38,301 matches
-
de inteligență, a unor salturi în timp, dar și a ieșirii din timp în zona dominată de atotputernica poezie. Ca să ții treaza și prizoniera atenția cititorului e nevoie de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai plecat în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu-s prea trist, de ce aș fi? englezu-a zis TO BE OR NOT TO BE. Fănuș A FOST prin văile de plângeri, unul dintre frumoșii noștri îngeri. prin lumea largă, lungă i-a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care îl primim din momentul în care suntem concepuți, de la zămislire. Calitatea de persoană ne este conferită de Dumnezeu iar însuflețirea din momentul zămislirii nu este o axiomă, pe care o luăm ca atare pentru a avea un punct de plecare în demonstrația că avortul este crimă, ci un fapt real, demonstrabil. Aceasta este mărturia Bisericii în acest caz și anume că începutul ființei umane datează din momentul zămislirii, sau mai clar, al conceperii. Din acel moment ființa omenească este perfectă
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
meu prieten, fiind de naționalitate maghiară, se vede nevoit (din spirit de prudență) de a-și face valizele spre a pleca din țară. A fost fără îndooială o despărțire nu ușoară, mai ales din partea sa! Eu nu bănuiam că este plecarea definitivă, când a venit cu multă sinceră emoție, spre a-și lua rămas bun! Plecăm în localitatea Brebu, lângă Doftana, spre a petrece vara, însă totodată neîndrăznind a ne depărta prea mult de București. Vechea mănăstire care servea pe vremuri
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
conferință relevă meritele subtilei poete, cântăreața Elena Drăgulinescu Stinghe, cântă câteva cântece de Enescu. La sfârșitul concertului aflu vestea că partenerul meu neobosit, Géza de Kresz, nu se va mai reîntoarce la București, tot din cauza evenimentelor războinice. Am regretat mult plecarea aceluia care timp de doi ani și mai bine a cântat alături de mine tot ce s-a spus mai important în literatura de muzică pentru violină și pian. Urmează un an plin de griji pentru țara noastră și noi toți
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
niciun chip; au trebuit multe rugăminți până l-am convins că un cercetaș cu o pisică în brațe se face de râs! În fine, ajunși cu toși la gara Doftana, ne suim într-un compartiment de tren, însă în momentul plecării, apare un jandarm care oprește pe D-na Skohutil de a pleca, fiind străină. De abia reușesc să îl conving, spunând că iau toată răspunderea și atunci totuși neîncrezător, se suie pe treptele vagonului și ne însoțește la Câmpina. Acolo
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cu complicații.După lungi chinuri vine moartea. Familia regală trece prin grele ceasuri. L-a înmormântat în Biserica de la Cotroceni. Enescu vine și cântă, la rândul său, răniților din palat, însoțit de comicul Iulian, spre bucuria bolnavilor. Se vorbește de plecarea familiei regale la Iași. Veștile sunt tot mai rele de pe fronturi. Într-o seară, întorcându-mă de la spital spre casă, văz planând deasupra caselor niște aeroplane care păreau niște portumbei de argint. Ca prin minune scap de bombele azvârlite de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
modelul celor ale lăptarilor, și trasă de un măgăruș mic. Originalul echipaj stârnea hazul trecătorilor, mai ales că Hedy purta și un fel de glugă roșie, ca un Sf. Nicolae mic. Într-o bună zi ni se lățește vestea despre plecarea trupelor ocupante din București. O luptă decisivă s-a dat, românii au luat ofensiva, iar tratatul de pace încheiat în condiții neprielnice nouă, iată-l spulberat! De câteva zile se observă o mare fierbere între germanii ocupanți. Plecarea lor e
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
vestea despre plecarea trupelor ocupante din București. O luptă decisivă s-a dat, românii au luat ofensiva, iar tratatul de pace încheiat în condiții neprielnice nouă, iată-l spulberat! De câteva zile se observă o mare fierbere între germanii ocupanți. Plecarea lor e hotărâtă. Și într-o dimineață ne trezim părăsiți de dușmani. Lumea din București umblă toată ziua pe străzi, comentând și bucuroasă în așteptarea evenimentelor ce vor veni. Ziarele românești apărură din nou, aducând de astă dată vești îmbucurătoare
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
