1,705 matches
-
din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ION DIACONESCU PREȘEDINTELE SENATULUI PETRE ROMAN Anexa 1 DEFINIȚII ale arealului viticol și ale grupelor de soiuri 1. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viței de vie, în care se includ regiunile viticole, podgoriile și centrele vitivinicole. 2. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viță de vie, caracterizat prin condiții naturale de clima și de relief relativ asemănătoare, precum și prin direcții de producție și sortimente apropiate. 3. Podgoria este o unitate teritorială
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
se includ regiunile viticole, podgoriile și centrele vitivinicole. 2. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viță de vie, caracterizat prin condiții naturale de clima și de relief relativ asemănătoare, precum și prin direcții de producție și sortimente apropiate. 3. Podgoria este o unitate teritorială naturala și tradiționala, caracterizată prin condiții specifice de clima, sol și relief, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultura și procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obținerea unor producții de struguri și vinuri
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
ansamblu, conduc la obținerea unor producții de struguri și vinuri cu însușiri asemănătoare. 4. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantațiile cu viță de vie din una sau mai multe localități, care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie și care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de clima, sol și sortiment, precum și prin condiții agrotehnice și tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafața mai mica decît podgoria. 5. Plaiul viticol este teritoriul restrîns din cadrul unui centru
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie și care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de clima, sol și sortiment, precum și prin condiții agrotehnice și tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafața mai mica decît podgoria. 5. Plaiul viticol este teritoriul restrîns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantațiile de vii situate pe aceeași forma de relief. Factorii naturali, precum și condițiile de cultura și de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafața cultivată
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
complementar, alături de cele recomandate. 8. Soiurile tolerate sunt cele aflate în cultura, dar care se comporta mai puțin satisfăcător sau nesatisfăcător în condițiile arealelor respective. Ca urmare a acestui fapt, soiurile tolerate nu pot fi promovate în noile plantații din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. 9. Soiurile interzise sunt acelea care, prin însușirile lor biologice sau tehnologice, influențează în mod negativ calitatea produselor vitivinicole obținute într-o podgorie sau într-un centru viticol. Din
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
fi promovate în noile plantații din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. 9. Soiurile interzise sunt acelea care, prin însușirile lor biologice sau tehnologice, influențează în mod negativ calitatea produselor vitivinicole obținute într-o podgorie sau într-un centru viticol. Din această categorie fac parte, în primul rind, hibrizii direct producători. Anexa 2 DEFINIȚII ale musturilor, vinurilor și ale altor produse derivate din must și vin 1. Strugurii proaspeți sunt fructele viței de vie, folosite
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
stația Adjud pe lărgimea ei, podul peste Trotuș înainte de a fi Siret și schelăria la fulgerări de scîntei deasupra locomotivei, verde buretos, surii în fereastră instantaneele de elemente metalice curmeziș, luminile prea răsfirat satul de luncă, două urme pe platoul podgoriei Nicorești, pe coama de carton gudronat beculețe roșii, zecile de metri de instalație, minciuna ornament, să punem pe casă pilule Viagra, potența colorată și electrică! Pădureni-Putna mișcarea în zădărnicirea ei, numele dovada, ce pădureni, ce întuneric, ce stație! nu tren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Indiei îndeplinește aceeași funcție. Merge bine cu mielul, ușor condimentat, sau cu frigărui de pui, gătite într-un tandoor (cuptor de lut), cu orice soi de curry, dar trebuie avut grijă de ardeii iuți ș.a. Dacă vrei vin, India are podgorii proprii, în podișul Deccan. Dar, ca și indienii, poți consuma bere locală și apă îmbuteliată. Consumatorul se poate odihni sau relaxa la umbră și să mănânce crevete uriașe la grătar sau pește pomfret gătit cu nucă de cocos din belșug
