12,745 matches
-
Roxana Covrig Se plimba dezorientată prin curte cu mâinile pline de sânge. Era femeia de 60 de ani care ar fi trebuit, doar în această săptămână, să aibă grijă de soacra ei, atât timp cât nepoții îi erau plecați. Ce s-a întâmplat în acea curte
Crimă îngrozitoare. Și-a ucis soacra și i-a decapitat câinele by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22041_a_23366]
-
întrece orice imaginație, oricât ar fi de bolnavă. Procurorul criminalist a fost șocat. O bătrână de 80 de ani a fost lăsată de nepoți în grija nurorii ei pentru o săptămână. Dimineață, vecinii bătrânei au alertat autoritățile. Nora femeii se plimba dezorientată cu mâinile pătate de sânge. Ce au găsit procurorii este șocant. Femeia de 60 de ani a ucis un miel, animal de companie al victimei, apoi a ucis-o pe bătrâna de 80 de ani căreia i-a tăiat
Crimă îngrozitoare. Și-a ucis soacra și i-a decapitat câinele by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22041_a_23366]
-
trebuia să-și ia un avocat atât de prost. Dacă își dorea un avocat bun, putea să mă angaje pe mine la firmele pe care le avea. Așadar, domnul Victor Ponta nu este un avocat strălucit. Este bun doar să plimbe hârtii. Relația mea cu Victor Ponta nu este de ascuns. Îl cunosc pe Victor Ponta de când el era procuror, iar eu avocat. El nu a strălucit niciodată ca procuror, iar eu am terminat cu avocatura la 30 de ani când
Elena Udrea vorbește despre relația cu Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22095_a_23420]
-
de-aicea.” Mai mergem puțin și realizăm că la fiecare tarabă lucrurile stau la fel. Câte o vânzătoare plictisită ne declară că își aprovizionează tarabele cu marfă din Turcia sau din Dragon. Nu sunt deloc mulțumite. După câteva ore de plimbat, plecăm și din Castani. Credeam că am scăpat. Ei bine, nu. La ieșire, ne întâmpină o capotă plină de produse pentru mașini. Din nou aceleași reduceri. Fake-uri, odorizante, flori, banane, țigări, tricouri Adidas, biciclete, piulițe, aparate de masaj. De toate
BIG Berceni, paradisul contrabandei din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/22142_a_23467]
-
își aduce aminte cu groază de acel moment: “Când mama a primit vestea cu diagnosticul că sunt seropozitiva parcă a înebunit.Mi-a povestit că timp de o săptămână nu a mâncat decât fructe și a băut un ceai. Se plimbă pe holurile spitalului cu pași mari și repezi, numărând plăcile de gresie. Din fericire și-a revenit, a fost și este în continuare o femeie puternică. Psihicul ei nu a cedat. Eu când am aflat că sunt infectată, aveam în
Societatea, nepregătită să accepte persoanele infectate cu HIV () [Corola-journal/Journalistic/22164_a_23489]
-
cîtăva vreme în toate partidele se alcătuiesc liste de candidați pentru alegeri, operațiune grea de suspans și de urmări neprevăzute. De la distanță, ea pare comică și comparația cu Scrisoarea pierdută e aproape inevitabilă. Lupte istovitoare între filiale și centru, candidați plimbați de la un județ la altul pînă li se găsește un loc mai de Doamne ajută, plus zeci de kilometri de sfori trase pentru fiecare candidat în parte. Asta în afară de zvonurile plasate în presă, la momentul potrivit, împotriva vreunui concurent incomod
Lista de transferări parlamentare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16744_a_18069]
-
peste maluri bulboanele./ Ador bulanele lor/ depilate lasciv cu ceară de parchet. Pe care/ te poți întinde ca să nimerești cinelul proclet/ care tremură discret/ în alcătuirea lor de femeie." (Pedofil discret, ador fetișcanele); " Și pentru că nu aveam unde să ne plimbăm, am inventat/ femeia-publică. Puteai să te plimbi păn ea ore în șir fără să te plictisești. Cu/ trenulețe/ cu covertă și prelate în loc de geamlâcuri./ Sub care se întâmplau pupicuri/ și mangealâcuri./ Ciupituri tainice de sfârcuri./ Dezmierdări. Farafastâcuri./ Giugiuleli. Giumbușlucuri./ Era
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
lasciv cu ceară de parchet. Pe care/ te poți întinde ca să nimerești cinelul proclet/ care tremură discret/ în alcătuirea lor de femeie." (Pedofil discret, ador fetișcanele); " Și pentru că nu aveam unde să ne plimbăm, am inventat/ femeia-publică. Puteai să te plimbi păn ea ore în șir fără să te plictisești. Cu/ trenulețe/ cu covertă și prelate în loc de geamlâcuri./ Sub care se întâmplau pupicuri/ și mangealâcuri./ Ciupituri tainice de sfârcuri./ Dezmierdări. Farafastâcuri./ Giugiuleli. Giumbușlucuri./ Era, bine-nțeles, și un fotograf/ cu un
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
probabil la solicitarea parchetului și dorește să soluționeze respectiva "cauză penală" nu mă umple de o uimire mai mare. Sigur că dacă mă gândesc la câte grave cauze penale zac prin sertarele procurorilor și polițiștilor, în vreme "numiții" infractori se plimbă liberi printre noi, mă cuprinde o tristețe iremediabilă. Dnii Gălățanu și Ianuș n-au devalizat nici o bancă, n-au călcat pe nimeni cu mașina, n-au violat nici o octogenară, nu fac parte din nici o bandă de recuperatori și nici de
