793 matches
-
-n tipar cu mir, fierbinți în ochi de gheață, Vândute-n vrac ca sclavii, arse pe rug în piață. Sufletul lor, pe raftul de taină din altar, îl ține Duhul Sfânt în faguri de cleștar. Pâinea și sarea slovei, ca poamele pe ramuri, împart în miezul rumen sufletu-a zeci de neamuri. Și-ndestulând flămânzii și setea din cetate Deschid sub arcul pleoapei tărâmuri fermecate. O, Cartea luminată de raza mâinii Lui E adăpost și cântec și pâinea orișicui. Cărarea Cum mă
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
parcă îngropate în pământ sub cerul străin și el pe care se fugăreau nori albi, iar noaptea se aprindeau alte stele decât cele știute dincolo. Altfel de azur, mai adânc, iarbă până la brâu și ape iuți de cleștar. Altfel de poame, chiar și altă dulceață a a aerului...”. Și, pe urmă, ca în Deșertul tătarilor, celebrul roman al lui Buzzati: „Dar și pustietate cât vezi cu ochii, de care poți să-ți dai seama ce înseamnă cu adevărat doar dacă încep
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
amorului Preferă singur iubărețul, Cu însușiri contabile, Femeile gonflabile Căci astea vii, prea umflă prețul! Un văduv trăiește cu soacră-sa (Ziarele) Ca văduv, foarte disponibil, Trăiește azi cu mama soacră; Deci observăm că e posibil Să te-ndulcești cu poamă acră Rolul pilulei VIAGRA Povara anilor de zile O simt în special cărunții, Că trebuie să ia pastile, Să-ți amintească noaptea nunții. Adulterul Adulterul, chiar de-i mai ocult, Este un delict și condamnat e; Dar cuvântul vine din
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
zâmbet cald este mirosul tău, O boare gingașă este sufletul tău. Gingașă floare, cu parfumul fin! Pomii din livadă E toamnă. Soarele își face loc cu greu printre crengile copacilor încărcați cu roade. Pline de rod și ce mireasmă au poamele copacilor încât nu mai poți pleca din livadă. Soarele sta sus, mândru de munca lui, și trage cu urechea la ceea ce vorbesc încă de dimineață de când se trezi și el: - Care e vestea? - Păi, au pregătit scările, coșurile și i-
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Strigară ei. - Nu înțeleg deloc de ce nu mai vine odată Primăvara! Zise omul, privind pe fereastră la grădina albă, înghețată. Trag nădejde că o să se schimbe totuși vremea. Dar Primăvara nu veni, și nici Vara. Toamna le dădea tuturor grădinilor poame aurii, dar nici una grădinii Omului Rău. - Prea se iubește doar pe sine, zise Toamna. Într-o zi, pe când omul rău stătea treaz în pat, auzi o muzică încântătoare. Atât de dulce îi răsuna în urechi, încât gândi că trebuie să
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
cum a lucrat casa lui Ahab, și umblă după sfaturile lor, de aceea te voi face de pomină, îți voi face locuitorii de batjocură, și veți purta ocara poporului Meu. $7 1. Vai de mine! Căci parcă sunt la strîngerea poamelor, și la strîngerea bobițelor după culesul strugurilor; nu mai este nici un strugure de mîncare, nici cea dintîi smochină, dorită de sufletul meu! 2. S-a dus omul de bine din țară, și nu mai este nici un om cinstit printre oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
nu încurce pașii Și nicistraiele să-i cadă, S-a suit pe spalieri. S-a golit burta garafei; Cum se cheamă fiul scroafei? Pe aceasta cred că n-o știi: Cum se cheamă fiul cloștii? Și-am zis verde zeama poamei, Cum se cheamă fiul mamei? Vă propun ca până mâine Să numiți fiul de câine. Vă îndemn acum cu drag Să numiți fructul de fag. Aș pofti și eu un dar: Numiți fructul de stejar. V-am cerut și-acum
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
mori de curiozitate, Dumitre, am să amân povestea lui Sloi pe... pe la Paștele cailor, că altfel n-oi putea spune! Știi doar că am hotărât să ne lăsăm la vatră din cărăușie! Așa că... Lungește Doamne, boala, pân’ s-o coace poama! Da’... poate mai trecem pe aici, așa cu sloboda... Dacă tu crezi că îi vom mai întâlni pe flăcăi, atunci am răbdare până când s-a întâmpla asta, că n-ai să-mi spui doar numai mie povestea lui Sloi... Vasile
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ce veneau în urma armatei cu bagajele și cățelușii de companie pe care un trântor de sclav creștin îi botezase, nu se știe de ce, Gog și Magog; tălmaci utili pentru ca oștirea să se poată tocmi de la o vale la alta pentru poame, nuci, rodii, dar și surcele de încălzit cazanul consulului, care cazan servea când pentru supa oștirii, când pentru baia ibovnicelor trimisului împărătesc cu inel pe care scria SPQR... își închisese și ea cartea și privea drept înainte. — Deseori întâlneau tabere
