2,366 matches
-
larg pe parcursul acestei cărți. Care ar putea fi, atunci, criteriile de analiză a calității cercetării narative? Cum putem oare distinge între unul bun și un studiu prost? Cum am trasa contura niște linii directoare prin care să ne îmbunătățim abordarea? Pluralismul pare să se numere printre aspectele ce caracterizează evaluarea cercetării narative, dat fiind faptul că problemele pe care le-am ridicat mai sus au primit o varietate de răspunsuri în demersurile recente de cercetare. Le oferim acum cititorilor noștri o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
viață; să fie vie, evocativă, să solicite emoțional și să îndemne la lectură (p. 152). Această listă, și profundă, și comprehensivă, se concentrează doar asupra studiilor de caz singulare și, după cum se vede, nu a epuizat aspectul evaluării. În spiritul pluralismului, pe de o parte, am putea găsi perspective radicale, cum ar fi cele exprimate de Smith (1984), care consideră că evaluarea cercetării calitative și interpretative se află în contradicție flagrantă cu caracteristicile și valorile fundamentale ale disciplinei. Pe de altă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
to Knowledge. New Information Technologies and The Emergence of the Virtual University, International Association of Universities and Elsevier Ltd, Oxford, Paris, Tokyo etc. Thellen, Stephane, 2002, „L’école aux prises avec les idéologies de l’informatisations sociale”, GRICIS, Globalisme et pluralisme, Montréal, HYPERLINK "http://www.er.uqam.ca/nobel/gricis/actes/bogues/Thellen.pdf" www.er.uqam.ca/nobel/gricis/actes/bogues/Thellen.pdf Tisseau, Jacques, 2001, Réalité Virtuelle - autonomie in virtuo, document de sinteză, Habilitation a Diriger des Recherches, Spécialité
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de adevăr universal, global, în favoarea acțiunii eficiente la nivel local. Cunoașterea este un proces și produce, la rândul ei, procese, acțiuni angajate; este o formă în mișcare și în continuă evoluție morfologică. Unitatea cunoașterii și ambiția „adevărului universal” demisionează în favoarea pluralismului, a cunoașterilor (fr., savoirs). Se schimbă astfel radical sensul ideii de progres științific. 4.4. Cercetarea interdisciplinarătc "4.4. Cercetarea interdisciplinară" La o primă explorare, se pare că noul mod de producere a cunoașterii, situat dincolo de structurile disciplinare tradiționale, sugerează
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
social. MacIntyre este de părere că societatea postmodernă nu este caracterizată de consens, ci de divizări și conflicte nu doar între diverse tradiții, ci și în interiorul aceleiași tradiții (MacIntyre, 1988, p. 2). Prin urmare, Netland consideră că răspunsurile aduse provocării pluralismului religios trebuie să ia în considerare, în primul rând, natura adevărului religios, iar în al doilea rând, problema pretențiilor conflictuale de deținere a adevărului (Netland, 2001, p. 181). Totuși, în ciuda deosebirilor, unii autori consideră că, de cele mai multe ori, există consens
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
E.A. (1989), „Drug prohibition in the United States: Costs, consequences, and alternatives”, în Science, vol. 245. Nadelmann, E.A. (1991), „The case for legalization”, în Inciardi, J.A. (ed.), The Drug Legalization Debate, Sage, Newbury Park. Netland, H. (2001), Encountering Religious Pluralism, InterVarsity Press, Illinois. Orford, J.; Edwards, G. (1977), Alcoholism, Maudsley Monographs No. 26, Oxford University Press, Londra. Pentz, M.A. (1994a), „Adaptive evaluation strategies for estimating effects of community-based drug abuse prevention programs”, în Journal of Community Psychology. Pentz, M.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de tels mécanismes a conduit à l`approfondissement et au perfectionnement continuels des formes de participation démocratiques de la population aux affaires du pays. De ce point du vue, le Front de la Démocratie et de l`Unité Socialiste constitue une expression du pluralisme social et de l`unité morale et politique de la société socialiste de Roumanie, en occupant une place de choix dans le système institutionnel roumain. Il y a à cet effet, toute une gamme d`organisations et organismes civiques à savoir
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vor să te asculte, carte pe care scrie „Constituția României”, stipulează taman la articolul 1, alineatul 3: "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate". Orice amărât de student de la drept din România, îți poate spune că "statul social este acel stat care poate și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
