664 matches
-
lemn „Sfinții Arhangheli” a fost construită în partea de miazănoapte a satului. Construcția, ridicată pe o fundație de piatră, este de dimensiuni modeste (lungime 10,50m, lățime 4,90m). În plus se disting cele trei încăperi: pronaosul, naosul și altarul poligonal decroșat. Deasupra pronaosului se înalță turnul prismatic, încoronat cu un coif tronconic. În partea de sud se află ușa de acces, mărginită de usciori simpli, dar masivi. Ușa de intrare în naos prezintă un frumos ancadrament decorat cu motivul funiei
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
fost sfințite în 9 mai 2004 de episcopul vicar Vasile Someșanul. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” are un plan identic cu al majorității bisericilor de lemn din Podișul transilvano-someșan: pronaosul și naosul de formă rectangulară, iar absida altarului de formă poligonală, mai îngustă decât restul clădirii. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță, de forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
sus orașul, a fost construită și extinsă în secolele al XIV-lea- al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruină. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc în loc cu turnuri poligonale, circulația fiind controlată de mai multe porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat. Incinta centrală este prevăzută cu un reduit și cu o capelă. Cercetările arheologice au scos la iveală diverse obiecte din aceasta epocă, mărturie a așezărilor în regiune: unelte
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
istorice din județul Brașov cu codul . Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm - "Bazaltele de la Rupea". Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte: Prima incintă a sistemului de fortificare este "cetatea de sus", care datează din perioada prefeudală, secolul X-XIII. cuprinde
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, fiind așezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură de culoare albastră. Construcția este în formă de navă, cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperișul este în patru ape.
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are formă dreptunghiulară, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. Dimensiunile construcției sunt 5,90 m x 13,20 m, iar înălțimea până la coama
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
șindrilă, în patru ape. Biserica are dimensiuni medii: 13,50 m lungime, 5,30 m lățime și 2,48 m înălțimea până la streașină. Construcția are formă dreptunghiulară (de navă), cu un pridvor alipit pe latura de sud și cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. De clădirea bisericii este adosat pe latura de sud un pridvor peste care se înalță turnul clopotniță de formă pătrată și acoperit cu învelitoare în patru ape
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
generate de utilizatori, stratificate deasupra imaginilor din satelit Hărți Google și alte resurse (Bing, OpenStreetMap, Yahoo! Interfața de navigare oferă defilare și funcționalitate zoom similară cu cea a Hărți Google. Stratul Wikimapia este o colecție de „locații” cu un contur poligonal (clădiri și lacuri) și „locații liniare” (străzi, căi ferate, râuri, feribot). Străzile sunt conectate prin punctele de intersecție, pentru a forma o grilă de stradă. Ambele tipuri de elemente pot avea descrieri textuale și fotografii atașate acestora. Vizitatorii sunt în
Wikimapia () [Corola-website/Science/317374_a_318703]
-
apar primăvara - vara în aprilie-iunie, și toamna - iarna în septembrie-decembrie și cresc doar în cicluri de 20-30 de ani, după care dispar complet. Trufele au forma unui tubercul de cartof, rotundă sau ovoidă, cu protuberanțe sau circumvoluțiuni mari de formă poligonală. În comparație cu celelalte specii de ciuperci comestibile, trufele nu au pălărie și nici picior. "Ascocarpul" (fructul comestibil), este constituit din "peridium" (scoarță exterioară), fină sau învelită cu solzi și "glebă", are gust și miros foarte plăcute. Ascocarpul este, de asemenea, alcătuit
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Bolta navei este racordată cu calote între pereți și deschizătura poligonală a turlei. Pridvorul este închis, probabil de la ultima renovare.
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
latura de vest. Se poate astfel distinge o grindă cu decorații caracteristice unui fruntar de pridvor. Dintre consolele care ieșeau sub streașină se păstrează una cu capăt de cal, care după îmbinarea diagonală sugerează că provenea de la un perete încheiat poligonal, probabil de la altar. S-au păstrat și câteva ochiuri foarte mici de fereastră, evazate spre interior. Cele mai interesante bârne provin din peretele de la intrare, pe care se păstrează fragmente de pisanie în limba română cu litere chirilice, care odinioară
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) mai lată și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul stă ferit în spatele iconostasului, accesibil prin trei intrări rituale. Sub rotundul bolții, peste iconostas, spațiul este lăsat deschis pentru o bună comunicare sonoră
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
în cheotori netede, bisericești. Structura de lemn stă pe o fundație de piatră care preia denivelările terenului, în partea răsăriteană soclul ridicându-se la 1,5 m. Planimetric, construcția are corpul biserici alungit, terminat spre răsărit cu un altar decroșat poligonal. Pronaosul este și el terminat poligonal, spre apus. Acoperișul are coama înaltă și poale duble la streșini, în genul bisericilor poloneze și ucrainiene, carateristică întâlnită și la bisericile de lemn din Maramureș. Streșinile sunt prelungite mult în afară, la cca
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
