1,721 matches
-
0,4-0,5 m/s). Excitabilitatea (funcția batmotropă) constă în proprietatea miocardului de a răspunde printr-o contracție la acțiunea unui stimul adecvat. Mușchiul cardiac este un țesut excitabil, excitabilitatea fiind o funcție a membranei celulelor musculare cardiace condiționată de polarizarea ei electrică. Excitabilitatea miocardică este asemănătoare cu cea a altor țesuturi, dar prezintă și unele diferențe, având următoarele caracteristici: pragul excitabilității - pentru a putea produce o contracție (sistolă) a miocardului, stimulul trebuie să aibă o anumită intensitate numită prag legea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se accentuează diferențele între mușchiul încet și cel rapid. Funcția tonică urmează o evoluție ontogenetică în sensul dezvoltării unui nou tip de tonus, de tip tetanic. Din punct de vedere al evoluției parametrilor bioelectrici, s-a semnalat creșterea gradului de polarizare al sarcolemei, în legătură cu maturizarea sinapselor motoare, creșterea potențialului de repaus, potențialului de acțiune și vitezei de conducere a impulsului. Deci ontogeneza, la fel ca și filogeneza, duce la creșterea vitezelor funcționale ale mușchiului. Aspecte semnificative prezintă dezvoltarea ontogenetică a reglării
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Tomisul și Roma devin axe polare care ilustrează antinomia dintre real și imaginar. Dacă în prima parte a exilului, Tomisul era un ținut al tristeții prezente, iar Roma un tărâm al fericirii pierdute, în partea a doua a exilului, această polarizare începe să se inverseze. Tomisul devine treptat un spațiu privilegiat, iar Roma un spațiu damnat, amăgitor, desacralizat. Acum poetul își purifică sufletul prin contemplare, dialoghează cu sinele său, golit de vremelnicie, percepe sensul anagogic al existenței, miracolul vieții și revelarea
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Criticul reia peste ani ideea și o nuanțează, în acord cu binecunoscuta teorie despre cele două fețe ale personalității sale, i.e. bovarismul ideologic (modernismul șcl.) versus "moldovenismul" temperamental (înclinațiile conservatoare). Considerând acum călătoria drept "o piatră de încercare sigură a polarizărilor sufletești"19, Lovinescu face distincție între categoria omului activ (pe plan social și nu numai), ce trăiește în prezent, se simte bine oriunde și manifestă o uimitoare "capacitate de adaptare succesivă", și cealaltă, inferioară numeric, a oamenilor pasivi, obișnuiți să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
aceiași cercetători au încercat să pună în evidență explicații complementare pentru a prezenta problema influenței FEP în procesul politic european. Ei au identificat prezența membrilor acestei familii în organele europene de decizie, încadrări instituționale adecvate dezbaterii și influențării politicilor europene, polarizarea ideologică (sau nu) în cadrul FEP și actorii proprii instituțiilor europene 485. 7.6. Concluzii După ce am expus principalele momente ale reflecției noastre ideologice privind politicile europartidelor, ar fi necesar să le aplicăm în cazul social-democrației și al problematicii șomajului. Nu
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
tipică pentru gîndirea iluministă, că subiectul poate sta în afara obiectului pe care îl critică, analizează sau înțelege. Și mai concret, ea presupune înțelegerea conceptelor ca descrieri ale "lucrurilor", acestea fiind cu precădere cuvintele, personajele sau stilurile vorbirii. Ca rezultat al polarizării specifice descrierii, asemenea concepte, incapabile de sondare analitică, sînt relaționate nesistematic. În schimb, narațiunea este o atitudine culturală, iar naratologia este, în consecință, o perspectivă asupra culturii. Ceea ce propun, în acord cu epoca studiilor culturale, este o concepție asupra naratologiei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Paradisul va ră-mîne însă, inevitabil, artificial, astfel că opoziția civilizație (naturalețe) vs. cultură (artificiu) este esența relației dintre cele două căi posibile de a face azi poezie. Acestor două opoziții li se pot adăuga multe altele, însă ele reprezintă o polarizare în cadrul aceluiași concept, aceleiași sfere poetice: postmodernismul. Nici o cale nu este "mai postmodernă" decât cealaltă. Mărturisesc că am scris aceste câteva rânduri cu inima strânsă. Cred că nici un om de cultură nu le poate citi altfel. De destulă vreme încerc
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
forțelor democratice a pus capăt acestei situații, și România a devenit o aliată loială a trupelor NATO, împărtășind punctul de vedere occidental asupra conflictelor din Balcani. Totuși, un chestionar în privința justeții bombardamentelor americane asupra Belgradului a arătat adânca dezorientare și polarizare chiar și a intelectualității românești celei mai avizate în privința evenimentelor din Balcani. Descoperirea atrocităților comise, practic, de toate părțile angajate în conflict, a lagărelor și a gropilor comune, a deportărilor și a miilor de refugiați a zguduit profund opinia publică
