1,136 matches
-
paradigma poate prezenta interes în egală măsură pentru economiști, politologi și filosofi. În aceeași direcție, Strasnick (1976) nota că „problema (alegerilor sociale) este importantă pentru mai multe discipline, și, pornind de aici, a fost studiată pe mai multe niveluri. Pentru politolog este o problemă a deciziilor colective, în vreme ce pentru economist este, de obicei, o problemă de definire a funcției de bunăstare socială. Din punctul de vedere al filosofului, problema este văzută ca fiind una a dreptății distributive, iar miza este aceea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
discipline și că atât cuvintele lui Sen, cât și cele ale lui Strasnick nu au doar valoare normativă. Nu este vorba, așadar, doar despre faptul că, date fiind preocupările din cadrul paradigmei, atunci ar trebui să fie cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie sau matematică demonstrează valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că activitatea de cercetare a politologilor, economiștilor sau filosofilor nu mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie sau matematică demonstrează valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că activitatea de cercetare a politologilor, economiștilor sau filosofilor nu mai poate fi circumscrisă atât de precis nici prin ariile de interes ale acestora, nici prin metode, nici prin modalitatea de abordare a problemelor studiate. Bineînțeles, diferențele nu dispar, dar doresc să subliniez faptul că, deși
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
deși, într-adevăr, alegerile colective sunt studiate de foarte mulți cercetători, de foarte multe ori diferența disciplinară este mai puțin importantă decât în trecut. footnote> Întrucât specializarea mea este în științe politice, voi insista asupra relevanței Teoriei Alegerii Sociale pentru politologi.<footnote După publicarea rezultatului lui Arrow din 1951, au apărut câteva reacții privind domeniul pentru care acesta este semnificativ: este vorba despre teorie politică [Bergson, 1954, pp. 235, 236], teorie politică matematică [Taylor, 1971, p. 339], sau politică matematică [Samuelson
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lungul căruia se cumulează efectul mai multor factori, joacă rolul decisiv. De la punerea lui în circulație, prin celebra lucrare American Voter, în 1960, modelul - cunoscut în engleză sub denumirea funnel of causality - a fost substanțial utilizat de sociologii, psihologii și politologii din SUA, cu precădere, dar și din alte țări. Din câte cunoaștem noi, în România el nu a fost prezentat în literatura scrisă până acum. Iată de ce ne permitem să redăm mai jos acest model, urmat de câteva precizări și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de analize foarte complexe, care să includă comportamentul electoral în modele cu variabile numeroase și diferite ca natură (caracteristici sociodemografice, opțiuni valorice, opțiuni politice, situație economică etc.). Este limpede că acest gen de sondaje interesează mai curând comunitatea științifică a politologilor și, într-o anumită măsură, pe cei care participă direct la competiția politică, și mai puțin publicul larg, întrucât astfel de analize sunt complicate și nu oferă date spectaculoase. Apare și o altă problemă, și anume faptul că valoarea acestor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
expresii cu înțeles univoc, fără posibilitatea introducerii unor sensuri și semnificații neprevăzute de cel care a redactat chestionarul. Se vor evita, prin urmare, neologismele, cuvintele cu circulație mai restrânsă, îndeosebi cele care fac parte din jargonul meseriei de sociolog sau politolog. Se va căuta să se folosescă doar acele cuvinte al căror înțeles nu conduce la interpretări diferite. Nu vor fi utilizate cuvinte sau expresii cu un puternic conținut emoțional, care ar putea provoca subiectului reacții de respingere sau de altă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se pot observa efectele politice intense, chiar și pentru numere atât de mici. Întrucât schimburile culturale implică elite, unul sau două contacte-cheie pot avea consecințe politice majore. Aleksandr Iakovlev, de pildă, a fost puternic influențat de studiile făcute sub îndrumarea politologului David Truman la Universitatea Columbia, în 1958. În cele din urmă Iakovlev a ajuns directorul unui institut important, membru al Comitetului Central și a exercitat o influență hotărâtoare asupra orientărilor liberale ale liderului sovietic Mihail Gorbaciov. Un coleg al său
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
