656 matches
-
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți este o biserică ortodoxă de dimensiuni monumentale din municipiul Rădăuți. Ea a fost construită în perioada 1927-1961 și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh". Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți este o biserică ortodoxă de dimensiuni monumentale din municipiul Rădăuți. Ea a fost construită în perioada 1927-1961 și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh". Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , figurând acolo sub denumirea de Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh". Timp de aproape 400 ani, orașul
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți este o biserică ortodoxă de dimensiuni monumentale din municipiul Rădăuți. Ea a fost construită în perioada 1927-1961 și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh". Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , figurând acolo sub denumirea de Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh". Timp de aproape 400 ani, orașul Rădăuți a fost sediu
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
fost construită în perioada 1927-1961 și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh". Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , figurând acolo sub denumirea de Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh". Timp de aproape 400 ani, orașul Rădăuți a fost sediu episcopal. Mănăstirea Bogdana a îndeplinit rolul de necropolă domnească, aici aflându-se și sediul Episcopiei Rădăuților. Rolul episcopal al Rădăuților a încetat în anul 1782, odată cu transferarea sediului
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
Solomon și I. M. Ștefan - „Sahariana” (CPSF 21-24); Mircea Barteș - „Astrida” (CPSF 25-27). Seriile română și maghiară au mers în paralel până la numărul 28, când CPSF a început publicarea romanului lui Igor Kalnițki, „Sfârșitul orașului subteran”, completat apoi cu „O pogorâre în Maelström” a lui Edgar Allan Poe. S-a sărit și peste nuvela lui Rudolf Daumann, „Boșimanul Mauki”, astfel încât TFE 28 l-a găzduit pe Ștefan Tita cu prima parte din „Piticii în țara lui Guliver” (CPSF 35). Academicianul Victor
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
simbolic chiar și în catacombe, pe baza mai multor texte biblice, fie ca un nor luminos (Exodul 13:21, 19:16-18; Cartea a treia a Regilor 19:11-12; Matei 17:5) (în scene care înfățișează Botezul Domnului, Schimbarea la față, Pogorârea Sfântului Duh), fie este înfățișat sub forma unei mâini care iese dintr-un nor (Exodul 3:20; 13:16); a ochiului lui Dumnezeu (Cartea a doua Paralipomena 16:19), a tronului lui Dumnezeu (Ezechiel 1:26; Daniel 7:9) sau
Dumnezeu Tatăl în artă () [Corola-website/Science/320426_a_321755]
-
ani, în anul 1968, aici se va întoarce maica Petronia Ciornea. În continuare, obștea a crescut la cinci viețuitoare, stareță devenind maica Petronia care, datorită vârstei înaintate, cedează după anul 1993 conducerea. Biserica mănăstirii poartă hramurile „Adormirea Maicii Domnului" și „Pogorârea Sfântului Duh". Biserica este o construcție din lemn pe fundație din bolovani de piatră legați cu ciment. Aceasta are formă de navă, fără turlă. Spațiul din interior este compartimentat în altar, naos, pronaos și pridvor închis. Sfântul Altar este luminat
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
la stâlp („Când l-au legat pre Hs.”) - scena în care cel ce îl schingiuiește pe Iisus Hristos a fost înfățișat aievea unui păgân turc, îisus pe drumul Golgotei („Ducerea Crucii”), Răstignirea Domnului („Răstignirea lui Is.Hs.”), Coborârea de pe cruce („Pogorârea de pre cruce a lui Is.Hs.”) și, în final, chipul Sf.Evanghelist Matei („S.Ev.Matei”), toate învăluite în ghirlande din frunze și flori. Registrul II cuprinde, pe peretele sudic (de la est la vest), delimitate prin draperii și ghirlande, următoarele
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
, județul Alba, datează dinainte de anul 1780. Are hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Cercetări recente coboară în timp atestarea documentară a satului, el fiind menționat într-o conscripție, din 1560, a ivirilor aurifere. Lăcașul de cult din acea vreme