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
prag de potențial (c; pragul de deschidere a canalelor de calciu de tip L, de cca. -55 mV), care este atins printr-o depolarizare spontană treptată (b; depolarizarea diastolică lentă, cu durata de ~600 ms), pornind de la un maxim de polarizare membranară (a; potențialul maxim diastolic, de cca.65 mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără depășirea valorii zero (overshoot), dar fără repolarizare rapidă parțială (spike = vârf) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de societate și producând o ordine mondială complexă în care există o tensiune crescândă între principiile teritorialității și interdependenței (Cox 1993: 260-3; Gill 1996). O parte dintre consecințele acestei globalizări economice sunt, după cum au menționat Cox (1999) și Gill (1996), polarizarea bogaților și a săracilor, creșterea anomiei sociale, o societate civilă inactivă, creșterea populismului exclusivist (grupuri de extremă dreaptă, xenofobe și rasiste). Atunci când reflectăm la ordinile mondiale în schimbare, după cum spune Cox (1999: 4), scopul este acela de "a servi ca
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
gen au descoperit că a investi în educația unei fete este una dintre politicile de dezvoltare cele mai eficiente, ducând la avantaje la nivelul întregii comunități, prin creșterea veniturilor și prin scăderea natalității (vezi Sen 2001). Globalizarea economică a intensificat polarizarea economică și socială, atât înăuntrul cât și între state. Feminismul explică modul cum acest proces al globalizării a mărit inegalitatea dintre bărbați și femei în toată lumea, un număr foarte mare de femei trăind în sărăcie fenomen numit deseori "feminizarea sărăciei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
odată spart monopolul academic 79. Astfel, "artistul" nostru a lucrat succesiv pentru comunitățile religioase, curțile princiare (Anjou, Bourgogne, Berry etc.), rege, Curtea și Academia acestuia, amatori, critici și saloane, în fine, în epoca antreprenorială, pentru firme, media și muzee. Această polarizare este doar sociologică, exterioară. Promotorul operațiunilor estetice dintr-o epocă reglează natura operelor produse, fie și numai ierarhizând, odinioară, valoarea relativă a genurilor. Cine vrea să intre în grațiile cuiva trebuie să răspundă la nevoile lui, iar un prelat, un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
înțelesurilor sacrului prin raportare la manifestările lui și la ceea ce este diferit de el, propun o perspectivă înnoitoare, care să ducă mai departe firul problemei. Mai precis, propun renunțarea la instanțierea, fie ea doar convențio nală, a sacrului și la polarizarea sacru-mundan, în cazul lui Otto, respectiv sacru-profan, în cazul lui Eliade, granițele fiind ambiguu trasate, deși delimitările se doresc a fi clare. Otto așază sacrul într-un registru inaccesibil, însă cu valoare „obiectuală“, împrumutând totodată un chip mundan prin manifestările
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
bunăstare, dezvoltare umană, includere socială 164 și nu toți oamenii trăiesc în bunăstare, nu toți își dezvoltă capacitățile, nu toți sunt incluși social, economic ... Nici calitatea vieții și nici sărăcia din țările europene nu sunt la fel. Explicații Sărăcia și polarizarea socială în Bulgaria 165 au adânci rădăcini socio-economice și istorice, și se datorează dezvoltării disproporționate regional și sectorial (regiunea din jurul Sofiei e mai dezvoltată, în timp ce alte zone ale țării au rămas subdezvoltare; 52% din locuitorii satelor și orașelor mici sunt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
special a persoanelor sărace scade (a crescut proporția celor care se retrag, abandonează școala înainte de a obține un certificat, o diplomă, a crescut proporția celor care nu finalizează cu succes un nivel de învățământ 212). Generația tânără are traiectorii diferite, polarizarea educațională fiind unul dintre factorii polarizării social-economice care adâncește inegalitatea șanselor educaționale 213... Educatorii care aveau rol de "apostoli", de "dascăli" ascultați și respectați, în ultima perioadă și-au redus capacitatea de a influența copiii, părinții, comunitatea (unii fac taximetrie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
