2,275 matches
-
Dar, despre Rodica Ghinea ne vorbește nespus de frumos profesorul și scriitorul Ion Popescu Topolog: „...E clar, doamna Rodica Ghinea depășește întru totul notația de album ce-o întâlnim la multe autoare cu părul argintiu, dansa are o reală vocație poetica și ca atare, vine cu alta vibrație lirica și cu o elaborare ce ține de literatură cu adevarat. Construiește proiecții spațiale și temporale, își mișcă sau așează eroina lirica în universul panteist, aceasta devenind ea însăși o zeitate a teluricului
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
niciodată. / Din rude mari împărătești, / O prea frumoasă față. / Și era una la părinți / Și mândră-n toate cele, / Cum e Fecioara între sfinți / Și luna între stele...”. (Luceafărul). Așadar, mulțumiri și felicitări tuturor autorilor care și-au prezentat opera poetica în Antologia „Simfonia Poeziei”, iar Doamnei Rodica Elenă Lupu, mulțumiri enorme pentru realizarea cu succes a acestui proiect literar! Galina MARȚEA Referință Bibliografica: Galina Marțea: SIMFONIA POEZIEI - Antologie multilingva, vol. 4, coordonator Rodica Elenă Lupu / Galina Marțea : Confluente Literare, ISSN
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
indusele, -, întru înnobilare de suflet / spirit, întru acel imperios principiu conținut / semnificat și de latineasca zicere, ridendo castigat mores, cu „ieșire“ surprinzător de sigură, „pe scara de serviciu“ a labirintului, într-o ultimă instanță de catharsis. În „deschidere“ stă ars poetica „nevăzutei trepte“, deloc expresionistă, ci, prin excelență, paradoxistă, cu un erou-lider-de-comunitate / grup („haită“), asumându-și rolurile „la persoana I-plural“, intermediator, foarte „atent-sorescian“ la tot și la toate, cam de la jumătatea distanței dintre „Șoptitoarea Trapă Înfloritoare de sub Picioare“ și Poezie
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
albi ca niște strigăte înghețate. / Purtau între urechi microfoanele / performante, pentru-a prinde / strigătul alb al termopanelor / înghețate și lătrătura, chiar așa, / lătrătura florii de cactus / în piscina cu pioneze Stradivarius.» (ibid.). Alegoria acestui poem paradoxist îngăduie ecuația unei ars poetica extrem de originală: piscina (simbolizând elementul fundamental, Apa, „casa vieții de pe Pământ“) are viori-Stradivarius, metaforă-simbol cu polivalență lirico-semantic-sincretică: pe de o parte, desemnând „instrumentul producător de artă (regal-muzicală), ținând de perfecțiune, de absolut, de sfere“, și, pe de altă parte, însemnând
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
genurilor din literatură, creațiile mele nu sunt proză, ci poezie”? (citat din Quique Dacosta, nume care se traduce prin „De-pe-coastă”, alt artist predestinat Costei Blanca). Germain, prin Ithaca, a redat Alteei o parte din strălucirea secolului trecut, creând festivalul Costa Poetica, care încet-încet a intrat în conștiința localnicilor. Agenda de activități a Fundației Ithaca se citește ca un program disciplinat, bine gândit și pus la punct de neobositul ei promotor. Diversitatea și abundența vorbesc de la sine, culminând cu manifestările în aer
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
de numeroase efecte vizuale și auditive, pe o scriitura intens colorată,chiar alambicata, prețioasă. Abundă metaforele și metonimiile, termenii și conotațiile poetice. Fraza este îndeobște amplă, întemeiata pe o subordonare savanta. S-ar spune că poetul diminuează distanțarea să de poetica clasicismului augusteic. Dar tendințele spre înnoirea limbajului continuă să acționeze și în Metamorfoze.” Eugen Cizec Între anii 2 și 8 d.Ch., Ovidiu a compus, în cincisprezece cărți, aproape 250 de legende privitoare la metamorfoze. A compus această colecție de mituri
