29,600 matches
-
are și pe care le joacă diferit pe parcursul secvențelor monologate, precum și în cele cu Mihaela Teleoacă, Kathie Lee, fosta soție a lui John Smith. Mihaela Teleoacă aduce mult echilibru într-o apariție redusă ca arie, într-un rol mic. Totuși, plăcerea cu care îl joacă, muchia de cuțit între inocență, prostie și ipocrizie se simt din plin și aduc pe scenă dinamică și un inspirat contrapunct. Ce cred eu că nu a izbutit, sînt celelalte două roluri masculine, secundare dar importante
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
Eminescu: "Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, blestematule Ieronime?" (Cezara). Nu e însă total absentă transcrierea dracu ("slab ca dracu", Geniu pustiu). Și la Caragiale apar ambele forme de transcriere ("Unde dracul s-a băgatără?", Tren de plăcere; "să vază ea pe dracu!", Art. 214), cu o mai mare frecvență a celei fără -l. În construcții frecvente și mai puțin motivate semantic, se produce ușor o apocopă, o trunchiere și mai marcată: cea a articolului în formă de
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
fi ignorat, pentru că de atât de multă vreme nu mai avusese "nici o legătură cu patria ungurească", ar putea scăpa, s-ar putea strecura neștiut: Da, dar... Nu se va găsi, oare, nimeni să mă denunțe, din răzbunare sau din simplă plăcere?..." (ibidem, p. 25). Moartea îl pândește, dar nehotărârea îl țintuiește locului. Situația se complică și prin faptul că Remus Lunceanu are o soție și trei copii de întreținut. Și totuși plecarea din Bucureștiul ocupat ar fi singura soluție salvatoare, căci
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
să-i pretind ceva Golesc paharul du-te acolo urmează-le celorlalți la drum la drum 4. La o parte Stau la rând murdărit de dorință Du-te acolo, aleargă Grăbit spre toate intrările 5. Dă-mi gura, doritor de plăceri Între sâni și ninsoarea de crin Hodorogesc vise Containerul de peste drum E tot mai plin de ele, mai plin 6. Totul pare mai alb ca oricând Moare dar va renaște totul curând Viață falsificată (Pour Adorno) Strivind imediatul De apăsările
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
fără trudă Urcat pe culme am o bănuială Cel care mușcă, cel care călătorește Armăsarul nechezând în grajdul murdar În care fluviul poftei șerpuiește Iar sarea gândului e înghițită amar Întunecatele pene de puf ale dimineții Bănuiala culminând uneori cu plăcere Între pasărea paranoidă și cerul spuzit de stele Orice înălțime atinsă mă obosește Privesc cum mădularul îmi înflorește În cea mai deplină durere Cântec care vede (Femeile atât de departe) Femeile atât de departe cu toate că Îți place să
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
dialectele din Sudul Italiei: pornind de la lucrările lui Iorgu Iordan, dar utilizînd cercetări dialectale ulterioare și corectînd ceea ce e mai curînd rodul unor coincidențe. Cu seriozitate, stil limpede și convingător, rigoare și prudență științifică, preocupare pentru metodă, dar cultivînd și plăcerea surprizei, a descoperirii și a polemicii, Teresa Ferro spune de fiecare dată ceva interesant și aduce o contribuție importantă la dezbaterea științifică actuală.
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
din istoria omenirii. Fiule și frate întru a crede în promisiunile electorale! Oare ce destin blestemat ți-a purtat pașii la cabana aceea unde prinzi TVR 1 la radio și nu auzi decât troznetul lemnelor arzând în godin, geamătul de plăcere al urșilor frecându-se de pereți și urletele lupilor semănând cu niște înfiorătoare strigăte peste văi ? De ce n-ai stat tu acasă cu Antena 1, Pro Tv-ul, sau B1-ul ? Ce ți-ai mai fi încălzit sufletul auzind promisiunile electorale ale
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
întâi, chiar și atunci când comentează cărți de proză, Cornel Regman continuă să rămână un critic al criticii. Doar partenerii de dialog se schimbă (de la Al. Piru sau Valeriu Cristea la Alex. Ștefănescu); polemica rămâne. În al doilea rând, vocația polemică, plăcerea de a fi mereu în răspăr îl conduce pe critic (malgré lui) la ceea ce el însuși numea "lectura piezișă". Nu e vorba numai de judecățile valorice, de comentarea malițioasă a "miturilor" lui A. E. Baconsky sau Al. Ivasiuc, ci și
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
neîmplinirile. Cînd îi pronunț numele, mă gîndesc automat la spectacolul său de la Mic, primul de acolo, Dragostea celor trei portocale de Carlo Gozzi. La gradul de inocență păstrat în formula de mizanscenă și în jocul actorilor, la inventivitatea spumoasă, la plăcerea alcătuirii unei povești pe scenă, cu elemente simple, funcționale, cu o articulație flexibilă, coerentă, încîntătoare. După ce am văzut varianta scenică a Nonei Ciobanu după Povestiri din Canterbury de Geoffrey Chaucer, mi-am revigorat aprecierile. Da, este un regizor care știe
