3,039 matches
-
de Soroș, care a susținut FSN-ul, adică PSD-ul de astăzi!” 3. S-a terminat campania electorală la frații de peste Prut. Spre Est sau spre Vest. La fel ca la americani, alegătorii vor decide. A început bâlciul electoral pe plaiurile mioritice. Credeți că se va discuta aplicat pe programe politice? Nu, îmi spune lelea Safta! Va fi în stilul nostru tradițional. Tovărășesc. Nu-l lăsa pe adversar să vorbească! Trăiască victoria în alegeri! P.S. În privința evenimentelor din decembrie 1989 se
TABLETA DE WEEKEND (173): DONALD DEMOLATORUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368692_a_370021]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului (Din ciclul: ROMÂNIA - CATEDRALA DIN CARPAȚI) La granița dintre Oltenia și Banat, pe teritoriul județelor Mehedinți și Caraș Severin, se desfășoară Parcul Național
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
Mori se strecoară furios printre temeliile construcțiilor, iar apele Someș-ului brăzdează municipiu. După o promenadă pe bulevardele încântătorului oraș, turistul poate vizita renumita Grădină Botanică. O perspectivă încântătoare asupra Cluj-ului se poate avea de la Belvedere ... Referință Bibliografică: Pelerinaj pe plaiurile mioritice transilvănene / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 900, Anul III, 18 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului (Din ciclul ROMÂNIA - CATEDRALA DIN CARPAȚI) La granița dintre Oltenia și Banat, pe teritoriul județelor Mehedinți și Caraș Severin, se desfășoară Parcul Național Porțile
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
Mori se strecoară furios printre temeliile construcțiilor, iar apele Someș-ului brăzdează municipiu. După o promenadă pe bulevardele încântătorului oraș, turistul poate vizita renumita Grădină Botanică. O perspectivă încântătoare asupra Cluj-ului se poate avea de la Belvedere ... Referință Bibliografică: Pelerinaj pe plaiurile transilvănene / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 900, Anul III, 18 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
din arhivele județului Gorj - pe lângă monografiile istoricului Alexandru Ștefulescu - care confirmă că din cele mai vechi timpuri, domnitorii Țării Românești dădeau poruncă ca unii săteni din jurul mânăstirii să apere mânăstirea iar cei din munte, cum ar fi sohodolenii, să apere plaiul de trecere spre Ardeal "ca nu cumva să vină niște lotri și să ne facă vreo sticăciune". Unele fapte din acele vremuri au ajuns legende, pe care locuitorii satului Sohodol le povestesc cu emoție. Mai ales de cei care afirmă
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
Și mai înțelegem, de ce oștenii sohodoleni care păzeau Pasul Cerna-Jiu aflat în Scocul Jiului și care făceau ca și acum transhumanță - trecând din Oltenia în Ardeal prin Șaua Suliți - îl scoasera pe Matei din Mânăstirea Tismana scăpându-l pe acest plai de oștile lui Leon. Oltenia a fost și este un areal de mare patriotism a cărui sămânță s-a plantat de-a lungul istoriei! Aceasta este chintesența articolului pe care-l publicăm. Dacă nu ținem seamă de istoria noastră zbuciumată
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
Care-s străvechile hotare, Când "tot românul plânsu-mi-s-a" Tu ne-ai impus între popoare. Chiar de-ai plecat, frate mai mare, Geniu, ca să cunoști pământul, Noi strânși uniți între hotare Pe veci îți apărăm cuvântul! EMINESCU RĂSTIGNIT Un fiu al plaiului moldav S-a revoltat ades în scris Și-a refuzat să fie sclav, Lacheii zic că-i un proscris. Cu ură culpabilizat, Răstălmăcind al său trecut, Ei cer să fie renegat, Dar noi în juru-i facem scut. Nedrept a fost
EMINESCU RĂSTIGNIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363773_a_365102]
-
-nchis după galoane smulse în epoca minciunii. *** Povestea spune că a fost odată-n Rucăr o Mărie ce se purta ca o regină, căci avea soț pe regele petrolului. Născută din Bunescu stăpânea castel în umbra Vârfului de Cruce, cu plaiuri pentru joacă și fală pentru sat. Avea trei fete care iubeau Posada, Cuculeț și Podișorul, dar tinerețea le-a fost cu tulbur și prigoană. Regele a fost alungat cu toată curtea-n pribegie schimbând o joacă-n hăituială ... Măria s-
ALTE MĂRII ŞI BISERICI...DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364639_a_365968]
-
primire și, ajutați de profesori, ne-au explicat ce aveam de făcut. Am luat fiecare câte o săpăligă, o căldare cu pământ îngrășat și câte un snop de o sută de puieți. Toată gloata a pornit la deal, pe un plai de pădure, până am ajuns în parchetul care trebuia împădurit. Aici am fost organizați astfel: câte un băiat și o fată; băiatul, cu ajutorul săpăligii, trebuia să facă un cuib de 100x60 cm, cu o gropită mai adâncă în mijloc, pentru
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine, mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi Ea m-a sfătuit să nu-mi pierd credința în puterea Mântuitorului nostru, IISUS CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele, ca Adevărul să fie scos din apele murdare în care
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
