2,765 matches
-
mișcam mai Întâi În jurul lui și apoi Înăuntrul arcelor de la baza lui. strivit Între un picior și altul, Îi măsuram cu privirea gleznele, pântecul, părțile rușinoase, Îi ghiceam vertiginosul intestin, totuna cu esofagul din gâtul acela al lui de girafă politehnică. Deși ciuruit ca o sită, avea puterea de a Întuneca lumina ce-l Înconjura, iar pe măsură ce mă mișcam, Îmi oferea, din perspective diferite, mereu alte bolți cavernoase ce decupau prim-planuri asupra tenebrei. Acum, În dreapta lui, aproape jos, lângă orizont
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
entier l’un des premiers qui ont prophetisé la nouvelle beauté. Liderii constructiviști ai Contimporanului își exprimă, nu o dată, decepția față de starea arhitecturii din România. Preluînd din revista pentru Olanda și Indii - Bouwen, din Harlem - o informație privind construirea Școlii politehnice din Raval în urma unui concurs internațional de proiecte, autorul notiței - probabil Marcel Iancu - comentează cu amărăciune: „La noi clădirile publice sînt încredințate fără concurs (necum internațional), pe bază de afaceri sau favoruri politice” (Contimporanul, nr. 49). În nr. 63 se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a primit cu voioșie botezul modernismului. Acolo ai impresia că acest spirit nou este acela oficial și că toate forțele națiunei sprijinesc dezvoltarea și înflorirea lui”... Nota în cauză este, de altfel, plină de epitete exaltate: „Jiri Kroha profesor al politehnicei din Brno publică o revistă luxoasă cu totul dedicată ultimelor evenimente arhitectonice din lume. Ilustrații după construcții minunate de Kroha, Wiesner, Bohuslav Fuchs, Ghinzburg Vladimirov și alții. Dar cea mai expresivă putere și de o minunată factură revoluționară e transformarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
europeană”. În numărul 76, încă o semnalare a expoziției, de astă dată prin intermediul revistei Horizont, punea accent — în linia grupării De Stijl — pe arhitectură ca „unitate plastică a tuturor artelor” și expresie a stilului nou: „Jiri Kroha, profesor al școalei politehnice din Brno, ne prezintă în toate detaliile de planuri și vederi o construcție industrială impunător de plastică. Arhitectura nouă este desigur azi un cumul de arte plastice și îndeplinește pentru noi funcționarea creatoare a artelor surori”. Ultimul și cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Între anii 1971 și 1999 ca profesor titular de matematică dintre cei mai conștiincioși, predând și la Liceul din Mozăceni), iar liceul l-a făcut la Pitești. Era student În anul al III-lea al Facultății de Energetică a Institutului Politehnic din București, la Începutul lunii noiembrie a anului 1956, când a fost arestat. Întemnițarea lui s-a produs imediat după Înăbușirea Revoluției Anticomuniste din Ungaria, eveniment istoric crucial, care-l inspirase să scrie pe peretele unui grup sanitar versurile mobilizatoare
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
multe mii de persoane. Vom prezenta două exemple. Muncitorii europeni Frédéric Le Play (1806-1882), n(scut (n Normandia, dintr-un tat( func(ionar la vam( și o mamă catolic(, a fost trimis la Paris pentru a (nv((a la (oală politehnic(, unde s-a remarcat (nainte de a intra la (coală de minerit. Sub influen(a profesorilor saint-simonezi, el (ntreprinde, (n 1829, o c(l(torie de observa(ie (n zonele metalurgice, studiind minele, uzinele (i familiile. Din 1831 pîn( (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Comitetului Central din 1955 până În 1989. xe "Gaston"Gaston Marin, Gheorghe (n. 1918) Născut la xe "Petroșani"Petroșani, Într-o familie Înstărită de evrei (Grosmann). Studii de științe tehnice În xe "Franța"Franța, unde a obținut un doctorat la Școala Politehnică. A fost combatant În Rezistența franceză și a făcut parte din Partidul Comunist Francez. În 1945 se Întoarce În România, ocupând importante poziții: este consilier al primului-ministru Petru xe "Groza"Groza și apoi consilier al lui Gheorghe xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o perspectivă ce avea să se dovedească întemeiată, în final, pentru ansamblul proiectului românesc de reguli de procedură. 