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
timp cauza unor mari necazuri, pentru că eram considerat aici ca unul care nu mai există și dintr-o dată am îndrăznit să exist! Dragă Simona, aș prefera să trăiesc ascuns, cu modestie, în micile mele amuzamente, în micile mele aventuri și plăceri, dar, cum vezi, sunt obligat să trăiesc cu neplăcere un destin care nu mi se potrivește deloc!" Din fericire, scriitorul a fost nevoit să se obișnuiască cu noua etapă, de altfel strălucită, a destinului său de scriitor francez, de fapt
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
amintesc, de pildă, de o cronică literară la primul volum din Incognito al lui Eugen Barbu, încheiată cu un elogiu nemăsurat și total neinspirat. Lui Radu Enescu îi plăcea să participe la viața literară, intervenea episodic, aparent neimplicat, din pura plăcere a jocului de la distanță, ale cărui compromisuri nevăzute, dar pe care le știa foarte bine, își imagina că nu l-ar putea atinge. Publicistul orădean Marin Chelu s-a devotat restituirii paginilor rămase în revista "Familia" și a alcătuit până
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
confuză distincție între "cititorul profesionist" și criticul literar. În viziunea sa, cititorul profesionist (din categoria căruia se revendică) nu este un "specialist", ci un splendid "diletant". "El nu citește din pricina vreunei obligații exterioare, de serviciu, ci pur și simplu de plăcere" (pentru întreaga discuție, vezi nota de la p. 57). În cel mai bun caz, se poate vorbi aici de o confuzie terminologică. Pentru că "cititor profesionist" nu poate fi decît cineva care are ca meserie cititul cărților, care trăiește din cititul cărților
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
în relație și de a orchestra inteligent amănunte dintre cele mai variate, căutând sau inventând imperceptibile fire de legătură într-un spectacol din care nu lipsesc derizoriul, grotescul sau bizarele și profundele coincidențe. Oricum, dificil de analizat la modul tehnic plăcerea provocată de formula narativă, vioaie și inedită a acestui extraordinar scriitor. Căci Radu Cosașu este cu siguranță unul dintre cei mai importanți și originali scriitori români postbelici care, prin tinerețea minții și verva stilului cu care a câștigat definitiv o
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
subliminal. Habitudinile sale sînt pantagruelice. G. Călinescu pune în evidență voluptatea ieșită din comun a scriitorului în legătură cu hrana: El mănîncă o dată zece ouă, o strachină de prune, o oală de porumb fiert, doar pentru deschiderea poftei de mîncare, cu acea plăcere de a mesteca alimente de tot felul cum este a mîncăcioșilor și a vitelor. Ca și Flămînzilă, el mistuie în cinci fripturi toată carnea birtașului înspăimîntat și țipă că-i e foame. Cere toate mîncărurile ospătarului, înghițind cîte două fierturi
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
Pofta de elementaritate i se mai vădește în "cămeșoiul de pînză cu dungi albastre, lung pînă-n călcîie", în care se poate mișca în voie, ca și-n putina "pusă în cerdacul de dindos", în care se cufundă ceasuri întregi, savurînd plăcerile pe care le generează apa. Avem însă motive a crede că teluricul Creangă își îngroșa intenționat, într-o manieră ușor exhibiționistă, cu aere de "măscărici", atari apucături, pentru a transpune într-o cheie lejer-agreabilă dramatismul unui impact lăuntric încorporat. Altminteri
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
5 cm. X 19,5 cm. Proiectul a fost dirijat de Pierre Alféri și Olivier Cadiot, doi poeți importanți. Primul a fost imediat epuizat. Nu l-am văzut niciodată. Numărul 2 antologhează 49 de texte. Nimeni nu "povestește" aici de plăcere, toate textele (succesiuni semnificante de semne) se scriu împotrivă: împotriva semnificațiilor date, a genurilor recunoscute, a strategiilor discursive probate. Deci: împotriva cititorului amorțit, împotriva lumii imaginolatre și imaginofage - bidimensionalolatre și în consecință superficiale - deși textele sînt și ele, într-un
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
în Piață României să devina.un obicei anual.Ca toate celelalte obiceiuri de Sărbători, o sărbătoare în sine la Montreal, dedicată tuturor grupurilor comunitare române de aici și concitadinilor noștri montrealezi. Astăzi 24.XII.2008, în ajunul Crăciunului, avem deosebită plăcere să vă prezentăm: Bradul de Crăciun din Piață României, Montreal, Ediția 2008-2009si să oferim câteva detalii despre el și cei care au contribuit prin diverse acțiuni, ca acest frumos proiect să prindă viață pentru a doua oară, la finele acestui