aștepta un popor necunoscut, însă cu un mare trecut de glorie. „Elisabeth mit ihrem klassischen Gesicht passt in dissem slavischen Lande” îmi spuse într-o zi regina noastră! Însă marea suferință ce o aștepta acolo nu oputea prevedea nimeni dinainte. Plecarea viitoarei regine a Greciei lăsă un gol atât în palat, cât și în sufletul prietenelor sale. Înainte de plecare, îi spusei între altele prințesei: „Are să rămână trist palatul fără prezența alteței tale”, la care îmi ripostă: „Nu prea cred că o să
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
dissem slavischen Lande” îmi spuse într-o zi regina noastră! Însă marea suferință ce o aștepta acolo nu oputea prevedea nimeni dinainte. Plecarea viitoarei regine a Greciei lăsă un gol atât în palat, cât și în sufletul prietenelor sale. Înainte de plecare, îi spusei între altele prințesei: „Are să rămână trist palatul fără prezența alteței tale”, la care îmi ripostă: „Nu prea cred că o să se resimtă lipsa mea; poate tata da, el are să mă regrete și încă poate Ileana!” Nu trecu mult
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
făcură la toate bisericile rugăciuni pentru însănătoșire, iar într-o bună zi părinții fură chemați în grabă la Atena, starea prințesei fiind extrem de gravă, așa că medicii nu mai dădeau nicio speranță. Neaflându-se în portul Constanța niciun vapor gata de plecare, călătoria se făcu pe un vas de transportat cărbuni. Bucuria de a-și revedea părinții adusese în starea prințesei o îmbunătățire și într-adevăr speranța de vindecare începe să se ivească tot mai mult. Încet, dar treptat starea se ameliorează
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
vremii tulburi încă. Iată că izbucnește o revoluție în Austria, veșnic frământată de zvârcoliri politice. Mi se scrie că trebuie deocamdată să renunț la concertul de acolo, lucru care îl și fac, însă nu prea bucuroasă, iar o amânare a plecării mele mult dorite în străinătate și atât de necesară mie! Iar un timp de răbdare care durează până în toamnă. Anul 1925 însă îmi aduce în fine satisfacția de a ieși din țară. Bunul meu prieten, compozitorul Fr. de Brzezinski îmi
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
în abonament). Afară de concertele regulate de joi, mai erau și altele duminica, însă acelea erau populare, lucru care mă uimește mult, văzând că joia sunt concertele mari, și că la un asemena concertvoi cânta și eu! Cu două săptămâni înaintea plecării în străinătate, la începututl lunii februarie 1925, am cântat în concertul compozitorilor românidouă suite românești de Filip Lazăr, foarte dotat compozitor, care îmi adusese aceste suite cu scurt timp înainte, și spre a cărui negrăit de mare bucurie, le-am
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
negreșit la anul viitor. Oameni foarte drăguți și primitori mă invită ca pe un musafir de seamă, toată așa-zisa aristocrație de acolo, spre bucuria prietenei mele, care desigur mă acompaniază peste tot, mândră de succesul meu. Mă pregătesc pentru plecarea la Varșovia, de unde trebuie să revin la zero, spre a concerta în Berlin în sala Steinway, nemaigăsindu-se altă sală, sezonul fiind foarte înaintat. În Varșovia sunt găzduită la legația elvețiană, la talentata mea elevă Hedy Durrer, al cărei soț
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
o poți circumscrie nici cu simțirea directă, nici în conceptele care traduc această sesizare directă, dar insuficientă”<footnote Idem, notele explicative, nr. 262, 263, PSB, vol. 29, p. 286. footnote>. Fiecare treaptă a urcușului spre Dumnezeu devine un punct de plecare către o alta, spre împărtășirea de frumusețea divină aflată mai sus: „ ... după ce s-a împărtășit de bunătăți cât a putut e atrasă iarăși printr-un nou început, ca și când nu s-ar fi împărtășit încă de bunătăți, spre împărtășirea de frumusețea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spre Dumnezeu<footnote Făcând referire la acest text, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, amintind în acest sens și de teoria origenistă care sublinia plictiseala la care ajunge sufletul în Dumnezeu - teorie respinsă de Sfântul Grigorie -, menționează: „Orice treaptă e punct de plecare pentru un nou suiș, căci ea deschide vederea și calea spre o treaptă mai înaltă. Și așa niciodată nu se va împuțina distanța pe care sufletul trebuie să o parcurgă spre Dumnezeu, oricât de sus ar fi ajuns, adică chiar dacă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de Dumnezeu descoperă întotdeauna din ce în ce mai mult din Obiectul dorinței. Această observație este fidelă vieții spirituale, prin aceea că se deschid perpetuu noi drumuri o dată cu fiecare înălțime cucerită în progresul către Dumnezeu. Ce s-a câștigat deja devine un punct de plecare pentru noi descoperiri. Fiecare degustare de Domnul este un imbold pentru o delectare și mai mare. „Pururi Fântâna/Izvorul bunătăților atrage spre Sine pe cei ce însetează, precum zice Izvorul în Evanghelie: «De însetează cineva, să vină la Mine să