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Așa se explică și existența bucătăriei (cuhnea) - singura construcție de acest fel dintr-un complex monastic. Înspre miază-zi se găsește Sala Gotică, numită „Anastasia Doamna”, sub care se găsesc adâncile și răcoroasele pivnițe în care se păstrează vinul făcut din podgoria mănăstirii. În curte se mai află baia turcească și stăreția cu trapeză. La miazănoapte, pe zid, se înalță turnul „Cina Pelerinului”, din care se vede tot ce se găsește în jurul dealului Cetățuii. Să intrăm în biserică, dragule. Înainte, însă, s-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Columb, și Magellan. Dar așa au ajuns la noi, pe lângă „bunele“ porumb, cartof, tomată și bostan, ba chiar și tutun - spun eu, Îngălbenit și pe degete și pe gâtlej - „răii“ gândac din Colorado și filoxera care ne-a distrus vechile podgorii, rupându-ne Într’un fel o tradiție de peste 5 milenii... Tot ele, descoperirile geografice, au dus În Australia iepurii și vulpile care au dereglat acel ecosistem care-și păstrase prin izolare individualitatea, esența. Oamenii Înșiși s’au amestecat: albi, galbemi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
despre ce am să bolborosesc, pe măsura metamorfozei. Vița e o migratoare care a plecat devreme de „acasă“, din jurul Mediteranei, În toate direcțiile. Firesc, căci nu e prea pretențioasă cu solul; În schimb, iubește căldura, așa că limita nordică a unei podgorii În adevăratul sens al cuvântului e puțin mai sus de Cotnari. Geaba o mai Îngroapă careva, căci Însăși fiziologia se opune: Zice amicul Cristi, care Îmi urmărește cu vădit interes metamorfoza că, pe măsură ce temperatura scade, orice plantă solicită un sol
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu vădit interes metamorfoza că, pe măsură ce temperatura scade, orice plantă solicită un sol mai oxidat; dar vița acționează asupra acestuia exact pe dos, ba ca una dintre cele mai redutabile, săpându-și singură groapa. E drept că și „colocatarul“ de podgorie, nucul, face la fel, dar are grijă să-și neutralizeze efectul prin oxidantul iod așa că, de la o vreme, mai precis latitudine, Își continuă singur drumul spre nord... Chiar venetică, vița a dat singura băutură tradițională, vinul. À propos: nu creștinii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
personal tot ce putea interesa tema: evoluția așezărilor (mici monografii model!), istoria proprietăților (pentru întâia oară se face vorbire deschisă și sunt publicate imagini referitoare la cei care au desțelenit, îngrijit și dus la performanță via moldavă a Cotnarilor), geografia podgoriei, inclusiv aspectele economico-sociale și cele vini-viticole, pentru ca, în final, profesorul Cotea să ne uimească pur și simplu cu secțiunea "Rezonanțe istorice și culturale", unde orânduiește contribuții la temă traversând secole, de la Cantemir la Mihai Ursachi. Inegale, desigur, (nici nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din plin pe țărmurile Mediteranei. Grecii, inițiatorii viticulturii în Europa mediteraneană, sunt înlocuiți în lucrarea lor civilizatoare de către romani: mai întâi Sicilia și sudul Italiei (Magna Graecia), iar mai apoi regiunile de coastă ale Franței și ale Spaniei. Prima noastră podgorie a luat ființă la Massalia (astăzi Marsilia), adusă de către fondatorii foceeni cu aproape șase sute de ani înaintea erei creștine. Însă vița de vie a cunoscut o extindere sistematică de-a lungul Galiei de-abia odată cu sosirea romanilor. Aceasta s-a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
comun este viticultura. În acest sens, Mediterana trebuie privită ca marea fondatoare a civilizației vinului. Toate țările riverane la Marea Mediterană orientală au cunoscut viticultura. Tăblițele sumeriene, basoreliefurile babiloniene și asiriene sau picturile funerare egiptene descriu cu precizie organizarea muncii în podgorii, culesul, presarea, depozitarea, consumarea, comercializarea, rolul vinului în viața privată (cel puțin în cea a clasei conducătoare) ca și în cea publică, în cultul și în cultura acestor popoare mediteraneene. Singura excepție în privința reprezentării artistice o reprezintă religia ebraică (cele
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu Dionisos, iar în cele din urmă va prelua trăsăturile lui Bchus. În paralel cu mitologia egipteană, civilizația faraonilor ne-a lăsat moștenire mărturia cea mai minuțioasă asupra vieții culturale și sociale a viței de vie și a vinului. Marile podgorii din delta Nilului sau din oaze, precum cea de la El-Fayum, erau renumite. Cu toate acestea, vinul era rezervat nobililor, pe când berea era băutura comună. În mormintele Egiptului faraonic, construite de-a lungul a treizeci de dinastii pe parcursul "unei perioade la fel de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
61%) față de strugurii destinați producției de vin. Aceste procentaje trebuie totuși nuanțate, deoarece, în practică (așa cum este cazul Rusiei sau al Albaniei), se pot vinifica struguri de masă și se pot consuma struguri destinați a priori producției de vin. Destinația podgoriilor mediteraneene (vinuri sau struguri de consum) diferă de la o zonă la alta a Mediteranei, evoluția sa datorându-se obiceiurilor și practicilor religioase din fiecare țară. Reluând pe scurt delimitările pe care le-au operat geografii, vom distinge cinci mari regiuni