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
i se povestește, printr-un atac adresat nu doar gândirii, ci și simțurilor. Nu sunt puțini cei care refuză acest gen de teatru, resimțind procedeele regizorului ca pe o agresiune și un impediment în satisfacerea orizontului de așteptare, al unei plăceri estetice calme. Pentru obișnuiții discotecilor și amatorii de capodopere horror (orice gen are capodoperele lui) spectacolele lui Hausvater se petrec într-un univers familiar. Regizorul a izbutit și acum, ca și altă dată, să obțină reacții omogene din partea trupei, un
Un rege vagabond by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12384_a_13709]
-
sau primesc prin bunăvoința unor români parizieni (Mircea Iorgulescu și Alexandru Niculescu) mă ajută să fiu la curent și să pot informa la rîndul meu despre actualitatea editorială franceză. Sigur, există Internetul și îl folosesc, dar nu-i același lucru. Plăcerea cu care citești pe îndelete un text sau altul, privind pozele pe hîrtie, faptul că poți lua revista cu tine în metrou, săli de așteptare, în bucătărie și în pat nu se compară cu lecturile înțepenite, de lucru, de pe ecran
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
în metrou, săli de așteptare, în bucătărie și în pat nu se compară cu lecturile înțepenite, de lucru, de pe ecran. Cu textele de pe Internet, relația e obligată, restrictivă și interesată, pe cînd obiectul revistă îți aparține și lectura e de plăcere în primul rînd. E o deosebire ca între zilele lucrătoare și week-end pentru un elev. Răsfoind colecția mea de "Magazine..." pot vedea cum s-a modernizat subtil, în pas cu timpul, păstrîndu-și totuși personalitatea ușor de recunoscut. începînd cu ultimul
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
de literatură științifico-fantastică. Gluma se îngroașă în subtext. Dar ar fi nedrept să îi plasăm pe cei doi doar în lumina rece a reflectorului politic. Ei simt cu toată ființa că "hîrtia duce în ispită" și scriu dintr-o imensă plăcere a vorbei izbăvitoare de orice tragedie. Livrești, de gust baroc, fac din "ideile primite" cele mai fanteziste combinații. Iubitor de Anton Pann și de Arghezi în egală măsură, P. Georgescu își imaginează o inscripție pe călimară: "Dacă nema putirința, ce
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
ca eu să prefer tot ce mă afectează în chip fericit și să nu țin nicidecum socoteală de tot ce poate rezulta din preferința mea ca vătămător pentru alții. Cea mai mare durere a altora contează întotdeauna mai puțin decît plăcerea mea". Pus într-o astfel de perspectivă, Erosul ni se înfățișează ca un cîmp de manifestare a orgoliului, derivație culturală a egoismului, care explică suferința într-un mod mai verosimil decît lezarea afectului "generos", decît ceea ce am putea numi cu
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
erotismului este pîngărirea". Funciarmente asociată cu pofta profanării, dorința erotică duce, într-o sferă mai puțin brutală, cotidiană, la desconsiderarea femeii, la un misoginism prezent din plin în paginile camilpetresciene. Femeii i se rezervă un rol funcțional, de obiect al plăcerii, inteligența ei se cade ignorată, fiind stînjenitoare. "Autoritatea" sa nu iese din raza capriciului delectant pentru partener, id est pentru stăpîn: "Așa o doream". "Gravă ca un copil care cere luna sau pasărea de aur", "îmbufnată și copilăroasă ca o
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
vii, ca personaje în propriile lor romane. Stilul cărții nu este de bilanț, care contabilizează atent calitățile și scăderile fiecăruia, trage linie și dă verdicte, ci de eseu elegant și liber, ca o călătorie în timp cu un tren de plăcere. Ușa rămîne întredeschisă, privirile se aruncă indiscret, în "bucătăria" încărcată de savori neluate în seamă care însoțesc "ospețele" de soi, acelea pe care le știe, din citite, toată lumea. Gestul criticului, mai degrabă pios, rupe cercul versiunilor autorizate, dar de mîna
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
Doi povestitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, în care Iorga îi vedea pe cei doi deopotrivă de mari scriitori, prozatorul va nota în cap. XVIII din Anii de ucenicie: Această poamă mistreață a conducătorului nostru n-am mistuit-o cu plăcere" - semn că se situa într-o cu totul altă categorie valorică, avea despre sine o altă imagine decât aceea a egalității cu mediocrul Vasile Pop. Dar Nicolae Iorga va ști, totuși, să găsească diferențierea și să încununeze excepția, proclamând 1904
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]