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sus. Nur Iulian trăiește într-o cămăruță de pe dealul Montmartre. Stă acolo ca un sihastru. Aidoma sihastru lui Daniil, chincit ca un derviș în vizuina lui. Da, ca acel pustnic Daniil care i a dăruit lui vodă Ștefan nuci și poame și i-a tras o labă ca să-l facă să-și vină-n fire. Așa e și el, un sihastru darnic și arțăgos. Numai că el nu îndrăznește să-i tragă o labă lui Xhaferi. Si-apoi, Mirko și Xhaferi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
inspiram aerul înmiresmat de parfumul florilor, al strugurilor, al fructelor și al Toamnei. Copiii mei încă mici la vremea aceea zburdau nestingheriți prin ograda largă, pavată cu iarbă și flori, se pierdeau printre rândurile de vie în căutarea butucilor cu poamă văratică, se cățărau în pomii cu fructele date în pârg, bucurându-se cu toată ființa de lărgime, de libertate, de alergare. Trăind sentimentul că mă aflu într-un autentic petic de paradis pământean, dialogul cu primitoarele gazde se învârtea în jurul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
nimeni să știe, fără ca nimeni să afle. țața Tinca stătea la masă cu badea Vasile. Mămăliga era cladă, aburii se înălțau ca rugăciunile spre cer, iar în străchinile smălțuite, pomana porcului era rumenă și răcorită de varza murată, rozalie ca poama văratecă. Bătrânii își făcuseră o cruce își înfipseră degetele în bucatele de frupt. Mecanic, Andrei le urma gesturile, bucuros că acum știe pe dianfară “Steaua sus răsare”. - Pocăitul!! - Pe el!! - Nu-l lăsați să scape. Cu bulgări, faceți bulgări, să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
veți strînge rodurile țării, să prăznuiți o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de șapte zile: cea dintîi zi să fie o zi de odihnă, și a opta să fie tot o zi de odihnă. 40. În ziua întîi să luați poame din pomii cei frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci stufoși și de sălcii de rîu, și să vă bucurați înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, șapte zile. 41. În fiecare an să prăznuiți sărbătoarea aceasta în cinstea Domnului, timp de șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
tămâia mormintele. La țară se obișnuiește ca în această zi să fie angajați pândarii în vii și se spune că se "leagă" ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă. În părțile Moldovei, Sfânta Maria Mare este considerată "a morților", fiind pomeniți toți cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei și doar la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) sunt sărbătoriți cei care poartă acest nume. La sărbătoarea Sfintei
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
izvoare de înțelepciune, pentru a le opune apoi romantismului victorios și spiritului european. El pleacă de la motive literare indiene, ajunse la noi prin intermediar grecesc, de la romane antice sau medievale (Paris et Vienne pentru Noul Erotocrit), de la istorii bizantine (Povestea poamelor) și turcești (Nastratin Hogea), de la cîntece goliardice medievale (în îndreptătorul bețivilor) sau de la Erasmus din Rotterdam (în Hristoitia, după o variantă grecească). Cînd e vorba de literatura română, preferințele i se îndreaptă spre Ienăchiță, Alecu și Iancu Văcărescu, spre Costache
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
ninsoare parcă ridicîndu-se în sus într-un viscol suitor. Chiar și de-a lungul apei, roiuri izolate de fluturi persistau a se ridica spre deal, și mulți căzuseră în apă. - Mânia lui Dumnezeu! observă vizitiul; anul ăsta n-o săavem poame. Pe Ioanide recolta nu-l interesa însă în nici un chip și operele de economie politică erau singurele pe care nu le admitea în bibliotecă. El găsea că o livadă de pruni nu se acordă cu un templu grec, că pinii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Se zice că propunerea Barrere nu conține nimic asupra acestui punct. [11 aprilie 1882] ["NU EXISTĂ FĂRĂ ÎNDOIALĂ"] Nu există fără îndoială o mai mare tiranie decât cea demagogică. Nu-i vorba, nici absolutismul unui singur om nu-i vro poamă. Ș-aci te pomenești că un individ cu sistemul nervos compromis prin viții și desfrânări se constituie în reprezentant absolut al statului și-i impune ca lege fel de fel de insanități cari - i trec prin minte, făr' a ținea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Aleluia” a fost rostit, sicriul este ridicat de pe catafalc de ofițerii superiori și cortegiul pornește spre micul cavou din poiana de pe Măgura. O simplă cruce de lemn cu numele soldatului precede targa de lemn pe care sunt întinse pâinile și poamele pomenilor tradiționale. Urmează crucea bisericii împodobită cu năframă albă, alături de praporele bisericuței din sat, precedat de faclele înalte care ard în bătaia vântului de dimineață, sicriul urcă printre drapelele cernite ale regimentelor. Sicriul este însoțit de familia defunctului, M.S.Regele