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
Nu se poate preciza dacă lăcașul anterior sau acesta a primit în 1767 ianuarie 4, exemplarul din Antologhionul de la Căldărușani, proaspăt tipărit, faptul păstrându-și importanța în ceea ce privesc relațiile curente cu sudul munților. Biserica monument istoric Sartăș, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, este așezată în cimitir, pe deal, în partea de nord-est a satului. Este plăcut și armonios, grație proporțiilor și formei acoperișului, din care se înalță clopotnița cu foișor în console și coif ascuțit. Fundația bisericii este făcută din
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu hramul datează din 1783. Pictura icoanelor împărătești, cu fondul de aur în relief bogat decorat cu volute și butoni este influențată de pictura de factură occidentală. O altă etapă
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
credincioșii se ocupă de repararea bisericii. Prin urmare, în anul 1880, nu s-a construit o nouă biserică, cum s-a crezut mult timp, ci s-au executat doar lucrări de renovare și reparare. Biserica ortodoxă din Vașcău are hramul «Pogorârea Sfântului Duh». În anul 1905, când a fost electrificat orașul Vașcău, este electrificată și biserica ortodoxă. Biserica ortodoxă din Câmp se începe construirea ei în anul 1850 și se finalizează în anul 1861 (având hramul «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
satul Zamostea funcționând de atunci două parohii: Parohia "Sf. Dumitru" și Parohia "Sf. Ioan Botezătorul" (cu o biserică din anul 1810). Între anii 1996-2004, la nord de biserica de lemn, s-a construit o biserică spațioasă din cărămidă cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. În apropierea bisericii de lemn se află un turn-clopotniță din lemn. este construită în totalitate din bârne de brad masiv. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
Registrul de picturi continuă pe absida de sud a naosului cu următorii sfinți: Sf. Nicolae, Sf. Apostol Pavel, Sf. Ioan Gură de Aur, Sfinții Împărați Constantin și Elena. Pe peretele de nord al pronaosului și naosului sunt pictate următoarele scene: Pogorârea Sfântului Duh, Sf. Spiridon și Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Registrul de picturi continuă pe absida de nord a naosului cu următorii sfinți: Sf. Vasile, Sf. Apostol Petru, Sf. Grigorie și Intrarea Domnului în Ierusalim. Pe bolta naosului este reprezentat
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
În altar sunt întâlnite scene pictate cu măiestrie cum sunt: "Nașterea Domnului", "Întâmpinarea Domnului", "Prinderea lui Iisus", "Vânzarea lui Iuda", "Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor", "Spălarea picioarelor", două scene cu "Împărtășirea apostolilor", "Cina cea de taină", "Mormântul lui Iisus", "Învierea prin pogorârea la iad", "Jertfirea lui Isac" etc. Pe calota boltei este reprezentată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată pe laturi de câte doi îngeri. Pe pereți se întâlnesc și grafite, unele datate ca "Eremia biv logofăt Grecul 1598". Ansamblul pictural interior este
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
monografii cunoscute a mănăstirii, Al. H. Simionescu. <ref name="AS 451/2001">Corina Pavel - ""Mănăstirea Agafton - Paradisul copilăriei lui Eminescu"", în "Formula AS" nr. 451/2001.</ref> Între anii 1838-1843 a fost construită o nouă biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh", în stil moldovenesc, în formă de cruce, fără ornamentații exterioare și cu acoperișul prevăzut cu trei turnuri mari de lemn, cu baza octogonală. Noua biserică a devenit biserica principală a mănăstirii, bisericuța din lemn preluând funcția de biserică
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
alta portretele Prorocilor, în medalioane circulare. În registrul al doilea sunt cele 12 portrete ale Sfinților Apostoli, portrete delimitate de arcade pictate. În mijloc se află Iisus Hristos pe tron. Pe boltă se întâlnesc următoarele teme: Sf.Constantin și Elena, Pogorârea Sf.Duh. Jos, la baza peretului vestic, se află o inscripție parțial păstrată, cu litere chirilice, unde cu greu se pot desluși următoarele: „sau zugrăvit în anu 1861...Gavril, Gavrileanu Ioan, Gavril Iancu...”. Sunt poate numele credincioșilor care au contribuit