5. Dipoli... și după Lucrările Consultărilor Multilaterale aveau să se desfășoare la Dipoli, o suburbie a orașului Helsinki, în Clubul Studenților Universității Politehnice. Acesta era situat la câțiva kilometri în afara orașului, în mijlocul unei superbe păduri de mesteceni. Clubul funcționa într-o clădire scundă, dar masivă, cu ziduri din beton armat, fațada externă, ca și pereții interiori păstrând urmele cofrajelor, e drept bine încheiate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu forța de muncă preponderent feminină. Chiar și în cele cu femei numeric dominante, conducătorii la nivel de echipă, secție, întreprindere erau mai ales bărbați. Managerii nu erau recrutați dintre economiști (specializare preponderent feminină în România), ci dintre ingineri (învățământul politehnic fiind puternic masculinizat). În consecință, socialismulxe "„socialism" real a consacrat dominația economică a bărbatului comunist asupra femeii comuniste prin decalajul de venituri, în baza genului reflectat în ierarhizarea importanței muncii (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, capitolul „Moștenirea socialistă”, și Miroiu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la sorți ar acorda șanse egale de apariție unor grupuri inegale, respectiv ar acorda șanse de apariție mai mari indivizilor din grupurile mai mici. Spre exemplu, în București, ca institute de învățământ superior avem - ca să reiau cazul eșantionului studențesc - și „Politehnica”, și „Conservatorul”, cărora nu le putem acorda aceeași șansă de a intra în eșantion (ne-am putea pomeni că avem, la nivel național, jumătate din institutele alese cu profil artistic). Soluția este destul de simplă și constă în a pondera probabilitățile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1. Masacre în școli, 1964-2005 Victime Vinovați Loc 1964 10 42 de ani Köln, școală primară, RFG 1974 26 Teroriști FLP Maalot, Israel 1979 32 Membri ai partidului Ba'ath Școala de artilerie Allepo, Siria 1989 14 Adult, antifeminist Școală politehnică, Montréal 1989 5 Adult, 25 de ani Stockton, California, SUA 1992 4 20 de ani, fost elev Oliverhust, California, SUA 1996 17 43 de ani Dunblane, Scoția 1997 8 Adult Sanaa, Yemen 1998 5 13 și 11 ani Jonesboro, Arkansas
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau comando sunt mai capabili să inspire respect tinerilor din bande decât psihopedagogii noștri clasici!". Barreau găsește acești educatori de gen nou unde nu te-ai aștepta, în marile școli: Școala Națională de Administrație, Școala Normală Superioară sau chiar Școala politehnică. El propune crearea unei formări intensive "într-un fel de tabere-școli organizate de minister". Această formare ar cuprinde sporturile cu risc înalt, care ar fi apoi propuse ca sistem de reguli introduse în bande de către acești "intervenienți-commando" angajați pe termen
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
VII‐a - secretar. În cuvânt înainte, comitetul făcând bilanțul la zi a celor doi ani de activitate a Societății ia act cu inima „plină de bucurie despre vestea înființării altei societă ți anunțate de ing. E. Abson, asistent la Școala Politehnică și profesor la Liceul „Cantemir Vodă” - gazdă a noii Societăți care, printr‐o scrisoare, pentru muncă și rezultatele obținute de Societatea Bârlădeană felicită întâi pe dl. profesor Martiniuc care se îngrijește cu atâta dragoste de educarea matema tică a elevilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și locale: Contemporanul, Vremea nouă, Viața românească, Școala bârlădeană, Cronica Moldovei, Iașul literar, Cronica, Limbă și literatură, Collegium, Convorbiri didactice (Bacău). PATRICHE, Ion, n. 24 octombrie 1941,Vaslui: profesor, inginer, inventator, publicist, epigramist. A studiat la Vaslui, apoi la Institutul Politehnic din Iași, Facultatea de Electrotehnică. A funcționat ca inginer, apoi ca profesor inginer. A debutat în ziarul Rulmentul Bârlad. Are numeroase prezențe publicistice în Ateneu, Cronica, Vremea nouă, Adevărul, Coordonate Bârlădene, Jurnalul de Vaslui, Ethos, Urzica, Meridianul. Este membru fondator
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
superior de specialitate, până la absolvirea cursurilor de către aceștia, Însoțite de o bază materială, logistică și management corespunzător. Vom menționa capitolele cele mai reprezentative, pentru acest „ansamblu de reguli”, din punctul nostru de vedere. Planul de Învățământ. Definiția dată de Universitatea Politehnică din București (www.calisro.ro/) este că Planul de Învățământ (PI) reprezintă ansamblul activităților programate de instruire și evaluare, reunite Într-o concepție unitară din punct de vedere al conținutului și al desfășurării lor În timp, În vederea formării unui specialist
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Regio di Torino". Un moment de virtuozitate al său a deschis, în mai 2009, inițiativa "Torino- Iași, un pod peste Europa". Acest eveniment a fost un important moment închinat relațiilor bilaterale și a avut loc în Aula Magna a Univesității Politehnice din București. Vuluta este un concertist de carieră, absolvent al Academiei de Muzică din București, ce a urmat cursuri de perfecționare la București și la Paris cu maeștri ilustri. În România a fost prima vioară în cadrul Orchestrei Filarmonice din Ploiești