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
pe Alexandru, acolo unde se deschide de obicei ziarul, și anume la pagina sportivă. L-am invitat să renunțe, probabil la o decizie dragă: aceea de a nu mai semna cu pseudonim și, astfel, cunoscutul Alexandru Prahoveanu devenea recunoscutul Alexandru Poamă. Presa studențească era altceva decât rigoarea, uneori cazonă, a Studioului de Radio Moldova. Între furcile caudine ale unei cenzuri labile, intransigentă cu cuvintele și generoasă cu ideile (sau invers), presa studențească ieșeană se citea și se scria printre rânduri. Revolte
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
copilărie. E un avanpost al trecerii copilăriei noastre prin copilăria copiilor noștri. E scara care coboară în limpedea fântână a timpului și care ne face să privim înstelarea în plină zi, deosebind lumina de umbre prin însăși ființa noastră. Alexandru Poamă rămâne, pentru acest efort, un semn al trecerii. Ce ar putea astăzi să însemne gesturile simple, duioase, hazlii și contradictorii ale experienței consemnărilor sale literare?! Nimic altceva decât bruma de înțelegere care ne părăsește atunci când nu mai putem privi în
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
duioase, hazlii și contradictorii ale experienței consemnărilor sale literare?! Nimic altceva decât bruma de înțelegere care ne părăsește atunci când nu mai putem privi în ochi copilăria ca pe o atitudine și o tratăm ca pe o stare. Îndemnul lui Alexandru Poamă este de a descoperi în microcosmosul de trăiri al anotimpului copilăriei clipele ce ne vor marca viața și devenirea. Să ne bucurăm de ele împreună! De aceea poate am alăturat textelor lui Alexandru grafica unui alt bun prieten ce ne
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
în noi, în dumneavoastră, în dăinuire... Cătălin Bordeianu Post-scriptum - Trec des prin Vaslui. Din 1997 însă, telefonul pe care îl dădeam de fiecare dată să-l anunț pe bunul meu prieten că sunt acolo, mă trezea la realitate: „... Da, familia Poamă. Bine ai venit! Păcat că Sandu nu mai e cu noi!...” Două raze de soare Era o zi frumoasă de septembrie când a venit pe lume o fetiță drăgălașă, frumoasă foc. Cu mult timp înainte, în familie s-au făcut
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
n-a fost mare, așa, dintr-odată. Iar când voi avea șapte ani, aș vrea să învăț tot aici, în cea mai frumoasă clasă. Nu-i așa că mă primiți? Biografia subiectivă a acestei cărți Biografia obiectivă a acestei cărți ALEXANDRU POAMĂ - NOTĂ BIOGRAFICĂ Alexandru Poamă s-a născut la 16 noiembrie 1948 la Călinești, județul Prahova. Descendent al unei familii modeste, părinții (Georgeta și Dumitru) muncitori, a făcut școala primară la Novăcești, unde a avut învățători pe Ilinca Aldea și Ion
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
așa, dintr-odată. Iar când voi avea șapte ani, aș vrea să învăț tot aici, în cea mai frumoasă clasă. Nu-i așa că mă primiți? Biografia subiectivă a acestei cărți Biografia obiectivă a acestei cărți ALEXANDRU POAMĂ - NOTĂ BIOGRAFICĂ Alexandru Poamă s-a născut la 16 noiembrie 1948 la Călinești, județul Prahova. Descendent al unei familii modeste, părinții (Georgeta și Dumitru) muncitori, a făcut școala primară la Novăcești, unde a avut învățători pe Ilinca Aldea și Ion Bălășoiu, urmând apoi cursurile
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
om care a trăit pentru o pasiune și-a frânt aripile în scrâșnetul roților unui autoturism condus la întâmplare. Toate deodată s-au spulberat și a survenit moartea ca un fapt al vieții, fiindcă viața este eternă... august, 2004 Elena Poamă Despre volum Gheorghe Zarafu Alexandru Poamă sau nostalgia copilăriei Un autor atras de farmecul și gingășia universului infantil, întruchipat de propriii lui copii, se dovedește a fi Alexandru Poamă, răpus de o moarte fulgerătoare în pragul vârstei de 49 de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]