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
îl roagă, în 1969, să scrie un articol despre naștere. Se chinuia profund să-l scrie și tergiversa ca de obicei. Am conștiința vinovată, nota prin septembrie 1969. în loc să mă apuc de articolul promis la N.R.F. mă duc să mă plimb prin Spania! E drept, credeam c-o să-l termin în august, or fișele pe care le-am făcut s-au dovedit inutilizabile și în afara chestiunii. Despre naștere ar trebui scris într-un stil oracular, încercînd să nu explici nimic, să
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
puțin recomandată, atât în ceeace privește starea drumului cât și că era mai pe ocol era prin Bărbătești, Dobriceni, Cacova, Păușești Măglaș și Râmnic. Acest drum merita să fie făcut numai dacă aveai chef și timp să te mai și plimbi, drumul fiind foarte pitoresc. Dar cine avea timp și chef de așa ceva? Poate cei din Bărbătești să ia calea asta căci pentru ei e mai pe drept, dar noi mergeam pe alte două căi. Depindea în general de însistențele rahatului
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
se va deda la dezvăluiri, ce mare scofală ar putea el să declare? În cam același timp, un Gabriel Bivolaru care, la capitolul infracțiuni economice întrece o duzină de clone ale lui Fane Spoitoru, a căpătat dreptul de a se plimba prin țară, pentru a-și face campanie electorală. *Poate că și Fane Spoitoru are treburile sale, nu numai dl Bivolaru, problemă la care dl Valeriu Stoica ar trebui să mediteze, pentru a nu-l nedreptăți pe recent-repatriatul Fane. * În timp ce ziarele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
Dacă în prima jumătate a volumului versurile sunt bolovănoase prin aglomerarea de abstracțiuni și nenumărate determinări metaforice: "...după hologramaticul sex al iertării strig/ imaginat de pubertatea ubicuei confuzii a ființelor plăgi/ care-mi disprețuiesc nevroza...", "acum, asemeni unui mutant nefericit,/ plimb fiarele manipulării analgezice/ prin ozonul astmatic al blestemului,/ atît de puțină uitare în consolarea divină"..., în cea de-a doua jumătate discursul poetic se mai aerisește, lăsînd loc și poeziilor scurte în care poetul are tendința părăsirii tonului grav, meditativ
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
asemeni iedului din poveste, în groapa săpată de lupii iliescieni. Avansând vârtos în grade ofițeri fie incapabili, fie vinovați de crime imprescriptibile (Degeratu, acuzat că ar fi organizat, în decembrie 1989, represiunea armată de la Cluj, își face veacul la Cotroceni, plimbându-se, probabil, agale prin grădina palatului alături de dl. Constantinescu!), președintele a devenit complicele marelui complot anti-românesc orchestrat și executat la perfecție de regimul Iliescu. Nu trece zi să nu afli de o potlogărie în care să nu fie implicați oamenii
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
care vrea să o pedepsească trebuie să o facă el însuși. Nu există determinări sociale, economice sau politice ale păcatului, sau, dacă există, ele sînt colaterale; răul este alături: crima are chipul unchiului, trădarea pe cel al mamei, ipocrizia se plimbă sub înfățișarea prietenilor, iubirea Ofeliei implică adaptarea la insuportabil. Poate fi imaginat Hamlet în vizită la socrul său Polonius, ciocnind un pahar cu cumnatul Laertes? Acest Hamlet om, prinț din vocație și nu de meserie, chestionînd permanent condiția umană, asemănător
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
echivalează o utopie pozitivă prin estetic, opusă utopiei negative a totalitarismului. Poetul își închipuie un Eden din care normele constrîngătoare au dispărut, pătruns de o căldură mîngîietoare, de flăcări și incandescențe vizionare. E un exotism reparator: "Îmi place să mă plimb prin țările calde (astfel fiecare țară se ridică la orizont). Ușile caselor rămîn deschise și fotograful se dezlănțuie vociferînd ponegrind blîndețea exagerată a conturelor. Îmi place să mă plimb prin țările calde căci regula celor trei unități lipsește. Acoperișurile se
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
și incandescențe vizionare. E un exotism reparator: "Îmi place să mă plimb prin țările calde (astfel fiecare țară se ridică la orizont). Ușile caselor rămîn deschise și fotograful se dezlănțuie vociferînd ponegrind blîndețea exagerată a conturelor. Îmi place să mă plimb prin țările calde căci regula celor trei unități lipsește. Acoperișurile se înalță dînd binețe anului nou și suspendate rămîn, refuzînd să coboare. În fiecare revărsat de zori simt oboseala iminentă, dar îi dau mîna și seara ea devine iar flacără
