la distanță. Prin mișcări intermitente pe semicerc, pivotul pune probleme de marcaj mai multor apărători În același
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților. Pivotul se infiltrează la semicerc și, prin jocul său, Încearcă să fixeze la semicerc un apărător, aflat În dreptul celui mai bun aruncător la poartă de la distanță. Prin mișcări intermitente pe semicerc, pivotul pune probleme de marcaj mai multor apărători În același timp. Forma pozițională de atac presupune ca interii și conducătorul de joc să fie posesorii unei game variate de procedee de aruncare la poartă specifice acestor posturi, pentru a pune În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]