lemn stă pe o fundație de piatră care preia denivelările terenului, în partea răsăriteană soclul ridicându-se la 1,5 m. Planimetric, construcția are corpul biserici alungit, terminat spre răsărit cu un altar decroșat poligonal. Pronaosul este și el terminat poligonal, spre apus. Acoperișul are coama înaltă și poale duble la streșini, în genul bisericilor poloneze și ucrainiene, carateristică întâlnită și la bisericile de lemn din Maramureș. Streșinile sunt prelungite mult în afară, la cca 1,5 m, pentru protejarea pereților
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea se face prin partea de apus. Pronaosul are formă dreptunghiulară și un tavan drept; el este luminat de o fereastră dreaptă. Din pronaos se coboară în cavou printr-o deschidere de formă (poligonală) trapezoidală. Peretele superior al cavoului are grosimea de 70 cm. Între pronaos și naos se află un perete cu grosimea de 70 cm. Naosul are formă rotundă, cu lungimea interioară de 7,35 m și lățimea interioară de 8,80
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
viața veșnică [în zilele binecinstitorului... în anul 7038, luna ianuarie] 15”". Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a fost construită după planul mai vechi al Bisericii Sf. Ilie din Sfântu Ilie. Biserica lui Ștefan cel Mare are plan triconc, cu abside poligonale în exterior (cele laterale au cinci laturi și cea a altarului șapte laturi) și o turlă pe naos. Edificiul are următoarele dimensiuni: 21,50 m - lungime interioară, 24,20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Apollinare din Classe , cam tot în acea perioadă.Costurile finale au fost undeva pe la 26.000 bani de aur. Biserica are un plan octogonal.Clădirea combină elemente romane : domul, forma cadrului ușilor , și turnuri în trepte cu elemente bizantine : absida poligonală, capiteluri și cărămizi înguste.Biserica este renumită pentru abundența de mozaicuri bizantine, cele mai mari și bine păstrate din afara Constantinopolului. Biserica are o importanță deosebită în arta bizantină, deoarece este singura cea mai mare biserică din timpul împăratului Iustinian I
Bazilica San Vitale () [Corola-website/Science/316363_a_317692]
-
spațiului de elementele de acoperire și a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă și conținut. Biserica face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan în formă de „corabie”, adică o navă dreptunghiulară, în partea răsăriteană o absidă poligonală, decroșată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
porți mari, monumentale. Biserica, având hramul Sf. Nicolae, este construită din bârne de stejar în 1690 (după unii autori, ea ar fi fost ridicată mai târziu, în prima jumătate a secolului XVIII). Are nava dreptunghiulară, absida decroșată și de formă poligonală, acoperișul cu dublă poală. Pictura a fost restaurată în prima jumătate a sec.XIX de un meșter necunoscut. Este în culori vii: roșu aprins, albastru, plus destul de mult alb, deosebit de armonios combinate potrivindu-se cu lumina slabă a interiorului, pentru
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
o asemenea acțiune, între anii 1894-1911, se referă probabil și Tit Bud, care notează că Iosif Fucec Rakoczi era "„un preot zelos, care a adus în ordine bisericile.”" De dimensiuni mai reduse nava prezintă o formă dreptunghiulară iar absida este poligonală, decroșată. Acoperișul de șindrilă are poală dublă. Pictura murală este executată pe pânză lipită pe peretele de lemn. Printre picturi se remarcă în naos Sfânta Treime încadrată de îngeri și două imagini ale Sfintei Maria: prima, „când s-a rugat
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Bolta navei este racordată cu calote între pereți și deschizătura poligonală a turlei. Pridvorul este închis, probabil de la ultima renovare.
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
sfârșitul sec.XVII. Are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Basarabasa este atestat documentar în anul 1439. Tipul de plan al bisericii, cu hramul „Sf. Nicolae”, este cel dreptunghiular, cu absida în prelungirea navei, poligonală, cu trei laturi. Bârnele masive, din stejar, sunt iscusit îmbinate în coadă de rândunică, teșiturile capetelor fiind marcate, iar perechile de console, adevărate aripi, tratate prin crestături multe și mărunte ce se opresc într-un lob. O pleiadă de cruci
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
fost construită în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Brădățel, aparține, planimetric, secolului al XVII-lea. Pereții săi de stejar înscriu un dreptunghi cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi. În partea apuseană, deasupra pronaosului spațios, se înalță o clopotniță zveltă, cu un foișor deschis și coif de factură barocă, învelit în tablă. Corpul turnului, dimpreună cu pantele line ale acoperișului, au fost îmbrăcate în șiță; cu
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
veche a localității a fost ridicată, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, și biserica din Brâznic, sat situat la sud de Mureș; lăcașul, închinat „Cuvioasei Parascheva”, figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03271). Prin absida-i nedecroșată, poligonală cu trei laturi, și nava de dimensiuni modeste, se înscrie, tipologic, în categoria edificiilor ecleziastice de plan dreptunghiular. Clopotnița poziționată pe axul acoperișului, și-a făcut apariția abia în secolul al XIX-lea, prilej cu care s-a procedat și
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
decursul timpului biserica a fost înnoită, o etapă desfășurându-se la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar alta la 1835, când s-a renunțat și la cadrele originale ale intrărilor. Forma actuală a pereților este dreptunghiulară, cu absida în continuarea navei, poligonală, cu 5 laturi. Pereții lungi au fost amplificați spre vest, dar este posibil ca laturile poligonului să fi fost sporite de la 3 la 5, ca urmare a lărgirii acestora. Capetele bârnelor de sus, lucrate în formă de console, sunt alungite
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]