740 matches
-
dușman; Egipt; emoție; faună; flori; frică; greșit; grîu; Ialomița; infinit; iuțeală; încovoiat; înfrigurare; învăluire; învolburat; Jiu; de lapte; larg; lat; lebădă; legătura; lichid; limbă; limitare; liniștitor; loc; luncă; mașină; meditativ; miere; mișcare; Mureș; negru; neîncetat; Nil; Olt; pescuit; pitoresc; plajă; plînset; ploaie; prăpastie; proaspăt; profunzime; răcoare; răcoros; revărsare; rîu; romantism; roșu; sat; satul bunicii; scurgere; scurs; scurt; secat; sete; Siret; Someș; străveziu; sursă de viață; tigru; timp; Tisa; tulbure; țărm; uscat; vacanță; vapor; veceu; vine de la; viteza; viu; vîltoare; vîlvoi; vîrtej
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
jale (3); neplăcere (3); plînge (3); suflet (3); tragedie (3); viață (3); amar (2); doare (2); dramă (2); eșec (2); foame (2); gînd (2); greu (2); inevitabil (2); îndurerare (2); milă (2); neliniște (2); nu (2); om (2); pierderi (2); plînset (2); plînsete (2); probleme (2); rană (2); răutate (2); roșu (2); sentiment (2); sete (2); singurătate (2); sînge (2); teamă (2); tortură (2); trecătoare (2); trecere (2); ură (2); adînc; adîncă; agonie; alb; angoasă temporară; animal; anormal; apă; babă plîngînd
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neplăcere (3); plînge (3); suflet (3); tragedie (3); viață (3); amar (2); doare (2); dramă (2); eșec (2); foame (2); gînd (2); greu (2); inevitabil (2); îndurerare (2); milă (2); neliniște (2); nu (2); om (2); pierderi (2); plînset (2); plînsete (2); probleme (2); rană (2); răutate (2); roșu (2); sentiment (2); sete (2); singurătate (2); sînge (2); teamă (2); tortură (2); trecătoare (2); trecere (2); ură (2); adînc; adîncă; agonie; alb; angoasă temporară; animal; anormal; apă; babă plîngînd; bătrîni; blestem
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate; pe nimeni; din nimic; oameni; oamenii; obijdui; a obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere; plîns; plînset; posomorî; prietena; priveliște; problemă; profesor; prostie; provoacă; rană; ranchiună; răni; rănire; reacție; regret; reuși; revoltă; rîde; rîs; roși; scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu știu; tachina; teamă; test; timid; pe tine; ceva trist; tot; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moarte (5); necăjit (5); nefericire (5); probleme (5); frustrare (4); grijă (4); of (4); tăcere (4); trădare (4); amară (3); eșec (3); iertare (3); împăcare (3); jale (3); mînie (3); moft (3); necăjire (3); neînțelegere (3); neliniște (3); neplăcere (3); plînset (3); rău (3); adîncă (2); amar (2); boală (2); copil (2); dură (2); emoții (2); eșec (2); gînd (2); indignare (2); izolare (2); liniște (2); de lungă durată (2); mohorît (2); necazuri (2); nevoi (2); nu (2); obidă (2); oboseală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); deprimat (4); eu (4); indispus (4); mîhnit (4); rău (4); sentiment (4); stare (4); suferind (4); suflet (4); amar (3); boală (3); cîine (3); disperat (3); fără dispoziție (3); greu (3); nefericire (3); negru (3); obosit (3); pesimism (3); plînset (3); sentimente (3); zîmbet (3); apăsător (2); băiat (2); chip (2); clovn (2); dezamăgit (2); dureros (2); examen (2); foarte (2); gînditor (2); indispoziție (2); neplăceri (2); nervos (2); niciodată (2); nu (2); persoană (2); pierdere (2); singuratic (2); slab
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și căpșune, care pot influența indirect pruncul alăptat. Eliminați-le complet din alimentație timp de cinci zile și vedeți dacă dispare plânsul. Faceți acest test și pentru produsele lactate. Nu dați prea multă mâncare copilului înainte de culcare. Remedii tradiționale Înregistrați plânsetele pruncului și puneți-i banda atunci când plânge iar. Fierbeți un ou în coajă și lăsați-l să se răcească un pic. Încercați pe încheietură temperatura, ca să fie agreabilă pentru prunc, apoi puneți-i oul pe ombilic și rostogoliți-l spre
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
chipul emaceat al actorului vorbesc despre o uzură a omenescului. Limbajul s-a deteriorat, comunicare nu mai este posibilă decât prin aceste ritmuri frânte. Așezat pe un scaun, în fața scenei, doctorul face trecerea către un public care poate percepe așa plânsetul lung, agonia celor trei surori, Olga (Irene Flamann Catalina), Mașa (Larisa Stase Mureșean) și Irina (Margareta Avram)... (Cornel Ungureanu) Incendiul a fost stins. E greu de știut numai după zarva stărnită dacă a fost pojar sau bagatelă. Nu este exclusă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
