592 matches
-
Cochinchina 1863 Manet: Dejunul pe iarbă 1864 Lege care recunoaște dreptul la grevă 1866 Prusia bate Austria la Sadowa 1867 Sfîrșitul și eșecul expediției din Mexic 1869 Deschiderea canalului Suez Succesul opoziției în alegeri 1870 Războiul franco-prusac Ministerul Émile Ollivier. Plebiscit Roma, capitala Italiei 4 sept. Proclamarea Republicii 1871 Proclamarea Imperiului german 28 ian. Căderea Parisului 8 febr. Alegeri pentru Adunarea Națională 18 martie-28 mai Comuna 10 mai Tratatul de la Frankfurt. Anexarea Alsaciei-Lorena 1873 Demisia lui Thiers 1875 Legi constituționale 1877
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prin soboarele înțelepciunii și sfințeniei conciliare era redată în hotărârile sinodale. Nestorienii și eutihienii provocau în tot felul intervenții teologice din afară împotriva hotărârilor luate la Calcedon, cerând modificarea sau anularea lor. De aceea, împăratul a organizat o consultare sau plebiscit asupra „Calcedonului”, cerând părerea tuturor episcopilor din imperiu asupra valorii și valabilității hotărârilor luate de acest Sinod ecumenic. Răspunsul lui Teotim II de Tomis: „Noi nu știm mai multe decât cele ce Sfântul Duh a învățat prin rostul atâtor Părinți
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Relativ la suporterii englezi sau americani ai preten? iilor revizioniste ale ungurilor, Iorga �i amintea interlocutorului s? u c? ace? tia ? tiau la fel de multe lucruri despre Transilvania că ? i despre Groenlanda sau ? ara de Foc. C�ț prive? te propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga �ntreba: cine ar urma s?? l prezideze? ? i (dat fiind c? bro? ură destinat? lui Kornis a fost scris? de Iorga �n 1940), el �ntreba dac? asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. Dup? care �? i amintea cum �i maltrataser? ungurii pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
despre Groenlanda sau ? ara de Foc. C�ț prive? te propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga �ntreba: cine ar urma s?? l prezideze? ? i (dat fiind c? bro? ură destinat? lui Kornis a fost scris? de Iorga �n 1940), el �ntreba dac? asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. Dup? care �? i amintea cum �i maltrataser? ungurii pe rom�nii din Transilvania, �ncheindu?? i pamfletul printr? un refuz categoric de a lua �n consideră? ie revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea �ntotdeauna la un procedeu preferat �n Europa de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
state. Această Conferință, care a servit sovieticilor numai pentru a repune în circuit pe plan internațional chestiunea Basarabiei, s-a încheiat fără rezultat. Guvernul român nu putea accepta contestarea drepturilor României asupra Basarabiei și propunerea sovietică de organizare a unui plebiscit în acest teritoriu. După eșecul Conferinței, într-o circulară sovietică, semnată de unul din liderii Internaționalei Comuniste, se aprecia că „problema Basarabiei va fi rezolvată în curând prin arme”. În iunie-iulie 1924, s-a întrunit la Moscova Congresul al V
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
grupuri sociale. Teoria și practica plebiscitară introduse de Partidul Reformei nu au transformat atât de mult jocul politic, astfel încât celelalte partide să se vadă obligate să imite atitudinea Reformiștilor sau ca instituțiile guvernului să se vadă complet delegitimate în fața instrumentelor plebiscitului, mânuite abil de liderii politici. Canada nu este Venezuela și nici nu riscă să devină. Cu toatea acestea, discursul plebiscitar al Reformiștilor, preluat de Partidul Conservator, aflat la putere, a condus la o degradare a răspunderii și transparenței democratice (accountability
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
3.61 1,04 Suspiciune și/sau respingere a instituțiilor consolidate 0,67 0,13 Nevoia de asanare și de transformare a vieții publice 2,42 0,87 Sprijinirea ideii potrivit căreia deciziile trebuie să aibă o legitimitate obținută prin plebiscit 0 0,09 Caracterizarea politicii în teremeni conflictuali sau maniheiști 1,9 0,57 Principalul rezultat al acestei analize ne indică o distincție foarte clară între tipul de retorică întrebuințată de AMLO în relațiile sale cu mass-media și retorica pe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o transformare completă a politicii obișnuite, pentru o transformare majoră a modului de funcționare a politicii, pentru transformarea ordinii sociale, pentru asanarea vieții publice, sau chiar pentru revoluție. Sprijinirea ideeii potrivit căreia deciziile trebuie să aibă o legitimitate obținută prin plebiscit. De exemplu, invocarea referendumurilor publice și /sau a altor mecanisme plebiscitare. Caracterizarea politicii în teremeni conflictuali sau maniheiști Politica este reprezentată în termeni moraliști, drept o luptă între bine (popor) și rau (elita aflată la putere) Evaluarea mizei conflictului politic