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
Târgoviște), Iulia Grăjdănescu (Ineu, Arad), Miruna Ioana Miron (Brăila), Alexandra Ciubotaru (Galați), Teodora Gogu (Brăila), Adrian Radu Racoviță (Galați), Maria Ana Dincă (Călărași), Gabriela Anca Vărzariu (Drăgășani), toți distinși cu Premiul I. În cadrul Festivalului, s-a organizat și Simpozionul Interjudețean - „POETICA ANEI BLANDIANA - EXERCIȚII DE ASCEZĂ”, găzduit de Casa Memorială “Panait Istrati”. Pe parcursul Festivalului, s-au întâlnit cu cititorii scriitorii Ana Blandiana, Romulus Rusan, Nicolae Băciuț, unul din inițiatorii acestui proiect, alături de prof. dr. Gabriela Vasiliu, sufletul și coordonatorul întregii manifestări
FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA” [Corola-blog/BlogPost/353448_a_354777]
-
în cadre filmice, în secvențe de viață și de gândire. Secvențialitatea ar fi o trăsătură tehnică a acestui roman. Detaliul, o a doua calitate a narațiunii de față. Este poezie în desfășurarea tipologiei personajului, el se completează în permanență cu poetica suferinței, el este un perdant al sorții, dar realizează ratarea prin propria-i versificare. Șarpele de aramă, un simbol greu al chigilor mentale, al subconștientului devalorizat de un sistem bolnav( nu am realizat dacă e un sistem social sau unul
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
debut ați obținut două premii la concursul literar “Tudor Arghezi”. Ce anume v-a determinat să începeți să scrieți? - Trăirea extatica este mult mai intensă decât se poate exprima în cuvinte! Același fenomen se întâmplă și în momentele de inspirație poetica... Adevărul revelat într-o fracțiune de secundă îți apare clar pe cerul minții și la lumină lui vezi ce nu ai văzut o viață. Aceasta este diferența între cei care simt, dar nu văd și poetul care simte și vede
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
în ultima poezie a volumului său, ”Autonomie” (p.76), planul diabolic al omului-putere: Se știe că voi / veniți să deșertați / aici înăuntru toate / deșeurile omenirii.” Poezia care încheie volumul pus în discuție am putea-o, justificat, să o considerăm ars poetica ruffilliană. Însuși titlul acestei creații literare cere ce, de fapt, poetul exprimă ca un mesaj cu fiecare cuvânt rostit în cele patruzeci și opt de idei versificate, într-un suport poetic în care omul este dezvăluit ca supus al nevoilor
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
rele. Judecata minții precum și simțirile sufletului ne ajută în alegere. Abaterea de la calea bună are întotdeauna consecințele ei negative. Fie că este determinată de individ, fie de societate. Emilia Țuțuianu: Mi-a plăcut întotdeauna un gând al lui Aristotel din Poetica, cum că arta e tot istorie, e tot realitate, dar una net superioară celei din urmă, și mult mai filosofică, mai concentrată și prin urmare mai simbolică, făcând mai ușor accesibil sensul, ideea. Dumneavoastră, în ce relație vă plasați cu
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
ca moduri de a rezolva dialectica între filosofie și poezie, moduri radical deosebite, dar unite prin refuzul punctului de vedere hegelian. Istoria ideilor își descoperă mai târziu coerența, istoricul tinde să se confunde cu logical. Ipoteza hegeliană trebuie căutată în poetica simbolistă și postsimbolistă. Tot aici trebuie căutat raporturile între poezie și filosofie. Ideeia “purificării “ și cea a “reîntoarcerii “ se integrează în conceptual de complex al poeziei moderne. Dar nu fără să servească unor rosturi metafizice. Resping în acest context speculația
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
