11,985 matches
-
Slatina (spital), din plasa Moldova de Sus; Ciumulești-Gane, Uidești, Boroaia și Bogdănești, din plasa Moldova de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos; Ruginoasa și Vașcani, din plasa Siretul de Sus și în comunele Dolhești, Liteni, Pleșești, Siliștea și Valea Glodului, din plasa Șomuzul. Din 38 de comune rurale, câte avea județul la acea dată, lista prezintă numai 25 telefonizate, dacă includem și comuna Șarul Dornei, care avea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos; Ruginoasa și Vașcani, din plasa Siretul de Sus și în comunele Dolhești, Liteni, Pleșești, Siliștea și Valea Glodului, din plasa Șomuzul. Din 38 de comune rurale, câte avea județul la acea dată, lista prezintă numai 25 telefonizate, dacă includem și comuna Șarul Dornei, care avea instalat un post telefonic în satul Panaci, dar au fost omise comunele Preutești și Șoldănești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Giurgești, au existat posturi telefonice în funcțiune, cel mai târziu, la jumătatea anului 1902. Comuna Giurgești, ceruse, încă din 30 septembrie ajutorul prefecturii pentru înființarea unei linii telefonice și cu siguranță i s-a acordat, fiind și reședința subprefecturii plasa Șomuzul. Situație excelentă, pentru județul Suceava, dacă se ține seama că abia la 15 august 1903, s-a ajuns ca din 2.744 de comune rurale existente în întreaga țară, numai în 1.209 comune, să fie înființate și date
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
urbane(Fălticeni și Pașcani), 2 comune suburbane(Rădășeni și Topile cu Gâștești) și 36 comune rurale cu 173 de sate. Administrația județului era ajutată, la început, de trei preturi: Moldova cu reședința la Mălini, Siret la Lespezi și Pașcani. Ulterior, plasa Moldova s-a împărțit în două: Mălini și Boroaia. Denumirea plasei corespundea localității în care pretura își avea reședința. În toate localitățile reședință de plasă funcționau unități poștale. Oficii la Mălini, Lespezi, Pașcani Târg și agenție specială la Boroaia. Alte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Gâștești) și 36 comune rurale cu 173 de sate. Administrația județului era ajutată, la început, de trei preturi: Moldova cu reședința la Mălini, Siret la Lespezi și Pașcani. Ulterior, plasa Moldova s-a împărțit în două: Mălini și Boroaia. Denumirea plasei corespundea localității în care pretura își avea reședința. În toate localitățile reședință de plasă funcționau unități poștale. Oficii la Mălini, Lespezi, Pașcani Târg și agenție specială la Boroaia. Alte oficii poștale funcționau la Drăgușeni, Liteni și Pașcani Gară, iar în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
început, de trei preturi: Moldova cu reședința la Mălini, Siret la Lespezi și Pașcani. Ulterior, plasa Moldova s-a împărțit în două: Mălini și Boroaia. Denumirea plasei corespundea localității în care pretura își avea reședința. În toate localitățile reședință de plasă funcționau unități poștale. Oficii la Mălini, Lespezi, Pașcani Târg și agenție specială la Boroaia. Alte oficii poștale funcționau la Drăgușeni, Liteni și Pașcani Gară, iar în gările Cuza Vodă, Basarabi și Dolhasca, continua să se efectueze servicii de poștă și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telegrame(2). Al doilea oraș din județ, Pașcanii, situat pe versantul drept al văii Siretului, la încrucișarea mai multor căi de comunicație rutieră, a devenit târg în prima jumătate a secolului al XIX-lea. A fost vreme îndelungată reședință de plasă: plasa Siretul, până în anul 1892, apoi plasele Siretul de Jos și Pașcani. Cu toate acestea s-a dezvoltat foarte încet. În anul 1879, nu erau în Pașcani decât două hanuri și câteva prăvălii. Construirea în anul 1869, a căii ferate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
2). Al doilea oraș din județ, Pașcanii, situat pe versantul drept al văii Siretului, la încrucișarea mai multor căi de comunicație rutieră, a devenit târg în prima jumătate a secolului al XIX-lea. A fost vreme îndelungată reședință de plasă: plasa Siretul, până în anul 1892, apoi plasele Siretul de Jos și Pașcani. Cu toate acestea s-a dezvoltat foarte încet. În anul 1879, nu erau în Pașcani decât două hanuri și câteva prăvălii. Construirea în anul 1869, a căii ferate și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pașcanii, situat pe versantul drept al văii Siretului, la încrucișarea mai multor căi de comunicație rutieră, a devenit târg în prima jumătate a secolului al XIX-lea. A fost vreme îndelungată reședință de plasă: plasa Siretul, până în anul 1892, apoi plasele Siretul de Jos și Pașcani. Cu toate acestea s-a dezvoltat foarte încet. În anul 1879, nu erau în Pașcani decât două hanuri și câteva prăvălii. Construirea în anul 1869, a căii ferate și a atelierelor de reparat material rulant