elaboreze reflecții care să integreze așa-zisa mondializare 72, nu doar asupra unor obiecte precum munca ale cărei raporturi cu piața mondială sunt dintre cele mai perceptibile -, ci și asupra altora, care ar putea părea mai îndepărtate, precum religiosul 73. Politologii au fost cei dintâi care au surprins schimbările actuale referitoare la legăturile dintre globalizare și natura statului, oferind perspective generale de analiză al căror interes depășește cu mult câmpul lor inițial 74. În acest context, tendința antropologiei ar fi de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aparenta lipsă a războiului între democrații liberale stabile sub aspect constituțional, din ultimele două secole. În secolul al XVIII-lea, Immanuel Kant a fost primul care a postulat relația dintre republicile liberale și o zonă de pace (Reiss, 1991). Totuși, politologii au supus această afirmație cercetării empirice abia la sfârșitul secolului al XX-lea. Michael Doyle a fost principalul analist contemporan care a făcut referire la dovezi sistemice venind în sprijinul predicțiilor lui Kant (Doyle, 1983). În timp ce teza păcii democratice rămâne
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sau naționalitatea...). Un exemplu de calificare culturală cu efecte puternice: naționalitatea Naționalitatea este o "etichetă" culturală tipică, nu o esență, și are efecte considerabile: ea oferă cetățenie unor grupuri întregi de indivizi, care formează "națiuni". Recentul volum al istoricului și politologului Patrick Weil (Qu'est-ce qu'un Français? Histoire de la nationalité française depuis la Révolution, Grasset, Paris, 2002) arată că definirea naționalității este o construcție legală care evoluează neîncetat în timp (cf. Mauss: "Socialul este cel care se schimbă"). Ea este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
înmormântare); "practicanții constanți", care asistă la mesa duminicală, se spovedesc și se împărtășesc de Paște; "bigoții" sau creștinii angajați, care au activități religioase care depășesc practicile obligatorii. După Gabriel Le Bras, Études de sociologie religieuse, PUF, Paris, 1955-1956. • Participarea politică Politologii propun tipologii în funcție de formele și gradele participării politice: gradele: acestea merg de la excluderea din câmp (indivizi neinformați, nesocializați, neînscriși, absenteism structural) la nivelul cel mai ridicat, al profesioniștilor; formele: simpatizantul, votantul, militantul, manifestantul, profesionistul. Ele nu sunt independente de grade
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
conectați din punct de vedere politic și că respectul proprietății private și libertății individuale precum și aplicarea uniformă a legii reprezintă de fapt singurul scut al oamenilor simpli în fața abuzurilor din partea celor puternici din punct de vedere economic și/sau politic. Politologi și analiști politici (fără ghilimele [...] ) vor găsi argumente în favoarea unei idei maltratate în perioada modernă dominată de un relativism cultural transformat într-un relativism al logicii elementare. Poate că unii dintre acești analiști vor înțelege că pragmatismul invocat de cei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
securității, prin programe informatice, grile, supravegheri video, medicamente, terapii. Implică ONG-uri, grupuri de lucru, reuniuni, comitete, subcomitete. Este obiectul unor conflicte între proprietarii permanenți: cine trebuie, cine știe, cine poate să se ocupe de ea? psihologii, sociologii, criminologii, antropologii, politologii? asistenții sociali, profii, polițiștii, politicienii? comitetul meu, comitetul tău? statul? Este obiectul unor confruntări încrâncenate între cei care vor să-și însușească adevărata mană cerească pe care o reprezintă, de mai bine de zece ani este, în numeroase țări ale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
realistă clasică (vezi cap. 3) și materialismul istoric în formele sale istoricistă sau gramsciană. El extrage esențialul din subiecte cum ar fi revoluția (Halliday 1990, care se referă la weberianul Rosecrance 1977 [1963]). Mai ales internaționalizarea crescîndă a sociologilor și politologilor comparativiști (Skocpol 1977, O'Donell 1973, 1978; Giddens 1985; și Mann 1986) îi face să se întîlnească cu dependența, cît și cu abordările clasice engleze în conceptualizarea statului și a relațiilor stat-societate (Evans, Rueschemeyer și Skocpol 1985; Halliday 1987; Banks
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sau pe paginile ziarelor ca probleme sociale majore sunt abordate de sociologi. Aceasta pentru simplu motiv că acestora le lipsește pregătirea necesară analizei lor. Economiștii, spre exemplu, sunt mai bine echipați decât sociologii ca să analizeze problemele inflației și fiscalității, după cum politologii tratează mai pertinent problemele politicii externe, păcii și războiului. 12.5.2. Înțelegeri greșite ale problemelor sociale Mulți oameni cunosc câte ceva despre problemele sociale, însă cunoștințele lor sunt, în general, neorganizate, frecvent contradictorii și adesea incorecte. De asemenea, sunt destui
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de Împărat Își are propriile instrumente, la fel ca toate celelalte meserii”, spunea el adesea. Dosarele pe care le avea mereu pe masă conțineau, În rezumat, date despre viața națiunii. Împăratul știa că informația Însemna putere cu mult Înainte ca politologii noștri să spună asta. Citea despre toate și cerea să i se păstreze toate rapoartele, notițele și scrisorile. Îl obsedau numerele. „Împăratului - spune Fain - Îi plăcea mult să facă socoteli. Când lucra cu numerele, trăia o bucurie aparte.” Și adaugă
