1,132 matches
-
îl mestecai insistent, era ațos, bătrân, nu se lăsa tăiat de măsele. Totuși musafirii noștri nu lăsară nimic în farfurii, ba chiar Vaintrub, întrebat, repetă purcelul. Se angajase într-o discuție cu marele Vasile despre Hotărârea din iunie 48 a plenarei CC. cu privire la înființarea primelor cincizeci de gospodării agricole colective pe țară. Vorbea cu aceeași pasiune intelectuală ca și despre Platon. După părerea mea, zise el, sânt premature, dacă nu chiar ideea în sine e greșită." " Ideea în sine nu e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
firesc și echitabil înzestrați cu frumusețea Ei și inteligența mea. În toată povestea asta, exista o singură problemă: Nicolae Ceaușescu. „Întâiul Bărbat al Țării“ (față de care, ca nouă români din zece, dezvoltasem un complex de inferioritate) obișnuia să-și termine Plenarele la ore sucite și imprevizibile. În consecință, însoțit de nelipsiții săi labradori negri și de-un revolver (TT, model 1982, îmbunătățit), ajungea acasă mai devreme sau mai târziu decât ora pe care o anunțase. Trebuia să fii prost ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bine-mersi mai departe, ca o ciupercă otrăvitoare. Deschideai televizorul și dădeai peste aceleași figuri de-activiști, doar că acum purtau pulover în loc de costum. Vorbeau o limbă pe care numai ei o înțelegeau, cuvintele păreau scoase dintr-un dicționar necunoscut, de plenare și congrese. A venit primul vot și, odată cu el, rezultatele; cu ocazia aia, am constatat că trei sferturi din țară pricepe și ea limba necunoscută. M-am simțit prost. Au mai trecut câțiva ani, parcă nu se întâmpla nimic, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
întotdeauna sarcinii principale a clasei muncitoare: desființarea exploatării capitaliste și instaurarea orânduirii socialiste" (Roller, 1952, pp. 752-753). La fel ca întreaga concepție a trecutului, "chestiunea națională" a fost decisă în ședințele de partid. Manualul lui M. Roller consemnează faptul că "Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român" a decis într-o rezoluție "aplicarea politicii staliniste în problema națională" (Roller, 1952, p. 752). Politica stalinistă în problema națională, ale cărei linii directoare a fost trasată de geniul teoretic al lui I.V. Stalin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
geniul teoretic al lui I.V. Stalin în celebrul său articol Marxismul și chestiunea națională, "duce la cimentarea unității politice și morale a poporului muncitor, fără deosebire de naționalitate, pe drumul construirii socialismului" (Roller, 1952, p. 752). Aceeași rezoluție adoptată în Plenara CC al PMR definește naționalismul ca o ideologie burgheză întemeiată pe o "politică de dezbinare, de subjugare și de asuprire a popoarelor". Zvâcul antinaționalist al doctrinei comuniste se face simțit prin catalogarea naționalismului drept "cel mai primejdios dușman al unității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înaintare a României spre comunism", ci a furnizat și grila de interpretare a trecutului național. Încă din 1947, avangarda reflecției istorice și-a mutat sediul din câmpul profesionist al istoricilor de meserie localizați în universități și institute de cercetare în plenarele de partid. Însă chiar și pe vremea lui Roller, direcțiile erau setate prin lucrări academice, de genul cărții Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în RPR (Roller, 1951, ediția princeps în 1947), care strânge laolaltă texte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
depășesc "sfera teoretică, indicativă pentru a pătrunde în detaliile trecutului și ale științei istoriei" (Georgescu, 2008, p. 66). Partidul, și din ce în ce mai mult încarnarea sa umană în persoana secretarului său general, regulează munca istorică prin îndrumare și instrucțiuni normative statuate în plenarele PCR. Producția istorică românească, anterior aprobată și controlată de la Moscova (după cum lasă să se înțeleagă inclusiv Roller în prefața la celebrul său manual de Istoria R.P.R.), a fost definitiv adusă în apanajul PCR. În expresia lui K. Verdery (1991, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aflatŭ Ion Heliade Radulescu, Bucuresci: Tipografia modernă, Grigorie Luis. *** (1957). Educația patriotică și sarcinile științei istoriei. Studii. Revista de istorie, Anul X, 6, 9-15. *** (1964). Declarație cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, București: Editura Politică. *** (1973). Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu secretar general al Partidului Comunist Român președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. București: Editura Politică. *** (1975). Programul Partidului Comunist Român de făurire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru Presă și Tipărituri, care a fost Însă desființat În 1977. Acest fapt a fost strâns legat de consolidarea regimului totalitar român, de schimbările ideologice politice din țară Începând cu anii ’70. Tocmai de aceea, desființarea instituției, cu prilejul unei Plenare a C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie 1977, nu a Însemnat și eliminarea controlului. Locul cenzurii instituționalizate a fost luat de „un sistem mult mai elaborat de control efectuat la mai multe nivele: al editurii - prin redactorul de carte și
