2,404 matches
-
orice colțișor din casa mea.Mirosul tău stă impregnat în ziduri.• Iarnă dulceIarnă dulce, azi te chem!Soarele l-am rupt din cerși îl țin în mâna stângă,în cizmă l-am purtat ieri.Te-am lăsat fără cuvinteși-am plecat...Pletele albite-n lapte strălucescîn ceasul nopții,pleoapele tale nu sunt obosite.... III. ,,IANUARIE”.../ PE (IN) VERS/ PRINTRE ABURI DE CAFEA, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2188 din 27 decembrie 2016. ,,Ianuarie”... se (des)prinde de poala iernii
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
în alb., lat., română floc cf. coreean Palk, zeul soarelui; aici și fulg. Și cu r, pâro „par“ în otomaco, pură în waunana, poro în kandoshi, puru în yarura, ambele „par“. • ciuf seamănă cu soarele ainian čup cu p > f. • plete ne vine din sl., dar are legătură cu ciuvaș pelet „cer“ și cu Apolo (*Apelet?) • utu ar fi „par“ în Indo-Pacific; cf. utu „soare“ la sumerieni. (Proto-World- Language, internet), otop „par“ la ainieni, cu -p facultativ. • șuvița, zeul Siva, Shivi
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
I-am dat o pastilă de propolis cu echinaceea ... ”Să fie primit!” îmi zise protocolar. Mă bufnise râsul ... nu tare, ci în mintea mea, unde el e încă liceanul cu umeri de înotător și pas plutitor ... cu toate bărbile și pletele ca de călugăr. Azi, deși aveam ore până la 14 ... am învârtit niște documente, până s-a făcut 15. “Ai zis că ai ore până la 14!” mă apostrofă, tocmai când mă pregăteam să plec. “Mi-am făcut de lucru! “ zisei, doar
PLIMBAREA CU TICO de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363019_a_364348]
-
că-ți suntem alături! Măria Sa, înconjurat de turci, lovește din răsputeri cu paloșul. Căpitanul Buzdugan încercară să se apropie de el. Izolat de oștenii săi, Vodă continuă să lupte creând în jurul său mormane de cadavre. Deodată apare un călăreț cu pletele în vânt pe un armăsar sur și cu un paloș ce lucește în soare. Cavalerul lovește cu o forță ieșită din comun, iar armăsarul îi saltă de parcă are aripi și doboară cu copitele cai și călăreți. PALOȘ: Luptă, Măria Ta
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
BUZDUGAN: Sunt alături, Măria Ta! VODĂ: (cu arma ridicată deasupra capului) Înainte, vitejii mei! Urmează câteva scene generale de luptă în care turcii o iau la fugă, iar oștenii domnitorului aleargă după ei. Undeva, pe o colină, un călăreț cu pletele în vânt lovește de zor cu paloșul ce strălucește în reflexe stranii în bătaia soarelui. Cal și călăreț se depărtează ca o nălucă lăsând în urma lor movile de cadavre. Otomanii fug înspăimântați în toate direcțiile. Vodă și Buzdugan privesc câteva
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
mai apărut și alți amici. Parcă retrăiau viața din timpul studenției. Unii dintre băieți au venit și cu prietenele lor, doar nu trebuiau să amâne întâlnirile stabilite înainte de a da Mircea telefonul. Se vedea că nu mai sunt tinerii cu plete, blugi jegoși sau găuriți și mintea zburdalnică din timpul studenției, ci oameni ajunși la maturitate, cu responsabilități, unii dintre ei deja căsătoriți și în așteptarea primul lor copil. Seara s-a desfășurat într-un mod plăcut, însă parcă bucuria lui
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
Se ridică și își schimbă poziția, cu fața spre prova și continuă dansul șoldurilor. Tăria fundului bărcii a început să-mi producă dureri în fese și omoplați, dar nimic nu mai conta în acele momente... Se lăsă pe spate, iar pletele ei îmi mângâiau fața. Am tras-o spre mine, simțindu-i spinarea deasupra buzelor și i-am sărutat fiecare petecuț de piele înroșită. O mușcam la rândul meu de umăr, iar ea vibra toată. Niciodată nu am văzut o femeie
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
șoseaua este străjuită de o parte de pereții stâncoși, iar de cealaltă de valea adâncă a râului ale cărui ape se rostogolesc zgomotos peste pintenii de piatră în mici cascade. Verdele brazilor, cenușiul stâncilor, licărul apei și adierea vântului cu pletele-i mătăsoase te cuprind în vraja munților. Alături numeroase tuneluri ale căii ferate străpung muntele. Când munții eliberează valea din strânsoarea lor ești întâmpinat de sfântul locaș de cult, Mănăstirea Lainici, a cărei biserică are o arhitectură aparte. În continuare