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
atribuit populației de etnie slovacă rolul unic de "întemeietoare" a națiunii slovacilor și a respins pe față drepturile minorităților în favoarea "drepturilor individuale", care de fapt erau drepturile majorității slovace (Csergo și Deegan-Krause, 2011). Se pare că argumentele instituționale referitoare la plebiscit și la regula majorității se constituie într-o istorisire plină de învățăminte referitoare la pericolele populismului. Totuși, este important să ne amintim că, deși astfel de elemente plebiscitare apar într-o gamă largă de definiții ale populismului (de exemplu, Roberts
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ancorate în constituție nu numai că limitează capacitatatea "poporului" de a-și exercita puterea colectivă, ci dau naștere și unei nemulțumiri crescânde față de sistemul politic. Aceasta explică de ce actorii populiști sunt, de regulă, cel puțin în teorie, de acord cu plebiscitele și cu alte forme de democrație exercitate în mod direct. Cea din urmă formă amintită este percepută ca o metodă potrivită de a da puterea poporului înapoi și de a evita prăpastia dintre guvernanți și guvernați (Canovan, 2005: 107). Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
224, 238, 251 peronism, 353 Peru, 21, 49, 51, 182, 225, 257, 259, 260, 263, 266, 267, 268, 269, 271, 272, 274, 275, 282, 284, 287, 290, 291, 332, 338, 344, 345, 346 Plasser, Fritz, 195, 196, 197, 200, 204 plebiscit, 111, 313 plebiscit arianism: plebiscitar, 40, 47, 74, 104, 106, 108, 111, 112, 113, 198, 210, 241, 249, 254, 278, 282, 306, 311; plebiscitarian, 106 pluralism, 27, 36, 40, 68, 112, 129, 133, 135, 227, 250, 257, 355 polarizare, 51
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
peronism, 353 Peru, 21, 49, 51, 182, 225, 257, 259, 260, 263, 266, 267, 268, 269, 271, 272, 274, 275, 282, 284, 287, 290, 291, 332, 338, 344, 345, 346 Plasser, Fritz, 195, 196, 197, 200, 204 plebiscit, 111, 313 plebiscit arianism: plebiscitar, 40, 47, 74, 104, 106, 108, 111, 112, 113, 198, 210, 241, 249, 254, 278, 282, 306, 311; plebiscitarian, 106 pluralism, 27, 36, 40, 68, 112, 129, 133, 135, 227, 250, 257, 355 polarizare, 51, 73, 112, 116
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
făcut și al celor dispuși să-l mai facă. Ea presupune un trecut; totuși, în prezent se rezumă la un fapt tangibil: consimțămîntul, dorința clar exprimată de a continua viața comună. Existența unei națiuni este (iertați-mi această metaforă) un plebiscit zilnic."237 Același lucru afirmase Mill în 1861, dar într-un alt mod, mai complex, cînd scria că "o parte a umanității poate fi considerată o naționalitate atunci cînd membrii săi sînt reuniți prin simpatii comune pe care nu le
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
să coopereze între ei cu mai mare plăcere decît ar coopera cu un alt popor și îi determină să dorească aceeași guvernare cu condiția ca aceasta să-i reprezinte în exclusivitate și să răspundă cerințelor lor".238 La Renan, imagi-nea plebiscitului cotidian este totuși remarcabilă atît prin capacitatea sa de evocare cît și prin eschiva pe care o reprezintă, fiindcă, dacă acesta a avut loc în 1860, pentru a anexa Franței Savoia, a fost falsificat atît prin circumstanțele efemere ale momentului
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1860, pentru a anexa Franței Savoia, a fost falsificat atît prin circumstanțele efemere ale momentului cît și prin manevrele Statului care-și urmărea avantajele sale. Cît despre situația Alsaciei și Lorenei de care Renan se preocupă atît, un astfel de plebiscit n-a fost organizat nici în 1871, pentru a le integra imperiului german, nici în 1918 pentru a le reda Republicii Franceze. Gratuitatea metaforei plebiscitare ascunde de fapt o reticență. Astfel este trecut sub tăcere un capitol al expansiunii principiului
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și chiar obligatorii fără alegerea și consimțămîntul indivizilor. Comunitatea este totul pentru acestea. Ea se impune, iar recalcitranților nu le rămîne decît să capituleze sau să dispară. Aceste tulburări, care au nerușinarea să-și bată joc de ritul magic al "plebiscitului de fiecare zi" scump lui Renan, sînt evident condamnate de către Statele-Națiuni, lovite astfel atît în privilegiile lor cît și în rațiunile lor politice. Din această cauză, micro-naționalismele de după 1870 vor îndura un lung purgatoriu pînă în 1914. Însă soarta lor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
profita de împrejurare și a instaura Republica la Varșovia, sub privirea complezentă a Franței și a Statelor Unite. Cu totul altul este contextul în care se naște Republica Austriei "ca parte a Reich-ului german", întronată la Viena la 12 noiembrie 1918. Plebiscite oficiale, organizate în Tirol și la Salzburg arată faptul că nouă din zece votanți doresc această finalizare a unității germane întrucît adeziunea lor față de Imperiul dispărut își pierduse sensul. Dar cum austriecii figurează în capul listei învinșilor, aliații nu vor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