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Haliță, tot de la un profesor, un mocan transilvănean, spiță spornică tot a țăranilor. Născut la 23 martie 1838, cel pe care îl vom cunoaște cu numele de Stroe Belloescu, după ce își face studiile mici la București, le termină pe cele politehnice la Gran d în Belgia, și cu diplomă de mare inginer, ajunge profesor mai întâi la Brăila, apoi, în 1866 vine la Bârlad la Liceul „Codre anu” , unde rămâne până la pensie în 1898 și după aceea... până în 20 octombrie/2
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și mai ales structura consiliului de administrație, numit uneori "Consiliul major" sau "Comitetul executiv". Membrii comitetului executiv al Automobile-Club de France (2004) Nume, funcție Studii Profesie, responsabilități Alte cercuri Jean Panhard, președinte onorific Școala Saint-Louis, școala Sainte-Geneviève de Versailles, Școala politehnică PDG [președinte-director general] al SCM Panhard et Levassor (1965-1981). Președinte, apoi președinte onorific, al comitetului de organizare al salonului automobilistic. Membru al consiliului executiv al CNPF [Consiliul Național al Patronatului francez] (1979-1982) Philippe de Flers (Philippe de la Motte Ango, marchiz
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
3. Doctori în filosofie și litere (1872-1905) / 76 ÎI.4. Doctori în medicină și doctori în științe (1873-1914) / 81 Capitolul III. Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii / 97 III.1. Românii absolvenți ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903) / 98 III.2. Despre diplomele de doctor și de inginer obținute de români la Universitatea Liberă ori la Universitatea Nouă din Bruxelles / 107 III.3. Scurte note cu privire la asociațiile studenților români de la Universitatea Liberă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
le Sud-Est de l'Europe, XIXe XXe siècles, sept. 2013, coordonatori: Cătălina Vătășescu, Elenă Koytcheva, Constantin Iordan, Blagovest Njagulov, Editura Istros Muzeul Brăilei, Brăila, 2014, pp. 143-175 / colecția Bibliotecă de Studii și Cercetări Sud-Est Europene, V). • Studenți români ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903/1904), în Universitate și Politică. Evoluții instituționale românești și trasee europene de formare intelectuală, secolele XIX-XXI, coordonatori: Irina Nastasă-Matei, Laurențiu Vlad, Editura Universității din București, București, 2014, pp. 79-97; ediția a doua revăzuta și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
un doctorat în drept, științe politice și administrative, filosofie, medicina, științe (matematică și fizica) la Universitatea Liberă din Bruxelles din 1863 până în 18844. El inventoria atunci 83 de tineri care obținuseră 88 de diplome de doctorat (inclusiv absolvenți ai Școlii Politehnice), unii dintre ei dobândind chiar două astfel de distincții, în drept, respectiv în științe politice și administrative. Sursă lui Constantin C. Angelescu era statistică deținătorilor de diplome de doctorat pe care istoricul belgian Léon Vanderkindere o atașa volumului omagial dedicat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Facultatea de Drept și șapte noi titulari; Facultatea de Stiinte Aplicate avea în compunere cinci secțiuni (geniu civil, mine etc.), dar studenții trebuiau să urmeze toate cursurile școlii, numai lucrările practice fiind îndeplinite în funcție de specializare 77. Până în 1890 absolvenții Școlii Politehnice deveneau ingineri după patru ani de studii, pentru că de atunci înainte să se introducă și programe de cinci ani (inginer civil de mine și de construcții; în secolul al XX-lea mai erau acordate și titlul de inginer mecanic sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de Stiinte Aplicate avea peste 100 de studenti)81. Statisticile au mai înregistrat cca. 300 de studenti înscriși în 1914, 650 în 1919, 395 în 1928-1929 și 628 în 1933-193482. Tinerii ce frecventau cursurile Facultății de Stiinte ori ale Școlii Politehnice aveau în fața profesori de prestigiu precum: botaniștii J.E. Bommer și Léo Errera, chimiștii Joly, Reichler și Timmermans, geologii și geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice 84. I.3. O dizidenta a Universității Libere din Bruxelles: Universitatea Nouă În 1894 Universitatea Liberă s-a scindat, pretextul fiind așa-numitul "incident Elisée Reclus"85. Reputatul geograf francez, cunoscut totodată și pentru simpatiile sale anarhiste, fusese invitat să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Picard (cărora li s-au adăugat Guillaume de Greef, Émile Vandervelde, Louis de Brouckère etc.) s-a constituit un comitet de protest, care i-a reunit și pe studenți, cu deosebire pe cei de la Cercul Universitar (Cercle Universitaire) și Cercul Politehnic (Cercle Polytechnique), care votaseră două moțiuni în apărarea simbolică a principiilor fondatoare ale Universității Libere (spiritul liber, gândirea independența, eliberată de prejudecăți, constrângeri, respingerea argumentului de autoritate etc.)87. Urmare a acestor agitații, Consiliul de Administrație s-a reunit din
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]