21,080 matches
-
0,403). Ecuația finală explică 62,2% din totalul variației. Abilitatea mamei de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului este influențată semnificativ negativ de tulburările de comportament (β = -0,531) și în mai mică măsură de istoricul de plasament, mai exact dacă copilul a beneficiat de măsuri multiple de protecție (β = -0,125). O serie de factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele informaționale, mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul a fost si in AMP si in CP
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu copilul, respectiv partenerul marital. Dintre caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o influență semnificativă, își pierd din influență în modelele finale. În fapt, nu vârsta ca atare și experiențele din istoricul social și de plasament
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu copilul, respectiv partenerul marital. Dintre caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o influență semnificativă, își pierd din influență în modelele finale. În fapt, nu vârsta ca atare și experiențele din istoricul social și de plasament influențează relația mamei cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu copilul, respectiv partenerul marital. Dintre caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o influență semnificativă, își pierd din influență în modelele finale. În fapt, nu vârsta ca atare și experiențele din istoricul social și de plasament influențează relația mamei cu copilul, ci
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o influență semnificativă, își pierd din influență în modelele finale. În fapt, nu vârsta ca atare și experiențele din istoricul social și de plasament influențează relația mamei cu copilul, ci mai degrabă influența este dată de modul în care ele se repercutează asupra stării de sănătate a copilului și mai ales asupra stării sale emoționale și comportamentale. De altfel, factorul care are impactul negativ
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea 6.4 Concluzii 6.1 Aspecte teoretice In subcapitolele anterioare datele disponibile ne-au permis sa explorăm influența factorilor de sănătate psiho-fizică a copilului, caracteristicile sale socio-demografice și istoricul de plasament asupra resurselor, expectanțelor, dar și asupra relațiilor din interiorul familiei adoptive. Subcapitolul de față aprofundează și extinde discuția asupra altor potențiali factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii de specialitate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament) gestionarea presiunii create de parentalitate instantanee, abilitatea de a putea crea o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament) gestionarea presiunii create de parentalitate instantanee, abilitatea de a putea crea o legătură cu copilul adoptat, lipsa informațiilor și expectanțele neîmplinite, lipsa suportului social, consecințele financiare, (Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Post-adopție / Adaptarea factori specifici copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, o respondentă a adoptat singură, după decesul soțului și alte 9 au adoptat împreună cu partenerul marital. Niciuna dintre mamele adoptatoare nu are copii biologici. Nu există relație de rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres, resurse și strategii de coping specifice perioadei pre-plasament, specifice perioadei de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
perioadei de acomodare, respectiv de adaptare. 6.3 Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție Perioada pre-plasament, a fost definită între momentul identificării imposibilității de a avea un copil și momentul plasamentului unui copil pentru adopție. Principalii factori de stres care au rezultat din analiză pentru acest interval de timp au fost: infertilitatea, decizia de a adopta și procedura de adopție. Îi vom analiza pe rând. Dorința de a avea un copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
factor de stres pozitiv, descris în termeni de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice. Din analiza răspunsurilor oferite de respondente, în concordanță cu literatura de specialitate identificăm: incertitudinea privind momentul plasamentului, presiunea de a adopta instantaneu status-rolul parental și de a se manifesta în consecință; reacțiile de răspuns ale copilului la manifestările afectiv-comportamentale ale părinților, lipsa informațiilor necesare, teama pierderii și consecințele financiare. O temă care s-a conturat în plus
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plus face referire la stresul determinat de relația cu asistenta maternală. Dat fiind faptul că, în majoritatea cazurilor, între momentul atestării și cel al încredințării copilului se scurge o perioadă destul de lungă de timp, adoptatorii au timp să pregătească momentul plasamentului. O singură respondentă ne-a expus problemele cauzate de plasamentul pe neașteptate, într-o perioadă scurtă de timp de la atestare, a unui copil care, prin tulburările de nutriție și problemele emoționale a făcut acomodarea foarte dificilă: eram total nepregătită... nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
maternală. Dat fiind faptul că, în majoritatea cazurilor, între momentul atestării și cel al încredințării copilului se scurge o perioadă destul de lungă de timp, adoptatorii au timp să pregătească momentul plasamentului. O singură respondentă ne-a expus problemele cauzate de plasamentul pe neașteptate, într-o perioadă scurtă de timp de la atestare, a unui copil care, prin tulburările de nutriție și problemele emoționale a făcut acomodarea foarte dificilă: eram total nepregătită... nu aveam nimic din ce-i trebuie unui copil. Cea mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a răspunde imediat nevoilor copilului (șapte respondente din zece) și abilitatea lor de a forma instantaneu o relație de afecțiune cu copilul adoptat (patru respondente). Confirmarea sau infirmarea acestor temeri depinde în mare măsură de vârsta copilului, istoricul de plasament și experiențele de relaționarea cu părinții biologici/îngrijitorii anterior adopției. Jumătate dintre respondente au declarat că au ales să adopte un copil mai mare (peste 2 ani) pentru a fi sigure că-l vor înțelege considerând că, începând cu această