victorie, începe lupta împotriva unui adversar aproape mort. În timpul negocierilor de la Versailles, Lloyd George nu va opri acestă nenorocire a învinșilor decît numai pentru Germania, refuzînd anexarea la Franța a Sarre-i meridionale, transferul Dantzig-ului către Polonia și obținînd desfășurarea unui plebiscit în Silezia de Sus, ca prealabil al supunerii acesteia față de Varșovia. Naționalismul carierist Perioada anilor 1907-1919 devine teatrul celei de-a treia etape a naționalismului, după înflorirea revoluționară asociată triumfului ideii de suveranitate populară de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
practică în 1915 o politică de distrugere la Kosovo, masacrînd zeci de mii de musulmani albanezi.330 După război, numai prin excepție Belgradul este silit să accepte în octombrie 1920 ca orașul Klagenfurt și Carintia să-i scape în virtutea unui plebiscit favorabil Austriei. Drept revanșă, Constituția unitară din 28 iunie 1921 va fi adoptată în absența deputaților croați; pe deasupra, faptul va coincide cu interzicerea Partidului țărănesc al acestora și cu închiderea lui Raditch, liderul croat. Mult mai grav încă este faptul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Macedonia și Slovacia. Luate de val, populațiile au aprobat revendicarea in-dependenței, atunci cînd au fost consultate, în proporție de 90,5 % în Lituania (10 februarie 1991), sau de 80 % în Ucraina (17 martie 1991). De asemenea, aceste state au supus plebiscitului formațiunile ce urmăreau independența, chiar de la pri-mele alegeri legislative, în timp ce în vechile metropole abandonate de către popoarele subjugate, în Rusia și în Serbia, crește din ce în ce mai mult reacția de susținere a partidelor de trezire națională, ostile fărîmițării micilor state. Într-un timp
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
naționale ale fascismului și nazismului. Pentru acestea, ca și pentru Herder de altminteri, naționalitatea se impune membrilor recunoscuți ai unui popor și nu poate deci să rezulte dintr-o alegere sau dintr-o adeziune fie acestea și tacite; ideea unui plebiscit în maniera lui Renan le este cu totul străină. Dincolo de aceasta, fapt la care Herder nu se gîndise nicidecum, această impunere creează pentru fiecare obligația de a se dizolva în comunitatea semenilor cu scopul de a participa la împliniea totală
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de domeniul imaginarului și al sub-terfugiului. El a fost decretat de către mandatarii care și-au însușit suveranitatea, dar nu a fost acceptat de către mandatați. Oricît ar fi de înzestrat cu valori universale, pactul statu-lui-națiune liberal nu este altceva decît produsul plebiscitului neavenit al lui Renan. El reprezintă o dublă alienare: aceea care a refulat "poporul suveran" ai cărui guvernanți moderni se reclamă totuși din afara sferei puterii reale, și aceea care a determinat poporul să fie mulțumit de această operațiune. În schimb
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
S. Mill, Considerations on Representative Government, South Bend, Gateway Editions, 1962, p.2 (ed. originală 1861). 236 Ibid., p.309. 237 E. Renan, Qu' est-ce qu' une nation?, op. cit., p.54-55 (acel "iertați-mi metafora!" se referă la folosirea cuvîntului plebiscit, oarecum descalificat prin faptul că fusese folosit de către Napoleon III). 238 J. S. Mill, op. cit., p.307. 239 Citat de către A. Renaut, "Logiques de la nation", p.43, în G. Delannoi, P.-A. Taguieff (sub îndrumarea lui), Théories du nationalisme, op. cit
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sîrbi, la care se adaugă locuitorii regatelor sîrb și muntenegrean. 319 Articolul 80 al Tratatului de la Versailles și 88 al celui de la Saint-Germain-en-Laye vor confirma oficial această interdicție fă-cută austriecilor, de a-și hotărî singuri soarta. 320 Aceste excepții privesc plebiscitele organizate împrejurul Austriei, mai ales în Carintia sau în Silezia de Sus, în sensul hotă-rîrii transferului de la Germania la Polonia. 321 E. Gellner, Națiuni și naționalisme, op. cit., p.190. 322 E. Hobsbawm, Națiuni și naționalisme după 1870, op. cit., p.171
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu conținea nimic care să-i facă să se simtă în încurcătură pe creștini. Știind, așadar, că Isus i-a fost predat din invidie, Pilat calcă cu grijă. Înainte de a-l condamna la moarte, încearcă să se sprijine pe un plebiscit, pe un decret al poporului. Îl voia într-adevăr poporul pe Isus executat sau doar câțiva capi ai preoților care îl acuzaseră și ceruseră moartea sa? Nici vorbă de interes de dreptate aici; doar politică. Pilat știa probabil că Isus
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]