793 matches
-
au patimă spre boli, iar cei cu buricul dus înăuntru vor fi voinici. Buruiană Cînd scoți buruieni de pe cîmp pentru a le răsădi ori a le întrebuința ca să aibă leac bun, trebuie să pui în locul de scos o bobiță de poamă*, o fărămătură de mămăligă, iar la unele, pietricele. Sf. Gheorghe e o zi cînd se adună de pe cîmp și din păduri multe lucruri de leac. Cu buruiana-zmăului se afumă copiii care se greșesc în pat. Ca să aibă leac, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu fie ocărît că a stat mult, zice odată cu închiderea portiței: „închid poarta, să se închidă gura cutăruia.“ Ceasornic Ceasornicul îi un chip de drac; dă-i și l zdrobește. Ceață Cînd se lasă toamna ceață groasă, se coace poama iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Crăciun în ajunul Crăciunului se ung pînele și mălaiele pe deasupra cu muruială* de făină de grîu, ca ele să nu crape, iară cu rămășița muruielii se ung pomii din grădină, ca ei în vara viitoare așa să fie încărcați cu poame cum este încărcată masa cu mîncări. în zilele ajunurilor Crăciunului și Bobotezei nu se cerne făină, ca să nu se facă purici în casă. în acele zile nu se dă nimic din casă, ca să nu se împrăștie gospodăria. Dacă în acele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în spate; te vindeci dacă te ungi cu untură de porc de la Ignat [Sf. Ignatie, 20 decembrie]. Femeii care are dinții din mijloc din falca de sus depărtați îi placeă Femeia care merge legănîndu-se, care se bîțîie, nu prea e poamă bună. Printre oi nu trebuie să umble muiere, că nu le merge bine. Fereastră Unde-i copil mic în casă, trebuie noaptea astupate fe restrele, ca să nu fure cineva somnul copiilor. Se crede că pe timpul cînd tună și fulgeră nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuiva geana stîngă, apoi se crede că acela va plînge. Gemeni Se crede că femeia care mănîncă două fructe de gemene va avea copii gemeni. Lucruri îngemănate să nu mănînci, că faci copii gemeni. Femeia însărcinată să nu mănînce două poame crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni. Se crede că dacă mănîncă o vacă două spice de gemene va făta doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un ou de găină care are două gălbănușuri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mușcat altul, că la din contra, acei doi se vor mușca pe ceea lume. Cînd mănînci cu pălăria sau căciula pe cap, atunci dracul rîde și Dumnezeu plînge. Poporul crede că este iertat a mînca într-o grădină sau vie poame sau struguri pentru a-și stîmpăra pofta gurii; a lua însă din ele și acasă se ține de furt. Nu ținea blidul pe brațe cînd mănînci, că faci a sărăcie. Se crede că dacă păstrează copiii dintr-o casă unele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi de ploșniți dacă o afumi în Vinerea Paștelui cu colivă furată. Poamă Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț, atunci nu-i bine. Pom Sara, înspre Ajunul Crăciunului, femeia cînd face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi de ploșniți dacă o afumi în Vinerea Paștelui cu colivă furată. Poamă Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț, atunci nu-i bine. Pom Sara, înspre Ajunul Crăciunului, femeia cînd face aluatul pentru turte, așa, cu mînile ciucură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei pomi vor face fructe în fiecare an; răsădiți, sămănați numai de unul, vor face fructe numai tot la doi. Pomană Să nu dai de pomană la țigani, că-ți fură cioara puii. Se dă de pomană un porc, căruia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se țin pline cu fasole, porumb și altele, ca să aibă fata noroc de băiat bun. Ziua Crucii în Ziua Crucii, se strîng fel de fel de buruiene și poame pentru leacul oricărei boale. Zînatec Doi copii născuți în aceeași zi sînt zînateci. Aceștia cînd se căsătoresc sau moare vreunul, celălalt se bagă în fiarele de la coș. z Zmeu Ăl-mai-rău, adică zmeul, șede ziua ascuns în butoarea* de nuc ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Harap-Alb, spânul devine răutăcios și amenințător și-l silește să jure pe paloș. El are trăsăturile stăpânului tiran, avid de putere, considerând că slugile seamănă cu animalele; este un individ impulsiv, agresiv, viclean, arogant, disprețuitor, lăudăros: Nu știți dumneavoastră ce poama-a dracului e Harap-Alb aista. Până l-am dat pe brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul". Spânul e dictatorial, aspru, infatuat, lipsit de bun-simț, folosește un limbaj popular. Dănilă Prepeleac Basmul Dănilă Prepeleac conține un amestec de fabulos și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc"; precupeață care "vinde ce poate și cumpără ce găsește", aleargă cu marfa de la Rodna la Lipova, ca o adevărată femeie de afaceri, sau stă la tejgheaua plină de poame, de turtă dulce, de pește. Ea este "muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt"; aprigă, demnă, vrea să scape de sărăcie și să-și crească cei doi copii, pe Trică și Persida
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Extras de cont oniroscriptic 106 6. Ce pielea mea... 114 ANEXE STRICT SECRETE 120 (r)întru LOCAREA Cajvanemelor și cajvantlâcurilor I. L'IMPORTANT, C'EST LA (P)ROSE... 121 1. (En) vie en rose 122 2. Pitou cel voinic și poamele (din epoca) de aur 125 Un vis cu păzitoarele livezii fermecate 3. Comentariul hipervizat al lui Master X 129 care prelucrează niște hărți pentru uzul Delfinilor uitând de Broaște, Rechini și Caracratițe 4. Scrisoarea sfâșiată, tentația lui San Antonio și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