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
important l-a avut forma și calitatea măsurii de protecție de care a beneficiat copilul anterior. Ca și caracteristici comune copiilor adoptați, după vârsta de șase luni, au fost manifestările de timiditate și anxietate în raport cu adoptatorii în perioada imediat următoare plasamentului (șapte cazuri din zece). Trei copii adoptați din centre de plasament, după vârsta de 2 ani au manifestat apatie, retragere în sine, indiferență față de stimuli. Cele mai importante probleme au fost prezentate de o respondentă care a adoptat un copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care a beneficiat copilul anterior. Ca și caracteristici comune copiilor adoptați, după vârsta de șase luni, au fost manifestările de timiditate și anxietate în raport cu adoptatorii în perioada imediat următoare plasamentului (șapte cazuri din zece). Trei copii adoptați din centre de plasament, după vârsta de 2 ani au manifestat apatie, retragere în sine, indiferență față de stimuli. Cele mai importante probleme au fost prezentate de o respondentă care a adoptat un copil ce a beneficiat de forme multiple de plasament: spital pediatrie până la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din centre de plasament, după vârsta de 2 ani au manifestat apatie, retragere în sine, indiferență față de stimuli. Cele mai importante probleme au fost prezentate de o respondentă care a adoptat un copil ce a beneficiat de forme multiple de plasament: spital pediatrie până la vârsta de 6 luni, centru de plasament până la un an și cinci luni, asistență maternală 4 luni, după care a fost încredințată în vederea adopției. Mama invocă o lipsă totală de reacție afectivă și comportamentală și refuzul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
manifestat apatie, retragere în sine, indiferență față de stimuli. Cele mai importante probleme au fost prezentate de o respondentă care a adoptat un copil ce a beneficiat de forme multiple de plasament: spital pediatrie până la vârsta de 6 luni, centru de plasament până la un an și cinci luni, asistență maternală 4 luni, după care a fost încredințată în vederea adopției. Mama invocă o lipsă totală de reacție afectivă și comportamentală și refuzul de a accepta hrana oferită. Pentru copiii adoptați din asistență maternală
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4 luni, după care a fost încredințată în vederea adopției. Mama invocă o lipsă totală de reacție afectivă și comportamentală și refuzul de a accepta hrana oferită. Pentru copiii adoptați din asistență maternală (patru cazuri din zece), ruptura de familia de plasament a fost un factor de stres important atât pentru copil, cât și pentru adoptatori. Suportul asistenților maternali în pregătirea mutării copilului a fost considerat o resursă importantă de către părinții adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fi crescut cu noi aș fi știut asta. Barth și Berry (1988), semnalau neajunsul părinților adoptatori de a primi în momentul adopției un dosar cu date factuale, care de cele mai multe ori se rezumă la informații medicale și despre istoricul de plasament. Ce lipsește părinților adoptatori cel mai des sunt informațiile de zi cu zi despre comportamentul copilului, în contextul cărora să interpreteze reacțiile acestuia. În general însă, am constatat pentru această perioadă o preocupare mai intensă a părinților adoptatori de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiii care nu au semnalat probleme medicale în momentul adopției nu au avut probleme importante nici după încheierea acestui proces. Aici sunt integrați în general copiii care nu au fost instituționalizați fiind adoptați din familiile lor biologice, au fost în plasament la asistent maternal profesionist sau cei care au fost instituționalizați o perioadă de până la 6/7 luni. Majoritatea copiilor care au prezentat anterior adopției probleme medicale au înregistrat o ameliorare a sănătății lor, dar în proporții diferite în funcție de o serie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, acest comportament este cauzat de lipsa abilităților de relaționare a copilului, care, din dorința de a primi și oferi afecțiune celorlalți devine "brutal". O altă respondentă găsește ca principală cauză a agresivității reminiscențele de comportament învățat în centrul de plasament. O altă mamă semnalează dificultatea de adaptare a copilului, fiind "neajutorat" și "slăbuț", condiții în care a fost agresat de alți copii. Deși conștientizează aceste probleme este interesant de constatat că, părinții adoptatori nu mai identifică mecanisme de coping și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârstă foarte mică, sunt stimulați de nevoi persoanele și mai puțin de dorința de a-i oferi copilului adoptat un mediu favorabil. În aceeași proporție, respondenții au apreciat adopția copiilor cu vârstă mai înaintată sau a copiilor din centrele de plasament ca fiind determinată de motive altruiste, de ajutorare a copiilor. În raport cu copiii adoptați, respondenții au manifestat îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră copiii adoptați ca fiind mai predispuși să manifeste dificultăți școlare, aceasta apreciere este și mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a copiilor. În raport cu copiii adoptați, respondenții au manifestat îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră copiii adoptați ca fiind mai predispuși să manifeste dificultăți școlare, aceasta apreciere este și mai evidentă în aprecierea copiilor proveniți din centrele de plasament. O proporție similară de respondenți consideră copiii adoptați ca având probleme de comportament. O treime dintre cei anchetați consideră că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]