1,022 matches
-
încalcă dispozițiile constituționale atât timp cât o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de persoanele îndreptățite reprezintă o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit, care constă în menținerea echilibrului bugetar și care poate avea, sub aspectul consecințelor, valențele unei plafonări, această măsură nefiind de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art.
DECIZIA nr. 249 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287682]
-
2015, paragrafele 23 și 24, prin Legea nr. 165/2013, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale
DECIZIA nr. 249 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287682]
-
această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea
DECIZIA nr. 249 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287682]
-
activități de recuperare se pot adresa instanțelor judecătorești, potrivit dreptului comun, pentru soluționarea oricăror acțiuni (plângeri) referitoare la realizarea creanțelor lor, fiindu-le asigurat, în acest fel, accesul liber la justiție. ... 85. Curtea reține astfel că soluțiile legislative referitoare la plafonarea dobânzii anuale efective sau a cheltuielilor de recuperare a creditului, posibilitatea reducerii costului total al creditării pe zi și/sau a valorii totale plătite de consumator, prin apelarea fie la o instanță judecătorească, fie la o entitate de soluționare alternativă a
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
soluții legale în vederea asigurării echilibrului contractual, în condițiile practicării pe piața analizată a unor dobânzi cu fluctuații mult mai mari decât cele impuse de bănci pe piața creditelor imobiliare. În acest sens, dispozițiile art. 4-6 din legea criticată prevăd plafonarea dobânzilor impuse de instituțiile financiare nebancare în cazul fiecărei categorii de credite, respectiv pentru creditele ipotecare pentru investiții imobiliare și pentru creditele de consum, în cazul celor din urmă dobânda fiind individualizată în raport cu valoarea acestora. ... 97. De asemenea
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
netă. ... 55. De asemenea, se încalcă și dreptul la pensie al celor pensionați după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituție, deoarece suma scăzută ca urmare a plafonării de 85% nu este un impozit și nu există nicio altă rațiune legală de natură să justifice această scădere. Dreptul la pensie se mai încalcă întrucât prin aplicarea plafonului de 85% și prin scăderea impozitului pe venit din cuantumul brut
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
cu valoare diferită, în plată rămânând cea cu valoare mai mică. De asemenea, cele două sporuri au fost, în fapt, eliminate, fără să existe un act normativ în acest sens. ... 56. Scăderea pensiei nete cu aproximativ 35% ca urmare a plafonării impuse de măsura criticată nu este rezonabilă și proporțională, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente. Micșorarea este atât de consistentă, încât nu poate fi justificată prin principiul
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
fost, în fapt, eliminate, fără să existe un act normativ în acest sens. ... 56. Scăderea pensiei nete cu aproximativ 35% ca urmare a plafonării impuse de măsura criticată nu este rezonabilă și proporțională, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente. Micșorarea este atât de consistentă, încât nu poate fi justificată prin principiul solidarității sociale. ... 57. Se mai consideră că se încalcă și art. 53 din Constituție, fără să se
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
față, un soldat sau un gradat profesionist care ar îndeplini condițiile de pensionare ar beneficia de majorarea cuantumului pensiei nete cu sporul aferent semnului onorific. Prin urmare, se încalcă principiul egalității și nediscriminării. ... 20. Se mai susține, în esență, că plafonarea pensiei a condus la o scădere a pensiei nete, astfel încât această plafonare nu respectă exigențele unei scăderi rezonabile și proporționale, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
ar beneficia de majorarea cuantumului pensiei nete cu sporul aferent semnului onorific. Prin urmare, se încalcă principiul egalității și nediscriminării. ... 20. Se mai susține, în esență, că plafonarea pensiei a condus la o scădere a pensiei nete, astfel încât această plafonare nu respectă exigențele unei scăderi rezonabile și proporționale, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente, principala consecință fiind aceea că a creat o discrepanță foarte mare între persoane
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
principiul egalității și nediscriminării. ... 20. Se mai susține, în esență, că plafonarea pensiei a condus la o scădere a pensiei nete, astfel încât această plafonare nu respectă exigențele unei scăderi rezonabile și proporționale, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente, principala consecință fiind aceea că a creat o discrepanță foarte mare între persoane aflate în situații identice care au primit pensia militară de stat anterior în condițiile Legii nr.