mugurii de azi nu vor încolți într-o grădină cu sol veritabil, așa cum se ocupă să se întâmple talentata și harnica artistă Maria Șalaru, mâine vom asculta ceea ce lăsăm să crească sub încuviințarea noastră: muzică asurzitoare, discordantă, degenerată, subculturală, cu poetica și mătasea melodiei lăsate de strămoși în mina cu zăcământ, sfâșiate...! Tot astfel s-ar întâmpla și cu istoria României noastre dacă ar fi lăsată la îndemâna ignoranților. Iar de aceea, și în această privință, rolul artistei profesoare Maria Șalaru este
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
cuvintelor, știe că are o misiune pe lume și face tot ce ține de inimă și mintea unui om-ales, pentru a nemuri secvențele timpului în care trăiește. ,,Prețul trădării/nu va suporta / niciodată oglindă...” iată încă o mostră de filosofie poetica, un ricoșeu al temerilor umanității în care, Omul este un univers unde persisită neliniști ce nu pot fi vindecate. Și, tot poeta vine și pune degetul pe rană umanității: Plânsul mărunțit al secundelor, / dezastre repetate/ale îngăduinței”. Nu este la îndemâna
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
un subiect mult mai amplu pe care simt că nu pot și nu am dreptul să-l abordez acum dar care mă doare. Am citit recent o poezie a lui Ion Dodu Bălan despre crezul poetic ea spune așa Ars poetica Dacă nu te smulg din sufletul meu, Poezie, Dacă nu te scriu cu sângele și cu lacrima mea Dacă ritmu-ți nu este chiar pulsul inimii mele- Cavalcadă de Pegași pe o vreme de vijelie- Dacă picioarele-ți de iambi de
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
o scriitoare cu mijloace de expresie delicate. Veronica este una dintre primele poete din literatura română. Tudor Vianu remarcă cu obișnuitu-i discernământ: “Veronica Micle este primul poet eminescian, primul discipol al marelui poet, cu versuri stilizate și tipizate în factura poetica a epocii, cu nimic mai prejos de cele ale tuturor poeților care creaseră în aceeași vreme, nivelul liric general”. N. Iorga a comparat-o cu “o eroina antică”, iar Duiliu Zamfirescu o considera “poeta unui cult”. Volumul ce cuprinde corespondență
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
Zbucium crud de frunză arsăDin sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsăRugina peste poteci.Fierbe vinul în butoaie,Fum din coșuri se ridică,Curge timpul în șiroaie,Peste noi urme aplică.Unul strănută de zor,Altul e mai răgușit,... XXIV. ARS POETICA, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011. Șchioapătă un vers în noapte Printre lacrimi conturat, Ritmul lui pierdut în șoapte Pagini multe-a inundat. De sub aripi consecvente Care găzduiesc căldură, Peste veac, fără cuvinte, Voi
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
În lumea mea pustie - / Și tot mai mult m-apasă / O grea mizantropie” (Ego), ce altceva decât singurătatea străfunzimilor, de unde vocile răgușite ale celor trecuți într-o altă stare de existență, așteaptă rânduirea spre celest. Apocalipsa apare ca o ars poetica încă din poezia sa de geniu „Plumb”, pentru că el pășea deja în lumea aceea neînțeleasă de fiindurile telurice, trăind paralel cu o lume care îl aștepta și pe care el o simțea ca aparținându-i. Palidul, cenușiul, negrul pământului sunt
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
ce îi va găzdui veșnic eul detașat de nefiindul teluric. Versul poeziei sale simboliste, pe care aș cădea în ridicol să o mai amintesc, când a făcut atâta vâlvă în lumea criticii literare și s-a păstrat ca o ars poetica în magia încă nedeslușită a cuvântului „galben” bacovian sinonim plumbului: „Stam singur în cavou... (care era din plumb) și era vânt...”, stare a naturii ce se ivește din senin și care poate avea urmări neprevăzute, uneori nefaste, ferește trupul de
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