e un bâlci, alienarea reifică universul: 10. Muzica este un element important, poetul percepând lumea la nivel auditiv. În poezia bacoviană întâlnim instrumente muzicale (clavir, vioară, țambal, flașnetă, flaut, fluier, liră), compoziții muzicale (simfonia, marșul funebru, valsul), zgomote (foșnete, gemete, plânsete, suspine, oftaturi), verbe auditive care exprimă spaima (strig, plângând, scârțâie), muzicalitatea interioară realizată prin alternarea vocalelor cu consoanele și prin repetiție; 11. Cromatica are anumite sensuri în definirea stărilor sufletești: verdele crud, rozul și albastrul sugerează starea de nevroză, violetul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
gol" care îl desparte de lume, poetul se imaginează în vremurile îndepărtate, când omul, de teama stihiilor și a fiarelor, se retrăgea în locuințele lacustre și trăgea podul de la mal. Metafora "aud plângând" sensibilizează abstractul, sugerând că ploaia e un plânset al materiei. Materia, personificată, devine un lucru concret, iar actul percepției se desfășoară noaptea, timp favorabil reveriei. Strofa I se structurează pe două serii paralele (ploaia singurătatea) care trimit la natură și la eul liric. În versul al treilea se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și originalității lor, ea este numai bună de iubit... Cel puțin la început. În schizofrenie, inversi unea afectivă îi cere bolnavului să se atașeze puternic de o persoană străină, pe care o va atrage într-o dramă erotică teribilă, cu plânsete, nopți nedormite, gelozii absurde, scene publice, bizarerii pornind de la vestimentație și până la maniere. Totul pare o harababură; nu degeaba denumirea de schizofrenie se trage de la schizein (disociere) și frenos (spirit). Cealaltă mare psihoză de care se tem psihiatrii este boala
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
lor sunt ascociate, la fel și Tonio când este suspectat de a avea o relație cu doamna Wandeska. Afecțiunea este astfel limitată la senzații, ca de altfel și maladivul. Emanuel simte boala ,,ca o nevoie adâncă de respirație, ori de plânset"285. Într-o lume în care boala și moartea sunt locuri comune, iubirea se limitează la senzațiile plăcute ale unui om sănătos. E ca și cum erosul ar încerca disperat să scoată aceste personaje din monotonia ritualului lor zilnic care-i duce
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
350. În acest roman, singurul statut pe care personajul pare să-l accepte este acela de bolnav. Orice experiență care-l abate de la destinul său îi sădește personajului în suflet ,,un vid atroce, ca o nevoie de adâncă respirație, ori plânset"351. Singurul spațiu în care Emanuel se mișcă este cel al realității brutal instalate. Moartea celor din jur, a lui Quitonce, de exemplu, ,,înfășurat în bandele ca o mumie"352, pregătit ,,pentru eventualul rol de cadavru"353, pare decupată dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de slujitori și slujitoare. Ținându-se de grilajul de fier ce împrejmuia locul unde se afla mucenicul, îi spunea cu putere: <<Mai părăsit, Doamne, ai milă de mine, Stăpâne iubit!>>, și striga atât de tare încât din cauza vocii și a plânsetelor acesteia a trebuit să părăsesc rugăciunea și să am grijă de ea, deoarece mult m-au mișcat cele pe care le-am auzit. Am presupus că era o văduvă nedreptățită de către cineva; devreme ce eu aveam cunoștințe printre oficialitățile ce
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
de slujitori și slujitoare. Ținându-se de grilajul de fier ce împrejmuia locul unde se afla mucenicul, îi spunea cu putere: <<Mai părăsit, Doamne, ai milă de mine, Stăpâne iubit!>>, și striga atât de tare încât din cauza vocii și a plânsetelor acesteia a trebuit să părăsesc rugăciunea și să am grijă de ea, deoarece mult m-au mișcat cele pe care le-am auzit. Am presupus că era o văduvă nedreptățită de către cineva; devreme ce eu aveam cunoștințe printre oficialitățile ce
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
zona originalității, a fanteziei, a imaginației. În filmul lui Constantin Vaeni, Apoi s-a născut orașul (1972), nașterea noii Orșove, după strămutarea ei datorită barajului de acumulare, este sugerată printr-o secvență în care se arată maternitatea și se aude plânsetul unui nou-născut, sunet a cărui semnificație depășește contextul strict realist. Filmul folosește frecvent simboluri sonore, deoarece ele conferă limbajului filmic o valență expresivă suplimentară, sugerând mai mult decât simpla expunere directă. În 4000 de trepte spre cer, Titus Mesaroș vorbea
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
educativi, în special cu școala și cu grupurile de similitudine, au pus în evidență că rolul educatului este activ, copilul este actor al propriei educații. El poate interveni în raporturile dintre părinți și cadre didactice, făcând apel la resurse emoționale (plânset, zâmbet), intelectuale (reușite școlare), fizice (violența) pentru a influența deciziile părinților sau / și a cadrelor didactice, pentru a-și impune voința. Potrivit cercetărilor vizând relațiile dintre familie și școală în societatea contemporană, domeniile vieții familiale afectate de relația cu școala