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
ca scop egalizarea unor stări de fapt existente, principala consecință fiind aceea că a creat o discrepanță foarte mare între persoane aflate în situații identice care au primit pensia militară de stat anterior în condițiile Legii nr. 223/2015. Or, această plafonare este discriminatorie și în raport cu celelalte categorii sociale care nu „beneficiază“ de această plafonare și primesc pensia netă fără o scădere consistentă (35%) și „artificială“. Art. 16 din Constituție stabilește că „Cetățenii sunt egali în fața legii și a
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
o discrepanță foarte mare între persoane aflate în situații identice care au primit pensia militară de stat anterior în condițiile Legii nr. 223/2015. Or, această plafonare este discriminatorie și în raport cu celelalte categorii sociale care nu „beneficiază“ de această plafonare și primesc pensia netă fără o scădere consistentă (35%) și „artificială“. Art. 16 din Constituție stabilește că „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“. Or, prevederile legale criticate sunt expresia unei discriminări
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
art. 4 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 nu este însoțită de vreo motivare. Astfel, nu este motivată instituirea creșterii de peste 50% a obligației de plată drept cauză de impreviziune, textul nefiind corelat nici cu Legea privind plafonarea dobânzilor, act normativ adoptat de Parlament, încă nepromulgat la data ridicării excepției de neconstituționalitate, în cuprinsul căruia sunt instituite plafoane maximale ale dobânzilor ce pot fi percepute de bancă, legea dispunând și remedii în acest sens, care, însă, nu au
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
de contencios administrativ a identificat Sentința civilă nr. 689 din 19 iunie 2023, prin care s-a dispus obligarea pârâtului la emiterea unei adeverințe cu includerea în baza de calcul al drepturilor salariale stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, fără aplicarea plafonării reglementate de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 37. Punctul de vedere teoretic exprimat de Curtea de Apel București, respectiv de către Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomița
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
resping aceste tipuri de acțiuni. În ce privește aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, completurile care au statuat în sensul admiterii acțiunilor de acest fel au dat dezlegări în sensul aplicabilității acestor prevederi legale relative la plafonare, așa cum rezultă din Sentința civilă nr. 935 din 10 iunie 2022 pronunțată de Tribunalul Maramureș în Dosarul nr. 707/100/2022 (menținută prin Decizia civilă nr. 2.437/A din 5 decembrie 2022 a Curții de Apel Cluj), respectiv din Sentința civilă nr.
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
nr. 1.064 din 1 iulie 2022 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în Dosarul nr. 747/100/2022 (menținută prin Decizia civilă nr. 230/A din 7 februarie 2023 a Curții de Apel Cluj). De altfel, la nivelul Curții de Apel Cluj, problema aplicabilității acestei plafonări inclusiv în ce privește diferențele de drepturi salariale recunoscute pe cale judiciară este unitară, în sensul aplicării dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind identificate Sentința civilă nr. 304/F din 9 iunie 2021 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
1.472/112/2021, definitivă prin respingerea apelului, prin Decizia civilă nr. 1.778 din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Cluj. Sensul dezlegărilor a fost, în ambele hotărâri, acela conform căruia obligarea la plata diferențelor de drepturi salariale se face „cu aplicarea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, reținând că această plafonare aplicându-se nu doar în situația în care indemnizația de încadrare a devenit mai mare decât cea prevăzută de lege pentru anul 2022 ca urmare a
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
a Curții de Apel Cluj. Sensul dezlegărilor a fost, în ambele hotărâri, acela conform căruia obligarea la plata diferențelor de drepturi salariale se face „cu aplicarea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, reținând că această plafonare aplicându-se nu doar în situația în care indemnizația de încadrare a devenit mai mare decât cea prevăzută de lege pentru anul 2022 ca urmare a majorărilor salariale reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, ci și în situația în care această
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
stabilirea indemnizației de încadrare în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor sau, după caz, cu gradul profesional obținut. ... 40. Decizia civilă nr. 62/CM din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Constanța - Secția I civilă nu a avut în vedere plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 41. Înaintându-se practică judiciară, la nivelul Secției contencios administrativ și Secției I civile din cadrul Curții de Apel Galați, opinia exprimată este în sensul că, la calculul indemnizației pentru
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în Dosarul nr. 3.080/114/2018 prin care instanța a reținut că dispozitivul Deciziei civile nr. 1.746 din 4 noiembrie 2020 este clar în privința întinderii drepturilor acordate reclamanților, nefăcându-se vreo mențiune cu privire la plafonarea acestora începând cu 1 ianuarie 2018, în baza art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 și necondiționându-se acordarea drepturilor de atingerea acestui plafon. La nivelul Secției pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice (Decizia Curții Constituționale nr. 700/2019). Prin urmare, plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 are în vedere exclusiv majorările salariale reglementate sau acordate în temeiul legii, deci prin acte administrative ale ordonatorului principal de credite, iar nu drepturile salariale recunoscute sau stabilite prin hotărâri
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
ceea ce nu echivalează cu încălcarea dreptului la pensie, garantat de art. 47 alin. (2) din Constituție. Întrucât pensia militară de stat nu se bazează pe principiul contributivității, ci reprezintă o pensie specială plătită din bugetul de stat, arată că plafonarea cuantumului acestor pensii ține de apărarea unui interes public ce vizează gestionarea bugetului de stat. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIA nr. 761 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278705]
-
vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiași principiu tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. ... 19. Curtea a reținut constant în jurisprudența sa că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. În acest sens, Curtea a observat că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile
DECIZIA nr. 761 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278705]
-
art. 4 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 nu este însoțită de vreo motivare. Astfel, nu este motivată instituirea creșterii de peste 50% a obligației de plată drept cauză de impreviziune, textul nefiind corelat nici cu Legea privind plafonarea dobânzilor, act normativ adoptat de Parlament, încă nepromulgat la data ridicării excepției de neconstituționalitate, în cuprinsul căruia sunt instituite plafoane maximale ale dobânzilor ce pot fi percepute de bancă, legea dispunând și remedii în acest sens, care, însă, nu au
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]