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
nici plapuma zăpezii nu le clintise podoabele, și tresăreau, din când în când, la auzul frunzelor desprinse târziu din creștetul copacilor zgribuliți. Purtau o conversație șoptită despre gâzele ce nu le mai dezmierdau tulpinile, despre soarele ce le mângâia acum pletele, despre muzica nopților prea lungi. Se aplecau ușor una spre cealaltă, ca într-un tangou. Iar viața lor părea animată acum, parcă dorind să trăiască o primă aventură. Mi-am imaginat atunci, că sunt de fapt un cuplu. Un cuplu
DANS LA ASFINȚIT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363419_a_364748]
-
pun... Iar dimineață, când fulgii mă trezesc, Cu mari emoții timid să îndrăznesc Să mă apropii, să te văd, să te găsesc, Să te deschid, să lăcrimez, să te iubesc... Și de-aș putea să fiu eu însumi Moș, Cu plete dalbe și cu reni frumoși Aș coborî la tine pe furiș, prin coș, Tot sacul ți-aș lăsa, cu ciucuri roși Și-n zori de zi trezită ca din vis, Sfioasă și zâmbind te-ai fi decis Să vezi ce
DARURI DE CRĂCIUN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363451_a_364780]
-
tot zice una, la tv. Mihai e foarte aproape. Îi simt respirația, mirosul corpului. Firul de iarbă pare mai degrabă o pană. Chiar mă gâdilă! Deși n-am deschis încă ochii, să-l văd, mi-l imaginez pe tip: înalt, plete crețe, ochii mari, cafenii...( Am jucat odată jocul ăsta de imaginație, la un curs de engleză, la Babel- “Mr.W.” ...țin minte! „Să descriem o persoană, doar auzindu-i vocea!”). Mă deranjează, totuși, un miros straniu, nepotrivit...de oaie, de
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
La nici 30 de ani, să te stingi așa...absurd! Mint! Îmi plac informaticienii! Sunt cei mai fascinanți oameni pe care-i cunosc! Bogdan, de exemplu, un fost elev de-al meu... În liceu, un anonim, cu ochii mici și plete crețe...ca ale lui Mihai ăsta...cum îi mai zice? L-am întâlnit apoi, prin studenția lui (sau după?) ras pe cap (cică nu știu ce eczemă făcuse, de la stres). Of, jumătate din nebunia atracției lui era tocmai “lâna” aia creață! Față de
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
gânditoare, Decât un om întruchipat din huma. Eu te priveam ascuns între nisipuri, Ințelegându-ți chinul, spaimă, gerul, De-a fi doar unul dintre miile de chipuri, Si de a nu putea vorbi direct cu cerul. Din larg înșelători corăbieri cu plete, Te invitau în viața de apoi, Zeița , nu lasă parfumul să te- mbete, Si mai rămâi o viață printre noi! N-am înțeles iubirea niciodată. Deci poate te- am iubit , sau poate doar, Ca pe o perla ascunsă-n marea
ZEITA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363585_a_364914]
-
nr. 1866 din 09 februarie 2016 Toate Articolele Autorului LA GEAM ,,La geamul tău, ce strălucea’’ ( Mihai Eminescu ) Mi se făcuse iarăși rău Când am zărit, printre perdele, În ochi, luminile acele Ce străluceau la geamul tău. Iar când prin pletele-ți rebele Adie vânt nebun din nou, Îmi vine să m-arunc în hău Și să te regăsesc în stele. Am auzit apoi ș-un glas, Voiam la mine să ajungă, Aș fi făcut un mic popas, O clipă infinit
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
încâlcelile, durerea și groaza!”- își zise în sinea sa. A doua zi pe la prânz, viitorul domnitor însoțit de căpitanii Preda, Miron și Vladimir părăsesc castelul și pătrund în pădurea bântuită de forțele necuratului. Un vânticel rece și reconfortant le flutură pletele. E o liniște specifică pădurilor de foioase, tulburată doar de foșnetul frunzelor și trilurile păsărelelor. Căpitanul Preda se află în fruntea convoiului ca bun cunoscător al acestor meleaguri. Deodată caii nechează speriați. - Ce-a fost asta? - întreabă nedumerit principele. - Un
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
apă ce se prăvale de pe stânci și peretele stâncos este un spațiu prin care să treci nestingherit. Se amuză de această surpriză și chiar poposi un timp sub apele ce se revarsă de pe munte și lăsă vântul să îi mângâie pletele. De după colțul unei stânci privirea îi întâlni o grotă în spatele căreia se înalță masivul muntos cu pereții săi abrupți. De partea cealaltă, pe unde urcaseră, se deschid prăpăstiile adânci și amețitoare. Singura cale de acces este potecuța pe sub cascadă și
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