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prefectura putea menține toate posturile telefonice oficiale, deja instalate folosite de autorități. Erau considerate posturi telefonice oficiale numai acele posturi conectate cu rețeaua județului, care erau instalate la sediul prefecturii, primăriilor, companiei de jandarmi, secțiilor și posturilor de jandarmi, preturilor, plaselor, serviciilor și secțiilor tehnice județene. Altele, în afara acestora, trebuiau desființate acolo unde SART avea serviciu telefonic propriu. Unde SART nu avea serviciu telefonic, posturile neoficiale erau considerate particulare. Posturile telefonice județene puteau fi folosite de public în condițiile convenției. Județul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
La sfârșitul anului 1950, județul Baia își încetează existența, iar în locul Prefecturii județului Baia apare Sfatul Popular al raionului Fălticeni, regiunea Suceava. Comunele Brusturi, Șoimărești și Timișești au fost trecute la raionul Tg. Neamț, iar cele care au aparținut de plasele Pașcani și Lespezi, fără comuna Dolhasca, au intrat în componența raionului Pașcani. În raionul Fălticeni au rămas un număr de 27 comune rurale: Baia, Băișești, Bogdănești, Boroaia, Bunești, Ciumulești, Dolhasca, Dolhești, Drăceni, Drăgușeni, Fântâna Mare, Forăști, Găinești, Hârtop, Horodniceni, Liteni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în care eram ca într-o cetate puternică în fața dușmanului. Veneau în turme de animale turbate să mă nimicească și eu stăteam pe gang (cerdac), eram singură și nu puteam să mă apăr; dar ceva îi oprea, așa, ca o plasă nevăzută, neputând să ajungă la mine. Aceste asalturi se întâmplau din când în când, în orice caz nu prea des și știam atunci că ceva nu e în regulă. Dar, cu curajul tinereții, nu le dădeam importanță și astfel treceam
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
șindrila o aducea tocmai de la Neamț. Tablă avea doar boierul cel mare, săracul era tot sărac, nu avea nici din ce să-și pună petic la sac. La acea vreme doctorii lipseau cu desăvârșire, asistentele medicale nu erau, moașele de plasă au apărut mult mai târziu. Pe atunci erau doftoroaiele, care vindecau cu plante medicinale prin masaje, descântece și multe alte procedee. Zavastia a învățat să ajute femeile la naștere și, după un timp, tot satul o știa și îi spunea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
asculte de chemarea de care se teme și de care ea se apără înainte de a i se supune. Primitivismul manifestărilor instinctive fac din acest personaj, destul de plat, o femeie ce ascunde comoara senzualității, căci ea avea mintea acoperită într-o plasă amețitoare și înconjurată de fumul des al unei beții, o beție în care doar Vâlsan se poate vedea limpede, perceptibil. Scriitoarei nu îi reușește foarte bine povestea de dragoste ca manifestare în doi, dar cu toate acestea paginile cel mai
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sunt eu... Trăim într-un univers atât de mare, cu atâtea taine, încât îți este frică să-l cunoști mai aprofundat. Frumos, misterios - e așa, să ne atragă atenția, să dorim să-l cunoaștem mai bine. Și dacă alunecăm în plasa acestei dorințe de a-l cunoaște? Ce ne facem? (Întrebare fără răspuns...) Credem că putem să ne controlăm dorințele, că-i vom divulga misterul, că-i vom înțelege tainele și gândurile pe care le are pentru noi. Poate vom reuși
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
proprie muzicii, inimii. (De căutat biografia artistei!) Așa se întâmplă în lume: un potențial unic, de iubire și creativitate, poate fi retezat de un cancer organic, precum în cazul artistei, sau de un cancer politic, cu metastaze „galopante” prinzând în plasa lor uriașă mii și milioane de indivizi, între care a fost și P.H.Lippa. Nu știu ce-mi veni să asociez impresiile de lectură cu referințe muzicale accidentale. P.H.L nu-și complică eroii cu trimiteri... culturale. Ei își trăiesc
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