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
documente ori cărți de autor care făceau referire la cele două personalități, Mihail Kogălniceanu și Carol I, sau la câștigarea independenței de către România la 1877-1878. Toate au fost atent cenzurate de către Comitetul pentru Presă și Tipărituri până la desființarea sa În urma Plenarei C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie 1977, ocazie cu care pompos se anunța desființarea cenzurii În România. Acest lucru nu s-a Întâmplat Însă În realitate, Întrucât locul Comitetului pentru Presă și Tipărituri a fost luat de o cenzură invizibilă
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
române aliate cu cele naziste și fasciste. Un bun antrenament „invers” pentru propaganda procomunistă care va sufoca filmele românești peste câțiva ani. 1947-1960 Evoluții politice Dictatura comunistă, instituită la 30 decembrie 1947 prin abdicarea impusă regelui Mihai I, declanșează, la Plenara CC al PCR din 3- 5 martie 1948, campania de colectivizare forțată a agriculturii, care se va încheia în 1962. Pe 11 iunie 1948 are loc naționalizarea principalelor mijloace de producție, între care și companiile de film, cinematografele, laboratoarele de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a denunțat abuzurile Securității din regimul Dej. O măsură de supraveghere judecătorească a fost impusă activităților MAI și Departamentului Securității Statului. În aprilie 1968, Drăghici este înlăturat și Lucrețiu Pătrășcanu reabilitat. În martie, Ceaușescu reafirmă nesupunerea față de URSS, declarând la Plenara CC al PCR : „Nimeni nu poate pretinde că deține monopolul adevărului absolut în privința dezvoltării vieții sociale”. În aceeași cuvântare, Ceaușescu le-a cerut intelectualilor să se implice în discuțiile privind viața politică din România „fără temere sau rezervă în dezbaterile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
practică nu poate fi admisă. Proiectul planului tematic anual se elaborează sub conducerea CCES, pe baza propunerilor caselor de filme, cu consultarea ACIN, a organizațiilor obștești etc. Proiectul de plan se analizează în Comisia de cinematografie a CCES, apoi în plenara CCES, iar în final în Biroul Comisiei ideologice a CC al PCR. Considerăm sistemul bun și trebuie aplicat în continuare. [...] Notă Unele nemulțumiri apar la unii regizori (Daneliuc, Gulea, alții) pentru că nu se acceptă scenariile așa cum le prezintă ei, unele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vizionare pe care a oferit-o Le Corbusier francezilor i se opune sarcina de partid delegată tovarășilor de partid. Construirea de locuințe era o responsabilitate asumată de către Partid. Amintim o serie de organisme însărcinate cu atribuții pe această linie. În cadrul Plenarei C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1952 se înființează Comitetul de Stat pentru arhitectură și Construcții al Consiliului de Miniștri, structură centrală „cu atribuția de a organiza, îndruma, aviza și controla studiile și proiectele de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
evenimente, care răscolesc opinia publică din toată țara intervin într-un moment când PC polonez este în plină criză: secretarul său general, Bierut, murise la Moscova pe 12 martie, după ce luase cunoștință de „raportul secret”. Cea de-a VII-a Plenară a partidului se întrunește între 18 și 27 iulie, iar noul său secretar Edward Ochab, declară că evenimentele de la Poznan nu s-au datorat acțiunii „agenților imperialismului și provocatorilor”. în același moment, Wladyslaw Gomulka, conducător comunist exclus și închis pentru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Societatea*, unificată în aparență și supusă puterii partidului-stat* arată cu fiecare zi ce trece că acesta este un corp străin. Vântul pare să sufle în favoarea liberalizării regimului și, când primii insurgenți sunt judecați, verdictele sunt mai degrabă clemente. O nouă plenară a partidului, supus presiunilor sovietice, începe pe 19 octombrie: Armata Roșie staționată în țară se îndreaptă spre Varșovia, iar Hrușciov, Mikoian, Molotov și mareșalul Koniev aterizează fără a preveni pe nimeni în capitala poloneză. Tensiunea este la apogeu, dar Gomulka
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