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
240.000.000 de adepți). Creștinismul este întemeiat de Iisus. Ziua de naștere a Bisericii este la 50 de zile de la Învierea lui Iisus, în acea zi convertindu-se (conform legendei, dar neconfirmat istoric) aproximativ 3000 de oameni, care, după Pogorârea Duhului Sfânt, ar fi pornit în lume alături de apostoli și ar fi convertit alte popoare la creștinism. Apostolii au pornit prin lume și au convertit la creștinism populația din multe orașe. Cei mai importanți doi apostoli au fost Simon Petru
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
, județul Alba, datează din anul 1723. . Are hramul „Pogorârea Sfântului Duh” (inițial "Coborârea Sfântului Spirit"). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-A-00247. Biserica din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
Românească. El apare într-un document al sfatului domnesc din 4 aprilie 1545. Mateiaș și-a păstrat dregătoria și în timpul domniei lui Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551). El a ctitorit Biserica "Sf. Nicolae" de la Mănăstirea Coșula (1535) și Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni (1539). Vistiernicul Mateiaș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Horodniceni, aici aflându-se și mormintele altor membri ai familiei sale. În secolele XVII-XVIII, mănăstirea a fost un important centru cultural, aici realizându-se
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
1519 de către cămărașul de vistierie Mateiaș, fiul lui pârcălabului Grumaz de la Cernăuți. Donatorul provenea dintr-o veche familie de boieri din Moldova, fiind ulterior ctitor al Mănăstirii Coșula (1535) - a cărei biserici are tot hramul "Sf. Nicolae" și al Bisericii "Pogorârea Sf. Duh" din Horodniceni (1539). Nu se cunoaște ctitorul Bisericii "Sf. Nicolae" din Suceava. În lucrarea ""Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten von den ersten historischen Kenntnis, bis zur Verbindung der Bukowina mit Oesterreich. Ein Stück Städte-Chronik und moldauischer Geschichte"" publicată la
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
Biserica de lemn din Bodești, comuna Hălmagiu, județul Arad a fost construită în anul 1760 Are hramul „Pogorârea Sf.Duh”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica ortodoxă de lemn a fost ridicată în jurul anului 1760 și restaurată de mai multe ori (ultima dată în 1957) . În interiorul bisericii sunt zugrăvite atât iconostasul
Biserica de lemn din Bodești, Arad () [Corola-website/Science/316817_a_318146]
-
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni este o biserică ctitorită de marele vistiernic Mateiaș în jurul anului 1539 în satul Horodniceni din județul Suceava, aflat la o distanță de 16 km sud-vest de municipiul Suceava. Această construcție se încadrează în seria de clădiri
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
satul Horodniceni din județul Suceava, aflat la o distanță de 16 km sud-vest de municipiul Suceava. Această construcție se încadrează în seria de clădiri bisericești construite în stilul epocii lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), având și elemente noi. Ansamblul bisericii "Pogorârea Sf. Duh" din Horodniceni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 2 obiective: Biserica din Horodniceni a fost construită în anul 1539 de către marele vistiernic
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
Românească. El apare într-un document al sfatului domnesc din 4 aprilie 1545. Mateiaș și-a păstrat dregătoria și în timpul domniei lui Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551). El a ctitorit Biserica "Sf. Nicolae" de la Mănăstirea Coșula (1535) și Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni (1539). Vistiernicul Mateiaș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Horodniceni, aici aflându-se și mormintele altor membri ai familiei sale. În decursul timpului, edificiul a fost reparat de câteva ori (în secolele XVIII
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]