poartă. Ce vrei? îl întrebă Vlad bosumflat. Virgil dădu din cap, deznădăjduit că încă de la început se ivesc piedici grele. Știau cu toții că fără Vlad nu se putea porni o expediție atît de importantă. Tu nu vezi?! continuă Vlad arătîndu-i plasa în care maică-sa îi pusese de mîncare pentru prînz și făcu semn spre șura de unde tocmai ieșea vaca. Nea, haram! puse punct la toate glasul mamei lui Vlad. Ca tras de o funie nevăzută, Virgil s-a trezit deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
urmări grave ar fi avut negăsirea ei în viața fiecărui participant, ceva nedorit, chinuitor și dușmănos ca o hienă a apărut în fața întregii echipe: foamea! Of, blestemată pedeapsă nemeritată hărăzită unor truditori atît de învăpăiați! Toată mîncarea lui Vlad din plasă, toți biscuiții aduși de Tomiță, toate perele busuioace cărate de Virgil și Bărzăun, în sfîrșit, tot ce fusese bun de mîncat dispăruse de mult, pe nesimțite... Nimeni nu voia să spună însă că i-i foame... Dar tortura fiecăruia era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
bunică-sa. Venea mîncînd un măr, clefăind cu mare plăcere, ceea ce-i făcu poftă și lui Vlad. Ai mai multe mere, Nuțule? îl întrebă acesta de cum se apropie. Nu prea multe, dar sper să ne-ajungă, răspunse Nuțu arătînd o plasă destul de voluminoasă. D-dacă vrei și tu, îți dau u-u-unul. Dă-mi, că mi-i sete. Vlad luă mărul, dar nu mușcă din el. Imediat, apoi, sosi și Bărzăunul, vesel, fluierînd cît putea de tare o melodie. Știa că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ce-a fost la mlaștină?... Am fost acolo cu tata și cu pădurarul Pintilie, care a venit să ne cheme de-acasă din zorii zilei. Și Vlad și Nuțu îl priveau nedumeriți și chiar temători. Tomiță luă un măr din plasa lui Nuțu fără să-și mai ceară voie, mușcă zdravăn din el și continuă: A fost o chestie teribilă, pe cuvînt!... Un cerb, alungat pesemne de vreun lup, intrase în mlaștină și nu mai putea ieși. Se zbătea acolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
asculte nici o vorbă de la nimeni. Chiar atunci se zăriră apropiindu-se de canton Ilinca și Virgil. Veneau destul de repede, cu fețele zîmbitoare, făcînd semne cu mîinile. Adică numai Ilinca făcea semne, căci Virgil avea amîndouă mîinile ocupate. Într-una ducea plasa cu mîncarea lui, iar în cealaltă plasa Ilincăi. Vlad, de cum îi văzu, făcu ochii mici și întoarse capul în altă parte. Dar numaidecît fața lui se îmbujoră, cînd de el se apropie încet Ilinca și-i dădu un ghiont prietenesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
se zăriră apropiindu-se de canton Ilinca și Virgil. Veneau destul de repede, cu fețele zîmbitoare, făcînd semne cu mîinile. Adică numai Ilinca făcea semne, căci Virgil avea amîndouă mîinile ocupate. Într-una ducea plasa cu mîncarea lui, iar în cealaltă plasa Ilincăi. Vlad, de cum îi văzu, făcu ochii mici și întoarse capul în altă parte. Dar numaidecît fața lui se îmbujoră, cînd de el se apropie încet Ilinca și-i dădu un ghiont prietenesc în coaste. Ce stai, mă, așa, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nimic... stăteam și eu, așa... răspunse surîzînd Vlad, oferindu-i galant mărul primit de la Nuțu. Ia-l, că-i dulce... Pentru tine l-am păstrat... Mulțumesc... răspunse nu prea încîntată Ilinca. Luă mărul și-l puse puțin mai apoi în plasa ce i-o ducea Virgil. Bărzăunul se pregătea tocmai să înceapă din nou poanta pe care voia s-o spună de cînd venise, dar fu întrerupt de Nuțu: Nu plecăm, fr-fr-fraților? Că ne-apucă a-amiaza aici! Plecăm, plecăm! spuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
a luat-o la fugă de credeai că-l urmărește un leopard. Virgil zîmbea superior și nu părea deloc dispus să se amestece în astfel de "copilării". Totuși, găsind momentul potrivit, prinse o șopîrlă și o strecură pe nesimțite în plasa Bărzăunului. Ilinca începu să țipe așa de tare, uitîndu-se la plasa cu pricina, încît Bărzăunul pricepu repede că a devenit victimă și aruncă plasa cu tot cu mîncare și cu șopîrlă într-o rîpă. Prima întrebare mai la obiect, care a stîrnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
leopard. Virgil zîmbea superior și nu părea deloc dispus să se amestece în astfel de "copilării". Totuși, găsind momentul potrivit, prinse o șopîrlă și o strecură pe nesimțite în plasa Bărzăunului. Ilinca începu să țipe așa de tare, uitîndu-se la plasa cu pricina, încît Bărzăunul pricepu repede că a devenit victimă și aruncă plasa cu tot cu mîncare și cu șopîrlă într-o rîpă. Prima întrebare mai la obiect, care a stîrnit o discuție destul de aprinsă, a fost pusă de Nuțu: Și e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]