crescut proporția celor care se retrag, abandonează școala înainte de a obține un certificat, o diplomă, a crescut proporția celor care nu finalizează cu succes un nivel de învățământ 212). Generația tânără are traiectorii diferite, polarizarea educațională fiind unul dintre factorii polarizării social-economice care adâncește inegalitatea șanselor educaționale 213... Educatorii care aveau rol de "apostoli", de "dascăli" ascultați și respectați, în ultima perioadă și-au redus capacitatea de a influența copiii, părinții, comunitatea (unii fac taximetrie în timpul liber pentru a-și spori
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
persoane și a exploatării sexuale; prevenirea și combaterea violenței domestice; egalitatea de șanse și combaterea discriminării împotriva femeii; combaterea tuturor formelor de discriminare etnică; suport pentru tinerii care ies la 18 ani din instituții sociale; reducerea criminalității și corupției; evitarea polarizării sociale excesive; promovarea coeziunii sociale; politică economică orientată spre relansarea economiei; revitalizarea activităților economice din mediul rural; programe de suport pentru zone defavorizate etc. Axele prioritare erau: dezvoltarea sectorului productiv; întărirea competitivității economice; promovarea sectorului privat; îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
erau proclamate "zonele urbane sensibile", "zonele de redinamizare urbană" etc. Descentralizarea a făcut adesea ca situația unor orașe, cartiere să se degradeze și mai mult, să devină mai evidente dinamicile segregative. Măsurile luate au rămas ineficiente dacă nu au evitat polarizarea socială. "Dezangajarea treptată" a statului a pus mari probleme orașului. Acestuia i s-au dat noi și noi sarcini (să preia școli, spitale etc.), fără să dispună de resurse financiare suficiente, de capacitate de expertiză etc. Așa se face că
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
politicile, programele, planurile, proiectele nu au adus (întotdeauna și peste tot) răspunsurile, soluțiile adecvate, dar nu se poate răspunde problemelor noi, cu reglementări, instituții și soluții "de ieri". Impresia dominantă lăsată de orașele noastre la ora actuală este cea de polarizare, de localități cu mai multe viteze, în care se concentrează inegalitatea de șanse, șomajul, sărăcia, în care e multă ură, dezbinare, frică și apatie 266. Polarizarea distruge țesătura socială urbană, modurile de viață atât de diferite devenind generatoare de frustrări
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de ieri". Impresia dominantă lăsată de orașele noastre la ora actuală este cea de polarizare, de localități cu mai multe viteze, în care se concentrează inegalitatea de șanse, șomajul, sărăcia, în care e multă ură, dezbinare, frică și apatie 266. Polarizarea distruge țesătura socială urbană, modurile de viață atât de diferite devenind generatoare de frustrări, de suferințe, riscând să afecteze societatea în ansamblu. Una dintre agențiile Națiunilor Unite ("Programme des Nations Unies pour les Etablissements Humains" United Nation Center for Human
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
re)construit o comunitate solidară, cimentată social. Aici ar trebui legate strâns exploatarea resurselor, creșterea economică, rezolvarea problemelor sociale, costurile psihice, degradarea mediului, poluarea etc. pentru o dezvoltare durabilă. Comunitatea solidară cere păstrarea echilibrului între economic, social, ecologic, politic, combaterea polarizării între bogați și săraci. Economia ar trebui să sprijine o democrație precaută în care dezvoltarea durabilă poate permite libertatea durabilă. Problematica dezvoltării durabile a comunităților teritoriale rurale este "la ordinea zilei". Mai exact, reducerea decalajelor și construcția competitivității lor. Fiecare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Forțele globalizării au dat imbold nevoilor și au excitat așteptările, dar până la urmă au crescut frustrările... Statul providență "s-a retras", circumstanțele economice ale comunităților și familiilor sunt diferite, decalajele de dezvoltare se adâncesc, este în declin public responsabilitatea, crește polarizarea (unii copii sunt aduși la școală cu Mercedes-ul, alții sunt înghesuiți câte șaisprezece într-o Dacie pentru a fi duși zece kilometri până la școală...). Câte nu se pot afla din cercetările de teren, din istoria vieții diferiților părinți cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Paris, 1988). Orașul se extinde înspre sat, modul de viață urban se difuzează spre mediul rural. Acest spațiu periurban este interfața orașului și satului, frontierele devenind mai vaporoase, incerte, reajustate continuu. În acest spațiu se poate observa cel mai bine polarizarea. Cunoașterea acestui spațiu și a problemelor emergente nu se poate realiza doar citind cărți, fiindcă nici nu există prea multe cărți pe această temă. Ar trebui studii de teren care să releve de cine sunt populate aceste spații, cum se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]