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
nou și suspendate rămîn, refuzînd să coboare. În fiecare revărsat de zori simt oboseala iminentă, dar îi dau mîna și seara ea devine iar flacără zurlie. Căldura trupurilor e concentrată în genunchi și coate. Iată de ce locuitorii acestor ținuturi se plimbă goi, ascunzîndu-și sub bucăți colorate de pînză de iută părțile dogorîtoare. Cînd ora tainică se apropie, își descopăr genunchii sau coatele, dar niciodată concomitent căci rănile sînt uneori incandescente, amenințînd să incendieze piramidele din apropiere clădite din pantofi albi" (Pantofii
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
noua dată de hotar istoric la care ne raportăm acum, transformînd-o în clișeu ca și pe cea la care tocmai am renunțat și care semnifica "eliberarea" noastră de libertate. Iată considerația: "Trăim o epocă sucită, criminalii se cunosc: ei se plimbă pe stradă, ascultă muzică, își promovează copiii, ajung onorabili pensionari. În schimb victimele lor? Cine le mai știe, cine le mai aude, cine le mai numără?". Citind, păstrăm impresia că I.D. Sîrbu e printre noi, aici și acum, iubind aforismul
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
obrazul uriaș al lui Huma Rojo supraveghează scrisul adolescentului. Deasupra ei apar celelalte personaje, Nina Cruz și Mario del Toro, ca și titlul piesei, Un tramvai numit dorință, de Tennessee Williams. Fața lui Blanche acoperă toată fațada. Apare Manuela. Se plimbă prin fața teatrului, căutîndu-și, cu privirea, fiul. Esteban o vede și continuă să scrie în carnetul lui. De acolo de unde se găsește el, ai impresia că Manuela se plimbă pe figura lui Blanche, făcînd corp comun cu ea. Noaptea se anunță
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
de Tennessee Williams. Fața lui Blanche acoperă toată fațada. Apare Manuela. Se plimbă prin fața teatrului, căutîndu-și, cu privirea, fiul. Esteban o vede și continuă să scrie în carnetul lui. De acolo de unde se găsește el, ai impresia că Manuela se plimbă pe figura lui Blanche, făcînd corp comun cu ea. Noaptea se anunță ploioasă, și Manuela s-a îmbrăcat ca atare. Seamănă cu prima apariție a lui Anne Baxter în Totul despre Eva. Aruncă o privire spre cer. (Întoarcere la secvența
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
frumoase, rosti ușurat băiatul. - Sigur că da, sigur că da! Dar fuga de la școală, indisciplina lor? Pe rînd mai iau cuvîntul, acuzațiile, cei din corpul didactic, plutonierul-major Popovici, secretarul de partid, fiecare cu demagogia de rigoare. Elevul cu cartea e plimbat de colo, colo, obligat să rostească la fiecare oprire (îl însoțește directorul școlii): - Cine va face ca mine, ca mine să pățească! N-am să(-l) mai citesc (pe) Mark Twain! - glas pițigăiat, cît mai "convingător". În sfîrșit e dus
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
sinonime. În același paragraf, de pildă, mingea e numită în fiecare frază altfel: "...urmărea balonul" - "obiectul a ricoșat..." - "... a respins mingea" - "buclucașa a revenit la Moldovan"; ceva mai departe, registrul familiar-popular își accentuează prezența și mingea devine chiar pîrdalnica: "nemții plimbă pîrdalnica în jumătatea proprie". În știrile despre partide internaționale sînt numeroase împrumuturile lexicale folosite pentru culoare și atmosferă locală; dintre acestea, italienismele - "tifosi", "stranieri" - au pătruns cel mai mult în limbajul curent al comentariilor, chiar cu unele improprietăți (poate voite
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
Dar "stupefiantul imaginar" de care vorbea Aragon își arată efectul nu atît într-un registru violent, cît într-unul blînd halucinatoriu. Aspectul corespondențelor programatic bruscate pare produs prin diluarea lor în apa cotidianului stătut, monocord: Aici oamenii fac dragoste se plimbă bîrfesc pe cei de alături tăcerea mea e insuportabilă geamantanul meu a născut azi dimineață o bibliotecă veverițele de aici și-au pierdut libertatea gesturile lor fac parte din civilizație tariful biletului nostru roz de sindicat" (Poem la Soveja). Sau
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
Ștefănescu O instanță critică la Târgu-Jiu Nimeni nu se poate ascunde de Gheorghe Grigurcu. De acolo, din Târgu-Jiu, unde locuiește în continuare, ca un exilat, el vede tot ce se întâmplă în literatura română. Este ca și cum un reflector și-ar plimba fasciculul de lumină asupra întregii țări. Această supraveghere atentă și continuă este fără îndoială necesară, dar creează și un sentiment de teroare. Numeroși autori îl antipatizează sincer pe Gheorghe Grigurcu, exasperați de intransigența lui (estetică și, mai ales, morală). De
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]