se deschid prăpăstiile adânci și amețitoare. Singura cale de acces este potecuța pe sub cascadă și acei pinteni din piatră pe care se cățăraseră. Un norișor coboară agale de pe culme și poposește în dreptul grotei. De acolo apare o formă umană cu pletele și barba complet albe, ochii ageri, dar afundați undeva în adâncul feței, trupul îmbrăcat în straie negre și un toiag în care se reazemă obosit de povara anilor. - Căpitane, căpitane, iar mi-ai călcat ținutul! - șopti rar cu vocea-i
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
către suflet țintește/ Și picuri de stele-mpletesc în cunună.// Vine Crăciunul și-n cânt de colinde/ Ne umplem cu har și Iubire divină/ Suntem mai buni, însetați de lumină/ Și-n suflete flacăra sacră se-aprinde.// Îmi ninge în plete cu lacrimi de Cer/ În suflet credința și dragostea-nvinge/ Prin rugăciune chiar și ura se stinge// Vă colind cu Iubire linu-i lin, leru-i ler...” ( Îmi ninge, Săcuieu, 13 decembrie, 2009). Arderea lăuntrică pe rugul iubirii este atât de intensă
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
stenică, luminoasă, solară, benefică spiritului. Și asta pentru că, așa cum mărturisește autoarea: „Gândesc prea mult, iubesc frumos și poate sper/ În visele frumoase sau limpezimi de cer/ Sunt lan aprins de maci sau foșnetul de frunze,/ Am flori de tei în plete și-al lor nectar pe buze?” (Întrebări). În retortele sufletești poeta păstrează și prepară elixiruri, precum marii alchimiști, din: visări, mângâieri, doruri ascunse, lacrimi calde, speranțe de bine, împletite-n tăceri, toate frământate cu lumină blândă. Ceea ce rezultă e un
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
-mi fericirea și șansa pierdută, Zâmbește-mi și spune-mi cuvinte de-alint, Mă strânge în brațe gingaș! Voi fi mută... Și spune-mi doar vorbe... Chiar dacă mă mint! Sărută-mi obrazul! Nimica n-oi zice... Și-o floare în plete îmi pune de vrei, Privește-mă tandru și fă-mă ferice Să cred că-s Regină-’ntr-atâtea Femei! 30.04.2010 ... Citește mai mult http://www.youtube.com/watch?v=QBtpy7Zf Cw&feature=relmfuIncertitudineNu știu ce să-ți spun! Târziu e
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
-mi fericirea și șansa pierdută,Zâmbește-mi și spune-mi cuvinte de-alint, Mă strânge în brațe gingaș! Voi fi mută...Și spune-mi doar vorbe... Chiar dacă mă mint!Sărută-mi obrazul! Nimica n-oi zice...Și-o floare în plete îmi pune de vrei,Privește-mă tandru și fă-mă fericeSă cred că-s Regină-’ntr-atâtea Femei!30.04.2010... XII. ÎNGER ȘI SUFLET - VERSURI CU FLORI DE LILIAC, de Maria Ciumberică , publicat în Ediția nr. 457 din 01 aprilie
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
-mi fericirea, și șansa pierdută, Zâmbește-mi și spune-mi cuvinte de-alint, Mă strânge în brațe gingaș! Voi fi mută... Și spune-mi doar vorbe... Chiar dacă mă mint! Sărută-mi obrazul! Nimica n-oi zice... Și-o floare în plete îmi pune de vrei, Privește-mă tandru, și fă-mă ferice Să cred că-s Regină-`ntr-atâtea Femei! 30.04.2010 .............................................. ... Citește mai mult INCERTITUDINENu știu ce să-ți spun! Târziu e în Vreme...Mi-e Sufletul singur, amar și
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
-mi fericirea, și șansa pierdută,Zâmbește-mi și spune-mi cuvinte de-alint, Mă strânge în brațe gingaș! Voi fi mută...Și spune-mi doar vorbe... Chiar dacă mă mint!Sărută-mi obrazul! Nimica n-oi zice...Și-o floare în plete îmi pune de vrei,Privește-mă tandru, și fă-mă fericeSă cred că-s Regină-`ntr-atâtea Femei!30.04.2010................................................. XXII. , de Maria Ciumberică , publicat în Ediția nr. 395 din 30 ianuarie 2012. Bun-găsit, dragul meu prieten! Îmi e destul de
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
scoate apa secundei și din piatră vie și din piatră moartă să-și spele mâinile de aceea lupul poartă foamea la gât transparentă păsări cad dintre aripi ținându-se de mânerele copacilor tăiați înainte de a intra în statistici ziduri cu pletele verzi vin de la crâșmă pe trei cărări de cărămidă fire din părul frumuseții rămân în dinții oglinzii când se piaptănă boala petrece majoratul la pensie lumea cade din ea însăși și oamenii nu mai încap în dumnezeul lor ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]