conflict) cu celelalte propuneri de interpretare, în care criteriul confruntării este dat de capacitatea cea mai mare de a da un răspuns la întrebarea ce vizează sensul vieții. Se mai poate observa, de asemenea, că propunerea creștină nu este univocă: pluralismul spiritual, atitudinile diferite în raport cu viața și istoria, duc la nașterea unei pluralități de filosofii creștine care, deși converg între ele, rămân totuși distincte. Istoria creștinismului, istoria sfințeniei, dau mărturie despre multitudinea de răspunsuri date mesajului mântuirii de-a lungul timpului
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
să avem, pentru că pînă acum nu au făcut parte din vocabularul nostru, le-am preluat de la vorbitorii mai răsăriți de la televizor și acum le mestecăm cu aere grave) zboară Între noi și ne dau importanță, dau o importanță dramatică momentului: Pluralism politic! Îmi strigă Moise. Iar lumina albastră din televizor arde fără Încetare. Dar capul are momente În care parcă se blochează, e inerțial, realitatea Îl ia pe nepregătite și, cînd iese din starea de euforie, se crispează. Cum e posibil
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
politice, ai să vezi doi răcani de serviciu la bucătărie curățînd morcovi, unul nepot de preot, celălalt fiu de fost nomenclaturist, pe fondul unei discuții aparent banale, care ajunge nu se știe cum la felul În care FSN-ul Înțelege pluralismul politic (băi, pulă, cum să-ți explic ca să pricepi odată, Iliescu ăsta al tău a Început al dracului de bine, a chemat mineri să Înăbușe manifestațiile de mai acum o lună, ai tărîțe În cap de nu poți să pricepi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
intelectual și existențial pe care acesta îl induce. Stabilității unicului tinde să-i urmeze labilitatea multiplului. Iar aspectul efemer al lucrurilor este corelativ cu fragmentarea lor. Andy Warhol și "sfertul lui de oră de celebritate"20 pot reprezenta simbolul acestui pluralism prezenteist. Paradigmă, de asemenea, a relativității intangibilității moralei! Tocmai aspectul efemer al lucrurilor vieții este cel care marchează sfârșitul moralei universale și emergența eticilor particulare. Într-adevăr, la ce altceva trimite prezenteismul difuz, dacă nu la faptul de a repatria
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
influență. De unde neliniștea elitelor, care nu mai știu pe unde să scoată cămașa. Dar putem vedea în acțiune o "deontologie" specifică. Particularistă. Localistă. Deontologie imorală care uneori nu se mai recunoaște în unidimensionalitatea sensului Istoriei, dar care privilegiază mai degrabă pluralismul relianței, și asta în cele două sensuri ale termenului: suntem legați de ceilalți, de natura înconjurătoare, avem încredere în ceilalți membri ai tribului și în natura din care facem parte. Succesul tehnicilor New Age, ca și sensibilitatea ecologică, reîntoarcerea la
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în ceilalți membri ai tribului și în natura din care facem parte. Succesul tehnicilor New Age, ca și sensibilitatea ecologică, reîntoarcerea la primitiv și la nativ, fără a uita celebrarea sângelui, a umorilor și a părului, toate acestea evidențiază perfect pluralismul cosmic al deontologiei postmoderne. Dimensiunea ei hermeneutică, de asemenea: toate reușitele, toate lucrurile, oricât de anodine ar fi ele, au un sens, imanent, bineînțeles. Suntem departe de cogito-ul modern. Și de subiectul activ, de cetățeanul responsabil sau de homo politicus
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
antice rădăcini al cărei lăstar este el, reînvierea unui phylum care îl depășește cu mult. Pentru a o spune cu formula poetică a lui Hubert Reeves, el nu este decât "o pulbere de stea". Persoana pluralistă, cea care participă la pluralismul cosmic despre care a fost vorba este ca iradiată de un univers social și natural care o protejează, care îi permite să fie ceea ce este. Este interesant (amuzant?) să observăm că o astfel de imagine, într-un fel mistică, a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
să se fondeze pe pierderea sinelui în celălalt. A sinelui în Sine. Detașarea față de eul individual susținând atașamentul față de celălalt din trib. Indiferența față de formele instituționale fiind, prin urmare, un mod de a se deschide spre diferențele constitutive ale unui pluralism complex. Într-o astfel de perspectivă, legăturile reale sunt înnodate pornind de la legăturile posibile. Materialul nu există decât în funcție de imaterial. Adică, la polul opus ideologiei stăpânirii de sine și a lumii, logică a dominației ce a caracterizat modernitatea, se poate
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sistemelor dogmatice ale secolului al XIX-lea, este înlocuită cu un relativism fundamental. Așa cum și vivacitatea diatribelor politice sau religioase (foarte apropiate unele de altele) lasă locul unui scepticism de bună calitate ce admite, de facto, că poate exista un pluralism al valorilor. Pe scurt, pentru a o spune metaforic, un astfel de politeism este o formă elegantă de ateism! Dar această dezangajare nu trebuie să fie analizată ca o simplă pasivitate. Poate exista în această non-activitate expresia unei creativități specifice