interese sau pur și simplu de iritarea provocată de cel din fațăj), este clar la ce ne putem aștepta când vorbim de entitatea (ipseitatea) cunoscută sub numele "Luca Pițu". Dar pentru a merge mai departe, ar trebui să vedem ce poame au dat mlădițele crescute pe limba de lemn a "epocii de aur", când toată populația dintre Carpați și Dunăre a "rezistat prin cultură" și când românul a ales schimbarea de gen (literar!) virând de la poezie (întru care s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
o replică, numai bună pentru a trece la noua secvență onirică, ai cărei nori plutesc deasupra trestiilor gânditoare din Frenchie Lake. De-atunci tot plâng tăcuta mea iubire Și o voi plânge pân'la nemurire. 2. Pitou cel voinic și poamele (din epoca) de aur Un vis cu păzitoarele livezii fermecatecccc De mic luase (ziua sau noaptea, pe furiș) mere din livezile vecinilor. Odată cu colhoizarea (cum spune în anamneza instanței puerile) nici nu simțea c-ar face un păcat. Și iată
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
eu bărbat/ Lângă tine cu sfială m-am culcat./ Și dormind eu am visat, tu visând ai lăcrimat/ Când eram mai tânăr și la trup curat.// E pierdută noaptea aceea de acum/ Carnea noastră doar mai știe-al ei parfum./ Poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au/ Și cad toate (mâine) putrede pe drum". Predestinate morții par a fi și personajele de fundal din opera poetică a lui Cezar Ivănescu. Impresia este cauzată de automatismul, stereotipia gestuală
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rând. Tabloul naturii pare să se situeze, într-un registru temporal diferit de cel al omului. El cunoaște ipostaza veșniciei, în timp ce trecerea, ca durată, este specifică ființei umane"120: "De ce nu ne-am întoarce în livezi,/ În liniștea-ntreruptă doar de poame,/ Unde pe mii de ani-nainte vezi,/ Rostogolindu-se aceleași toamne,// Și orice spaime ar aduce norii,/ Din răscolite ceruri megieșe/ Ca-n cele mai de mult istorii/ Cireșii numără cireșe// Legile basmelor se schimbă/ zadarnic printre paradise,/ În doar
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
prezintă bine, creșterea fiind constantă și în prezent consumul este mai mult decât dublu. APLICAȚII PRACTICE ROMÂNIA CA ȚARĂ VITICOLĂ Viticultura se practică pe teritoriul țării noastre de cca. 3000 ani. Cuvintele strugure, butuc sunt de origine dacă, iar cuvintele poamă, vie, vin, must sunt de proveniență romană (latină). Cuvântul “podgorie” înseamnă în limba slavă, “sub munte”, făcând referire la zonele unde era cultivată vița de vie. La nivel mondial România se situează în primele 15 țări, în ceea ce privește producția de struguri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
au obținut reprezentanți cu o serie de însușiri valoroase, ca, absența gustului foxat, fapt ce a determinat ca aceștia să se extindă în toată Europa. În țara noastră cei mai cunoscuți hibrizi din această grupă sunt cei aparținând lui Terras (Poamă tirază), ai lui Seibel (vin de Zaibăr) și cei ai lui Couderc (Poamă cudercă). Au producții mici de struguri și acumulări reduse de zaharuri, încât vinurile obținute sunt de calitate slabă (grad alcoolic scăzut, slab extractive, lipsite de aciditate sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fapt ce a determinat ca aceștia să se extindă în toată Europa. În țara noastră cei mai cunoscuți hibrizi din această grupă sunt cei aparținând lui Terras (Poamă tirază), ai lui Seibel (vin de Zaibăr) și cei ai lui Couderc (Poamă cudercă). Au producții mici de struguri și acumulări reduse de zaharuri, încât vinurile obținute sunt de calitate slabă (grad alcoolic scăzut, slab extractive, lipsite de aciditate sau excesiv de acide). Zona de cultură a hibrizilor direct producători vechi europeni, la noi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de culoare negru violaceu; pulpa zemoasă, cu gust plăcut. Producțiile obținute sunt mici 5-6 t/ha, dar vinurile sunt de calitate slabă, puțin colorate și cu gust erbaceu. S-a răspândit în apoape toate zonele țării, cu excepția Transilvaniei. Couderc 2: Poamă cudercă în România. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, aripați, cu boabele așezate des pe ciorchine. Bobul este mic, ovoid, cu pielița subțire de culoare roșu-viloaceu, pulpa zemoasă, cu gust slab foxat. Producțiile obținute sunt mici 5-6 t/ha și de calitate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
menind, vorbind despre persoana căreia Îi este destinată și scopul În care o fac”. În situația În care este vorba de o „menire” de dragoste, cele două fete care merg, se mângâie și dansează aproape goale În jurul plantei, repetând: „Mătrăgună, poamă bună, Mărită-mă peste o lună, Că de nu m-ai mărita. Da de dulce oi mânca”. Invocația poate fi și alta, important este ca, pe drumul de Întoarcere, nimeni să nu știe că femeia aduce mătrăgună și, de asemenea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
autorităților. Femeia rămâne un drum de lumină, la care se pot adăuga doar frumoasele cuvinte spuse de poetul Grigore Vieru: „Femeia este al cincilea anotimp, în care Natura se odihnește, amintindu-și de toate florile primăverii, toate privighetorile verii, toate poamele toamnei și de ninsorile iernii”. Paul Evdokimov, cunoscător în psihologia femeii, spune că sufletul femeii e mai aproape de sentimentul religios. Tot el spune că femeia rămâne păzitoarea valorilor morale și religioase și prin ea se anunță biruința bunătății, care învinge
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]