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
sale din opera Contra donatiștilor, 4, 23: „Potrivit Tradiției, toată Biserica recunoaște botezul pruncilor care, de bună seamă, încă nu pot crede întru inimile lor în dreptatea dumnezeiască, nici a mărturisi mântuirea precum a făcut oarecând tâlharul și care prin plânsetele și țipetele lor în timpul botezului chiar împiedică oarecum săvârșirea Tainei, dar cu toate acestea, nici un creștin nu va zice că botezul nu va fi pruncilor de vreun folos. Iar dacă cineva va întreba de porunca dumnezeiască pentru așa ceva, apoi ce
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
timpuri vechi, mijloacele mecanizate fiind greu la îndemână, pârloagele dominând peisajul. Nici zootehnia nu merge deloc, fiind foarte puține animale în îngrijire. Cândva, în anii '50, satul vuia, spre asfințit, de clopote, tălăngi, pocnituri de bici, strigătele stăpânilor și copiilor, plânsete, înjurături sau cântece, mugetele și behăiturile animalelor din turmele de oi sau cirezile de vaci. Tablourile din pastelurile lui I. H. Rădulescu sau G. Coșbuc se potriveau exact perfect înserărilor din Giurgioana și Răcușana: Care cu poveri de muncă Vin
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
au plâns maică-sa Stanca și frate-său mai mic, Constantin; au împărțit ștergare, colăcei și pitaci de argint, că erau Brâncovenii cei mai bogați boieri din Oltenia. Și când popii ridicau coliva, se spune că s-ar fi auzit plânsetul lui Constantin, rămas singur, doar cu o mamă mai să-și iasă din minți de durere. Șoptea Constantin: „Barbule, Barbule, ce-mi făcuși, Barbule? Ce să-ți iert eu, Barbule, că nu-mi greșiși cu nimic? Iartă-mă tu, că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
corp. Când s-a așternut liniștea, s-a strecurat de sub ea și a privit în jur. Mama sa era moartă. În apropiere erau cadavrele a mai mult de douăsprezece femei, aflate într-o baie de sânge. Băiatul a auzit apoi plânsetul unui bebeluș; era sora lui, care zăcea printre corpurile neînsuflețite. Luând copilul în brațe, a pornit la drum. Bebelușul a plâns ore întregi, în timp ce băiețelul trecea peste dealuri și stânci împleticindu-se. În cele din urmă au ajuns într-un
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
atenția. E ceva necurat la mijloc. Acum liniștește-te draga mea. Noaptea următoare, fenomenul se repetă în camera lui Mihail, similar cu prima noapte. Imobilitatea corpului. Levitația patului. Luminița care se zbenguia prin cameră. De sub dușumea, în dreptul ferestrei se auzea plânsetul unui copil mic. Bătăile pendulului anunța miezul nopții, când totul încetă. Adoua zi inginerul Scărlătescu chemă poliția, procurorul și preotul. Un muncitor desfăcu dușumeaua, în locul indicat de inginer. Săpă. La mai puțin de șaptezeci de centimetri, apăru un pachet cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
lumina era atât de proaspătă, atât de lichidă, încât Yvars o simțea pe față și pe brațele goale. Urcară scara, pe sub ramurile de caprifoi, pe care îmbobociseră câteva flori. Când intrară în coridorul cu pereții plini de diplome, auziră un plânset de copil și vocea domnului Lassalle, care spunea: - O s-o culci după ce mănâncă. Dacă nu-i trece chemăm doctorul. Apoi patronul se ivi pe neașteptate în coridor și-i duse într-un mic birou în care mai fuseseră și altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
sau târându-se, așa cum puteau, prin tot apartamentul. Hotărâră atunci să așeze leagănul noului născut într-un colț al atelierului, pe care Jonas îl izolă de restul încăperii printr-un paravan făcut din tablouri suprapuse, ceea ce le îngăduia să audă plânsetele copilului și să poată astfel sări fără întârziere. Jonas, de altminteri, nu trebuia niciodată să-și lase lucrul, căci Louise i-o lua înainte. Fără să mai aștepte țipetele copilului, ea intra întruna în atelier, pe vârful picioarelor, e drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
așezați pe scaune dispuse acum în rânduri concentrice în jurul șevaletului. Adesea, la ferestrele din față, apăreau și vecinii, mărind numărul privitorilor. Jonas discuta, schimba păreri, examina pânzele ce i se arătau, îi surâdea Louisei când aceasta trecea prin atelier, potolea plânsetele copiilor și răspundea călduros la telefon, fără să lase o clipă din mână penelul, cu care, din când în când, mai adăuga o tușă la tabloul început. Într-un anume sens, viața lui era plină, fiecare ceas era bine întrebuințat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]