atenție pe afgani. Totalul victimelor acestor „operațiuni naționale” se ridică la 350.000 de arestați, din care 247.157 executați. La începutul anului 1938, Stalin anunță o falsă retragere tactică. Pe 14 ianuarie, în urma unui raport al lui Malenkov, o plenară a PCUS îndeamnă la „corectarea erorilor și a exceselor” comise cu ocazia epurărilor, „erori” de care Stalin acuză autoritățile, și o campanie îi vizează pe „dușmanii camuflați care creează un climat de neîncredere în partid făcând ca unii comuniști de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de anumite victime comuniste, el recunoaște totuși că epurările au fost un „abuz de putere” din partea lui Stalin, că ele au avut consecințe dezastruoase pentru țară și că mai mulți acuzați erau nevinovați, mărturisirile lor fiind smulse sub tortură. La plenara PCUS din iunie 1957, mareșalul Jukov afirmă că, de pe 27 februarie 1937 până pe 12 noiembrie 1938, 38.679 de persoane au fost trimise la moarte personal de către Stalin, Molotov și Kaganovici. Dar noua perioadă glaciară brejneviană împiedică alte noi dezvăluiri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
revistei Convorbiri literare În zilele fierbinți de la sfârșitul lui mai 1977 când, secondat de doi prestigioși prieteni, Nichita Stănescu și N. Manolescu, am lansat la Iași romanul Bunavestire. (În atacul său fulminant și grosolan la adresa romanului lansat În incinta unei plenare a c.c. și reprodus amplu de presa politică și literară, Titus Popovici spune printre altele că „Breban și romanul său” - care nu trebuia să apară, fapt Întărit, În final, și de șeful statului - au fost sărbătoriți la Iași de-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de ani de comunism! - fiind tratat, Împreună cu Goma, drept primii adversari ai culturii comuniste, printr-un amplu discurs al lui Titus Popovici, reprodus de toate ziarele de partid din țară și comentat „Înflăcărat” de multe reviste literare; Ceaușescu, În finalul plenarei, a subliniat că „o asemenea carte nu trebuia să apară!”. Toate acestea Însă nu au Înmuiat, nu au nuanțat poziția unor criticaștri la adresa lui Breban și nici poziția lui Ionescu, influențat probabil de soții Ierunca, tot mai nemulțumiți de „nuanțele” mele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
română ne apar ambele ca o formă a hybris-ului, cum o spuneam, un reflex individual, dar și colectiv, al unei „uriașe bucurii istorice și etnice”, una dintre acele „bucurii” ce seamănă cu o explozie, Într-atât sunt ele de plenare, de neașteptate, de „neverosimile”, Încât pot părea, unora, nu puțini!, a fi nici mai mult nici mai puțin decât semne ale Destinului sau ale zeilor, acel destin al unei națiuni În care au Început să creadă, cu o fervoare demesurată
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
hebdomadarul Literatura și arta, în care promovează valorile culturii naționale, care contraveneau politicii guvernanților în domeniul presei și literaturii în acel moment. În perioada în care a fost redactor-șef al săptămânalului Cultura/Literatura și arta, de câteva ori la plenarele și ședințele Biroului CC al PCM, I. Bodiul, primul-secretar al CC al PCM, și alți activiști de partid de rang înalt i-au adus învinuiri de "românizare" a ziarelor, l-au acuzat de naționalism" (p. 11-12), "La ședința Biroului CC
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
permanent pregătește, pe baza ordinii de zi provizorii și a listei de probleme suplimentare, o ordine de zi revizuită. După deschiderea conferinței și după audierea raportului de activitate al președintelui în exercițiu, presedintele noului birou supune aprobării membrilor prezenți în plenară ordinea de zi revizuită. Cu această ocazie, anumite probleme cu caracter nestatutar pot fi scoase de pe ordinea de zi, în baza unei decizii a conferinței. Articolul 18 În afara ceremoniilor de deschidere și de închidere, la care țara gazdă a conferinței
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
întotdeauna sarcinii principale a clasei muncitoare: desființarea exploatării capitaliste și instaurarea orânduirii socialiste" (Roller, 1952, pp. 752-753). La fel ca întreaga concepție a trecutului, "chestiunea națională" a fost decisă în ședințele de partid. Manualul lui M. Roller consemnează faptul că "Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român" a decis într-o rezoluție "aplicarea politicii staliniste în problema națională" (Roller, 1952, p. 752). Politica stalinistă în problema națională, ale cărei linii directoare a fost trasată de geniul teoretic al lui I.V. Stalin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
geniul teoretic al lui I.V. Stalin în celebrul său articol Marxismul și chestiunea națională, "duce la cimentarea unității politice și morale a poporului muncitor, fără deosebire de naționalitate, pe drumul construirii socialismului" (Roller, 1952, p. 752). Aceeași rezoluție adoptată în Plenara CC al PMR definește naționalismul ca o ideologie burgheză întemeiată pe o "politică de dezbinare, de subjugare și de asuprire a popoarelor". Zvâcul antinaționalist al doctrinei comuniste se face simțit prin catalogarea naționalismului drept "cel mai primejdios dușman al unității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]