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
electorală a puterii. Cu atât mai mult cu cât Dânsul... Calul cu Aripi, a vazut lumina zilei într-o zona necooperativizata, într-un grajd privat, la un taran neatins de filoxera tristului regim. Acest miracol a ap arut într-un pluralism politic fragil, desi ne reprezinta pe toti. Prin el vom intra la trap în Europa. Asa sa ne ajute Cel de Sus !” Ce mai ?! în numai câteva ore de la eveniment, Marele Eveniment, pereții grajdului se dilatară enorm, firava făptură, sprijinită
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
celebrării și a rolurilor muzicale. Fiecare biserică, din Orient și din Occident, și-a creat și stabilizat un mod propriu de a celebra, în legătură cu geniul etnic particular și cultura locală, dar deschisă, în același timp, și în fața inovațiilor. Este perioada pluralismului liturgic muzical, acceptat și respectat de însăși biserica Romei, chiar în cadrul jurisdicției sale. Este cunoscut faptul că diferiți papi, îndeosebi Grigore I (590-604), au avut o grijă particulară față de liturgie, ocupându-se de punctualizarea și organizarea rituală a acesteia, inclusiv
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a luat contact cu liturgia bizantină în toată splendoarea ei; reîntors la Roma și făcut arhidiacon, i-a fost încredințat cubicularium (locul unde copiii erau educați la canto). Ca papă, a știut să accepte situația liturgică diferențiată a diferitelor biserici (pluralismul liturgic) și s-a dovedit a fi un om de acțiune în toate sectoarele vieții bisericești, dedicându-se, îndeosebi, reformei Sf. Liturghii. Toate aceste elemente însă, după cum vom vedea, nu ne permit să susținem că Papa Grigore I este compozitorul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
superfluă, a decis ca „Schola seu Collegium cantorum, quod inutile reputatur, pro extincto habeatur et penitus pro suppresso”. 3.4 Geneza cântului franco-roman și contribuția lui Carol cel Mare Până în secolul al VIII-lea, în Occident, a conviețuit un sănătos pluralism liturgic, diversificat în funcție de regiune. Fiecare zonă ecleziastică a dat viață unui mod propriu de a celebra liturgia și unui repertoriu specific de cântece, dar, menținând, în același timp, și un raport de dialog și de schimb cu celelalte familii rituale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
vizibilă prin ungerea cu uleiul sacru: considerau, deci, că era de datoria lor să se ocupe în mod activ și de problemele religioase. Dar, probabil, motivația cea mai importantă care a determinat intervenția lor trebuie căutată în faptul că tolerarea pluralismului riturilor locale ar fi compromis proiectul de centralizare a puterii în autoritatea imperială: unificarea politică a Sfântului Imperiu Roman trebuia să meargă în paralel cu unificarea sa religioasă. S-a încercat, așadar, să se implementeze în rândul francilor ritul roman
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
trecut-prezent-viitor, în supremația bărbatului, în legislația centrată pe binele comun, pe eficiență. Omul postmodern, în schimb, nu mai este interesat de trecut, ci doar de prezent, cu accentul pus pe sentiment. Prin refuzul autorității și interesul față de muncă prevalează permisivismul. Pluralismul modalităților de a concepe viața și societatea a condus la relativismul valorilor umane. De asemenea, prin accentuarea exagerată a „vârstei tinere”, s-au lăsat în umbră vârsta adultă și cea a bătrâneții. Individualismul hedonist pune în relief primatul subiectului care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
modern nu mai știe care este sâmburele său: națiunea, statul, societatea sau dreptul. Înainte vreme era măcar Dumnezeu, care topea în sine toate contradicțiile. În dictatură sau socialism, el caută o simplificare și o formulă, o reducere la un principiu. Pluralismul, în orice formă, nu este o soluție pentru muritori. Omul s-a simțit totdeauna mai bine în epocile de naivitate. Odată ajuns însă într-un ritm în care cunoașterea s-a cristalizat ca un conținut de cultură, el s-a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu pleacă de la eroismul individual, ci de la conflictul spiritual și economic al fiecărui individ în calitate de individ. Într-o lucrare despre Max Stirner, Basch a arătat sursele individualismului în monadologie. În ce privește individualismul democratic, această derivare de ordin teoretic pare foarte verosimilă. Pluralismul monadologic își găsește echivalentul pe plan istoric în atomizarea socială creată de democrație, care a fixat centrul de greutate în fiecare individ și în nici unul. Caracterul masei este de a fi amorfă interior. Această absență de formă lăuntrică se explică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]