se vede aoreola destinului care a căpătat nuanțe aurii și strălucește cu intensitate. Vrăjitul nai acompaniază corul. Note seducătoare spun cu nostalgie despre lupta pe care o duc cei înstrăinați de țară ca să arunce lanțurile singurătății: „Românul care-și iubește/ Plaiul, portul și limba,/ Dor și numai dor!.../ Fericit e că trăiește,/ Alături de măicuța.../ Și se afă-n țara sa!” Îl privesc și-l admir ca pe un drag fratele gorjan, și-mi dau seama că ar fi în stare să-și
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > VACANȚE, VACANȚE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului România, o țară mai frumoasă ca o fotografie. Atât de nebalcanicul popor român ființează... are ceva din spiritul latin, suficientă vervă și
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
în tren. Trenul meu pleacă și eu voi merge cu el. Glasul roților de tren se pierde în noapte.Și poate că ne vom întâlni o dată la răscrucea celor patru puncte cardinale. Poate!... Vacanțe! Vacanțe!... Fragmente din Vacanțe, vacanțe... Romanie, plai de dor... Referință Bibliografică: VACANȚE, VACANȚE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1305, Anul IV, 28 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
merge cu el. Glasul roților de tren se pierde în noapte.Și poate că ne vom întâlni o dată la răscrucea celor patru puncte cardinale. Poate!... Vacanțe! Vacanțe!... Fragmente din Vacanțe, vacanțe... Romanie, plai de dor... Referință Bibliografică: VACANȚE, VACANȚE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1305, Anul IV, 28 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
vorbește C. D. Aricescu? Erau locuitorii satelor de pe Valea Motrului sau din zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că această parte de țară a
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
94,20%. Am putea spune că această parte de țară a fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură socială omogenă, spre comparație, în doar alte câteva plăși și plaiuri dintre Carpați și Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j. Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea (j. Olt) 60,84%, plaiul Cozia (j. Vâlcea) 60,48%, plășile Ocolu-Vâlcan (j. Gorj) 59.18%, Oltețu de Jos-Olt (j. Vâlcea) 56,90%, Cotmeana-Gălășești (j. Argeș) 56,60% și plaiul Buzău (j. Buzău
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j. Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea (j. Olt) 60,84%, plaiul Cozia (j. Vâlcea) 60,48%, plășile Ocolu-Vâlcan (j. Gorj) 59.18%, Oltețu de Jos-Olt (j. Vâlcea) 56,90%, Cotmeana-Gălășești (j. Argeș) 56,60% și plaiul Buzău (j. Buzău) 54,21%. Din zona preponderent moșnenască a județelor Mehedinți și Gorj, acolo
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea (j. Olt) 60,84%, plaiul Cozia (j. Vâlcea) 60,48%, plășile Ocolu-Vâlcan (j. Gorj) 59.18%, Oltețu de Jos-Olt (j. Vâlcea) 56,90%, Cotmeana-Gălășești (j. Argeș) 56,60% și plaiul Buzău (j. Buzău) 54,21%. Din zona preponderent moșnenască a județelor Mehedinți și Gorj, acolo unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine! mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi Ea m-a sfătuit să nu-mi pierd credința în puterea Mântuitorului nostru, IISUS CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele, ca Adevărul să fie scos din apele murdare în care
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
se vede aoreola destinului care a căpătat nuanțe aurii și strălucește cu intensitate. Vrăjitul nai acompaniază corul. Note seducătoare spun cu nostalgie despre lupta pe care o duc cei înstrăinați de țară ca să arunce lanțurile singurătății: „Românul care-și iubește/ Plaiul, portul și limba,/ Dor și numai dor!.../ Fericit e că trăiește,/ Alături de măicuța.../ Și se afă-n țara sa!” Îl privesc și-l admir ca pe un drag fraete gorjan, și-mi dau seama că ar fi în stare să-și
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine! mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi Ea m-a sfătuit să nu-mi pierd credința în puterea Mântuitorului nostru, IISUS CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele, ca Adevărul să fie scos din apele murdare în care
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
se vede aoreola destinului care a căpătat nuanțe aurii și strălucește cu intensitate. Vrăjitul nai acompaniază corul. Note seducătoare spun cu nostalgie despre lupta pe care o duc cei înstrăinați de țară ca să arunce lanțurile singurătății: „Românul care-și iubește/ Plaiul, portul și limba,/ Dor și numai dor!.../ Fericit e că trăiește,/ Alături de măicuța.../ Și se afă-n țara sa!” Îl privesc și-l admir ca pe un drag fraete gorjan, și-mi dau seama că ar fi în stare să-și
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Galeriile Top Art” din Iași, acolo unde uneori este „colecționată”, alteori „cumpărată”. Ce este impresionant în cariera de peste patruzeci de ani a artistei, prezența acelui fior aproape liric, profund românesc, care face din pictorița Anca Bulgaru, o veșnic îndrăgostită de plaiurile românești, de flora lor unică, de peisajele lor - pe care, se pare că s-a născut VEȘNICIA. Foarte multe dintre tablourile domniei-sale poartă nume de localități, ținuturi, așezări românești, încercând parcă să imortalizeze frumusețea aceea simplă, dar rarisimă a meleagurilor
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]