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
96C. footnote>, căci Dumnezeu e cunoscu Această lege este expusă de Sfântul Grigorie chiar de la începutul Comentariului la Cântarea Cântărilor: „Bucuria (ἀπόλαυσις)<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 310. footnote> de Dumnezeu care renaște continuu (în sufletul purificat) este punctul de plecare (ἀφορμή) a unei dorințe mai mari (μείζονος ἐπιθυμίας), făcând dorința (πόθος) mai intensă (σφοδρότερος) prin participarea (μετουσία) la bunuri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Avem aici termenii pe care îi vom
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nu se dau anunțuri în vreo altă limbă decît în dulcea noastră limbă română. Dulce, dulce, dar de neînțeles pentru o ureche nededată la î-urile, și hî-urile, ă-urile, bă-urile, brânză-viezure-varză ale noastre. Nici măcar în Gara de Nord sosirea și plecarea trenurilor nu se anunță într-o limbă de circulație, să spunem engleza, altfel destul de prezentă, cînd nu e nevoie de ea. Gara Sinaia (despre care s-a scris cîndva un editorial în România literară) a reușit să-și aprindă cîteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
în evoluția fenomenului de compresie stilistică Oleg Garaz Într-o imagine generală a traiectului parcurs, recapitulăm pe scurt momentele-cheie ale mutațiilor calitative în evoluția fenomenului de comprimare a structurii stilistice, alăturându-le o scurtă descriere a acestora: (1) punctul de plecare a descrierii, gradul zero al proceselor transformaționale, îl plasăm în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se articulează stilul „monolitic” al lui Johann Sebastian Bach, definibil ca uniform, stabil și coerent pe întreaga desfășurare a vieții compozitorului
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
vorba de cartea și cultura pentru copii, în care desenul animat are un loc sigur. Și nu știu dacă în civilizația imaginii în care trăim acest lucru trebuie să ne îngrijoreze, cîtă vreme textul este totuși inspiratorul, sursa, punctul de plecare și cîtă vreme ilustrația nu-l sărăcește, ci îl îmbogățește și îl împrospătează, îi dă o nouă viață. Cum fac parte dintre optimiștii care cred că viața cărții pe hîrtie nu este totuși serios amenințată, iau această bogăție a ilustrației
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
Miki Șpagă, iar al doilea, momentan invizibilul Ristea Priboi. Ambii, mai degrabă ofițeri ai poliției politice decât politicieni. Îmi aduc perfect aminte cuvintele lui Emil Hurezeanu, cel care a fost vreme de câteva luni consilier al lui Adrian Năstase. La plecarea din post, binecunoscutul comentator vorbea de "singurătatea premierului", de adevăratul "cerc de cretă caucazian" din jurul celui care deținea funcția administrativă numărul unu din țară. Invocarea singurătății premierului mi s-a părut, atunci, metaforică. Astăzi, ea se confirmă la milimetru: Adrian
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
într-o afacere autohtonă din mass-media s-au convins, la Evenimentul zilei, Ion Cristoiu, directorul fondator al ziarului, după el Cornel Nistorescu, tot la Evenimentul și avea să se convingă C.T. Popescu însuși, după vreo doi ani, la Adevărul. Înainte de plecarea sa de la ziarul de care părea legat pentru totdeauna, editorialistul i-a pus dangaua de "guzgan rozaliu" lui Viorel Hrebenciuc. Fosta eminență cenușie a acestui cotidian, Hrebenciuc e condamnat să poarte pe viață ștampila lui CTP. Dacă ar fi știut
Un subiect gras by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10084_a_11409]
-
acum vocea profundă a lui Radu Boureanu: "Din Amsterdam,/ Din Rotterdam,/ Grași olandezi priveau pe geam..." Oaspeții au participat apoi la o ședință a cenaclului, ai cărui membri și-au prezentat producțiile și au ascultat cu emoție comentariile maeștrilor. La plecare, cîțiva cenacliști i-au condus pe scriitori la tren. într-o scurtă conversație cu Nina Cassian, poeta m-a întrebat pe neașteptate: - Nu erai și dumneata în fanfara care ne-a salutat la sosire? - Mă tem că, pentru o muziciană
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]