-uri cu cincisprezece până la douăzecișicinci de silabe. Haibun*** Interesant este faptul ca haiku se metamorfozează (complementează) și în alte forme literare, precum „HAIBUN” (俳文 - haikai scrieri), o combinație dintre poezie (haiku) și proza. Haibunul este compus dintr-o proza scurtă poetica, descriind de obicei imagini din călătoriile autorului. Hirocki Soto spune: „Haibunul este o filă dintr-un jurnal de călătorie”. Obligatoriu trebuie să conțină în interiorul textului sau unul sau, mai rar, chiar două haiku-uri, si un haiku (chiar o tanka
HAIKU & CO de GEORGE ROCA în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357651_a_358980]
-
nipon, alegând pentru antologie poeme scurte, în spirit de haiku. Foarte penetrante și plăcute la citit, obligă la meditație și la contemplare asupra vieții și naturii. Mihaela Meravei - secondată grafic de Bianca Budău, a reușit o performanță: să descifreze Ars Poetica Lirei: “de țărmurile minții / mi se lovesc lichide cuvintele / idei amalgamate / străbat prin sinapse / creierul încins / prin noaptea de humă / literele oarbe / plimbă visele fără sens / fiorul vorbelor îmi dezmorțește / sufletul / dorul deschide ochii / trezită speranță / a iubirii de artă
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
receptează și transmite spre oameni, semnale, elementele primordiale ale umanității: al doilea sistem de comunicare, vorbirea, cuvântul, înțelesul, trăirea. Unul din poemele emblematice ale volumului se numește: “Ce rost are ... dacă stelele nu citesc ... ” - și el constituie cu adevărat, Ars Poetica lui Ion Pachia Tatomirescu: “Ce rost are / să mai scrii Poezie, / dacă stelele nu citesc ... Ce rost are / să mai scrii Poezie, / dacă oceanele n-o citesc ... Ce rost are / să mai scrii Poezie, / dacă îngerii nu citesc ... Ce rost
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
urmat cursurile Facultății de Filologie, Universitatea din București, obținând licență în 1970. Între 1974 și 1989 a fost redactor la revista Amfiteatru, iar din 1990 a lucreat că redactor la România literară, unde a semnat rubrică de corespondență „Post-restant“. Opera poetica a Constanței Buzea numără peste 20 de volume, la care se adaugă câteva antologii. Poetei i s-au decernat premii literare importante, cum ar fi Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei. Constantă Buzea este și autoare de cărți pentru copii
CONSTANTA BUZEA, UNUL DINTRE CEI MAI MARI POETI ROMANI CONTEMPORANI, A PLECAT IN CERURI, LANGA ADRIAN PAUNESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359073_a_360402]
-
lume disonantă, dominată de alienarea care a urmat acelei “morți a lui Dumnezeu” la care se referea Friederich Nietzsche. Meditația asupra artei poetice este o constantă a întregului volum, poezia care dă titlul primei secvențe fiind ea însăși o ars poetica. Metafora împăturirii trimite la răsfrângerea în sine, la explorarea depunerilor succesive de sedimente sufletești în acea finită-infinită fântână a timpului subiectiv. Ultimele versuri ale volumului se referă la „ochiul fântânatic”, adică la conștiința poetică în stare să pună laolaltă „chipul
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Poezia sau ceremonia textului Considerarea textului poetic ca limbaj generează, în present, trei domenii științifice interdisciplinare. Este vorba de stilistică, poetica și semiotica. Poezia în primul rând este limbaj ce exprimă vibrațiile eului.Fiind percepută ca limbaj. Înțelegerea acestei evidențe ia însă în actul critic forme deosebite, în funcție de aboirdarea limbajului literar ca un ansamblu de abateri semnificative, în funcție de descrierea funcționării structurii
POEZIA SAU CEREMONIA TEXTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359404_a_360733]