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
celebra teorie a "sfîrșitului istoriei". Se pare că rezervorul de istorie, numit deseori și "butoiul cu pulbere" al Europei nu s-a golit încă. Diversitatea întîlnită și la nivelul vieții politice a fiecărui stat european a solicitat, din partea istoricilor și politologilor, eforturi de sistematizare și ordonare, care să ușureze înțelegerea unei realități ce se manifestă proteic. Un anume personaj de pe scena politică se impune ca sursă a dinamismului: partidul politic acest element oligarhic ce face posibil exercițiul democratic, bineînțeles, atunci cînd
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
îl constituie clasa muncitoare organizată. Clivajul dintre proprietarii mijloacelor de producție, deținătorii de averi în general, și muncitori, este cel mai studiat dintre toate fenomenele conflictuale care afectează societatea industrială capitalistă. Marxismul a făcut din acesta motorul istoriei și numeroși politologi, mai ales francezi, l-au considerat drept unică axă a opozițiilor politice. Oricare ar fi părerea cititorului în ceea ce privește marxismul sau teza axei conflictuale unice, acesta va trebui să accepte că acest clivaj dintre proprietari și muncitori apare ca fiind diviziunea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
puternic democrația creștină. Deci, practica religioasă și nu clasa socială constituie factorul determinant în acordarea voturilor democrației creștine. Dar o coabitare în cadrul aceluiași partid între elementele burgheze, muncitorești și țărănești nu poate să nu ridice anumite probleme. B) Orizontalitatea. Tendința politologilor ar fi, după Otto Kirchheimer și Jean Charlot, de a plasa democrația creștină ca și gaullismul, de exemplu, în categoria partidelor attrape-tout. Nimic nu este mai greșit, după părerea noastră: apelul creștin-democrat, dacă depășește frontierele de clasă, nu se adresează
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
iunii sovietice și supraviețuirea Imperiului colonial țarist au șocat profund observatorii care uitaseră un aspect esențial: o parte a Occidentului se găsea inclusă, după 1945, în categoria "Țărilor de Est" constituind, de altfel, obiect științific pentru o întreagă serie de politologi specializați în această regiune. După destrămarea Imperiului Sovietic, politicienii și jurnaliștii au descoperit, cu uimire, existența unei Mittel Europa. De fapt, două categorii ale vechii geopolitici au reapărut după "dezghețul" politic survenit în Est: Țările Baltice Estonia, Letonia, Lituania și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în M. Grawitz, J. Leca (coord.), Traité de science politique, vol. 3: L'action politique, Paris, PUF, 1985. 12 sudeți populație germană stabilită în Cehoslovacia la granița cu Boemia. Regiunea a fost anexată Germaniei între 1938-1945. 13 Gaetano Mosca (1858-1941), politolog și om politic italian. A rămas celebru prin "teoria elitelor", opusă celei a lui V. Pareto. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- DANIEL L. SEILER Partidele politice din Europa 6 1
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cumva a culturii, influențată prea mult de științele sociale prost asimilate. Ce vreau să spun cu asta? Vreau să spun că, dacă intenționez să vorbesc despre politică, prefer să vorbesc cu oricine, indiferent de ideologia sa, care este totuși un politolog, iar nu cu cineva care și-a făcut studiile în literatură și care face acum politologie după ureche. Cu un politolog sau un sociolog, chiar dacă nu sunt de acord cu ideile lor, știu că au o anumită metodologie, chiar dacă nu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
dacă intenționez să vorbesc despre politică, prefer să vorbesc cu oricine, indiferent de ideologia sa, care este totuși un politolog, iar nu cu cineva care și-a făcut studiile în literatură și care face acum politologie după ureche. Cu un politolog sau un sociolog, chiar dacă nu sunt de acord cu ideile lor, știu că au o anumită metodologie, chiar dacă nu o accept. Astfel de lucruri venite de la un literat nu le prea iau în serios. S. A.: Da, știința și religia au
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
simplă, mai sănătoasă. Ăsta este un aspect. Al doilea aspect este și acela că o seamă de domenii practic nu existau în România (sociologie, politologie etc.). Ei bine, s-au înființat o seamă de oameni care s-au autodefinit ca politologi venind dinspre diferite alte domenii, din cel literar... S. A.: ...din domenii tehnice, din medicină etc. V. N.: A funcționat și funcționează încă o anume naivitate, un diletantism și o ineficiență. Acest tip de oameni (bărbați și femei), bineînțeles, de astă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]