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
delimitările pe care le-au operat geografii, vom distinge cinci mari regiuni mediteraneene cu destinație vitivinicolă care cuprind viile mediteraneene din Europa, din zona Mării Adriatice și a Mării Egee, a Mării Negre, a Asiei occidentale și a Africii de Nord. 1. Podgoriile mediteraneene ale Europei (Spania, Franța și Italia) cuprind în cea mai mare parte struguri destinați producției de vin. Producția anuală a acestor trei țări europene este de circa 165 milioane de hectolitri de vin (166,4 milioane hl pe an
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
aparte în materie de vinuri cu denumire de origine viticolă, precum Gironde, Burgundia, valea Loarei, Champagne..., fără să uităm de Charentes, unde vinurile sunt folosite ca bază pentru coniac. Italia, a doua țară la nivel mondial în privința suprafeței ocupate de podgorii (după Spania), posedă o suprafață plantată cu viță de vie de 956 000 ha și o producție de 59,3 milioane hl (un sfert din producția mondială și primul exportator în ceea ce privește volumul: 16,6 milioane de hl), cu un consum
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în Europa). Italia este singura țară din lume unde vinul este produs pe întreaga suprafață a teritoriului (există aproape 2000 de tipuri de vin), cu costuri de producție în general scăzute. Patru regiuni, Sicilia, Puglia, Veneția și Emilia-Romagna (aproape 50% podgorii, 10% din suprafața agricolă), produc doar ele în jur de 40-45 milioane hl (împreună cu Latium, 64% din producția italiană), ceea ce înseamnă 15% din totalul mondial, în timp ce alte trei regiuni viticole, Piemontul, Toscana și Latium, furnizează împreună vreo 15 milioane hl
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
milioane hl (împreună cu Latium, 64% din producția italiană), ceea ce înseamnă 15% din totalul mondial, în timp ce alte trei regiuni viticole, Piemontul, Toscana și Latium, furnizează împreună vreo 15 milioane hl de vin de calitate. Touși, pe lângă aceste vaste regiuni cultivate cu podgorii, există de asemenea zone care se pretează în mod tipic unei viticulturi calificate drept "eroice": Valle d'Aosta, Valtellina, Trentino-Tirolul de Sud, "Cinqueterre". Proporția de vinuri de tipul DOC (denominazione di origine controllata) variază, în cadrul totalului producției italiene, între 10
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
indicație geografică italiană (vino da tavola con indicazione geographica) și franceză (vinurile de țară, în număr de 140, sunt prezente sub denumire departamentală, regională sau zonală). Italia și Franța furnizează 70% din totalul volumului produs în Comunitatea Europeană 60. 2. Podgoriile mediteraneene din zona Mării Adriatice și a Mării Egee. Această zonă viticolă se caracterizează printr-un procentaj mai important al suprafeței și al producției de struguri de masă și de stafide (excepție făcând Slovenia, unde teritoriul cultivat cu struguri destinați producției
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
struguri devin Fosta Iugoslavie (+ regiuni autonome 82,2 76,8 Albania 29 25 Grecia 57,6 43,2 Albania are o suprafață cultivată cu viță de vie de 5 000 ha și o producție de 96 000 hl de vin. Podgoriile albaneze numără multe vii tinere. Grecia are o suprafață cultivată cu viță de vie de 137 000 ha și o producție de 3 milioane hl (leagănul viticulturii europene nu se clasează decât pe locul al șaselea în rândul țărilor producătoare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Europene și nu exportă decât 10% din producția proprie), cu un consum intern de 3,1 milioane de hl (populația totală numărând cam 10 milioane de locuitori), asta însemnând 30,30 l de vin pe cap de locuitor pe an. Podgoriile grecești sunt repartizate pe întreg teritoriul, dar prezintă o densitate mai mare în Peloponez (65 000 ha, mai bine de un sfert din producția națională) și insula Creta unde ocupă 12% din suprafața agricolă). În Grecia, vița de vie constituie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de locuitori), ceea ce indică un consum de 21,9 l de persoană pe an. Viticultura nu ocupă decât 8% din suprafața cultivată a țării, în schimb este răspândită pe întreg teritoriul României: în Subcarpați, în câmpii și în podișul Dobrogei. Podgoriile sunt cultivate cu soiuri indigene și franceze, dintre care amintim cabernet-sauvignon, chardonnay, merlot, riesling și tipurile de pinot. Cele mai bune vinuri sunt cele produse în Transilvania. Republica Moldova are o suprafață cultivată cu vie de 186 000 ha, o producție
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]