9,887 matches
-
Juliette Binoche Premiul pentru Cea mai bună actriță la același festival și Premiul Cesar. Cu totul remarcabil prin Decalogul (1989), Viața dublă a Veronicăi (1991) și trilogia: Trei culori: Albastru (1993), Trei culori: Alb (1994), Trei culori: Roșu (1994), regizorul polonez se înscrie în galeria marilor cineaști ai secolului XX, secol pe care l-a părăsit în 1996. Filmele lui Kieslowski nu au nevoie de o recomandare specială, așa cum cărțile excepționale se pot lipsi de prefață sau de critică, reușind prin
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
Simona Vasilache Probată pe cîmp de glorie sau în complicate situații sociale, între virtute și manieră, onoarea are toată îndreptățirea să facă istorie. Nu i s-a făcut, în afară de cea, poloneză, a lui Adam Michnik, una notabilă. Dovadă de cum precumpănesc, în balanța culturii, interesele de studiu forjînd în irațional, în frică, în nebunie (posesoare de bune istorii...), și nu în partea respectabilă, mergînd de la demnitate în absolut la a ști să
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
și își ia suta. — Am zis din cauza unei sinucideri, repetă Esmé. — La franceza ei... șoptește Lionel. — Ce are franceza mea? — Mă scuzați. Esmé trage aer în piept și-și îndreaptă privirea spre Roman. — Rusule, ești pregătit? Nu sunt rus, sunt polonez! se enervează Roman. — Slavule, ești pregătit? Nu vreau s-aud! Păstrează-ți banii, nu vreau s-aud! Face o criză de isterie, e gata să rupă clanța, clatină rulota s-o dărâme și începe să cânte un marș rusesc ca
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în țigănci sau în doctori? — În doctori... în nici un caz. Intrăm? Își fac amândoi cruce și intră. — Ți-ai făcut cruce ca noi, ortodocșii, îi atrage atenția Lionel. — Da, și? — Polonezii nu sunt catolici? — Polonezii da, dar eu nu sunt polonez. Sunt rus. Mai nou, bielorus. Deci ghicitoarea... De ce zici că ești polonez? — Instalatorii polonezi sunt cei mai de încredere. Englezii îi adoră. — Și numele? întreabă, tot mai confuz, Lionel. — Mă cheamă Vitali Semeonov. Am copilărit la Minsk, lângă un cinema
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cruce și intră. — Ți-ai făcut cruce ca noi, ortodocșii, îi atrage atenția Lionel. — Da, și? — Polonezii nu sunt catolici? — Polonezii da, dar eu nu sunt polonez. Sunt rus. Mai nou, bielorus. Deci ghicitoarea... De ce zici că ești polonez? — Instalatorii polonezi sunt cei mai de încredere. Englezii îi adoră. — Și numele? întreabă, tot mai confuz, Lionel. — Mă cheamă Vitali Semeonov. Am copilărit la Minsk, lângă un cinema. Am văzut toate filmele lui Andrej Wajda și ale lui Roman Polanski. Când m-
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
un răcnet de parcă l-ar fi înjunghiat cineva. Tot localul întoarce capul spre el și încremenește. Pe fază, domnul Claude, personal, îi dă primul ajutor cu o vodcă dublă. — Unde te doare? îl întreabă el pe rus, crezând că e polonez. — Mă doare sufletul c-a murit Kiril. — Care Kiril? face pe prostul, foarte serios, Claude. — Îți bați joc de mine? se enervează Roman. Kiril, bulgarul care aducea pepperoni... — Ce să fac eu cu pepperoni într-un bistrou în care lumea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ci împreună cu un pietroi. Chinezul a vrut să se sinucidă. Chinezul a scăpat, Kiril a murit. — O coincidență nefericită, i se putea întâmpla oricui trecea pe stradă prin locul ăla. — Dar i s-a întâmplat lui Kiril. Lui Roman... — Instalatorul polonez? Îl știu, mi-a montat chiuveta asta de marmură, de la falimentul personal al domnului Jicquier. Nu-l cunosc pe domnul Jicquier, îmi pare rău de el, dar dacă știa că stă prost cu banii, nu trebuia să se-ntindă la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
De unde știi cine sunt? se miră Lionel. — Cine nu vă cunoaște pe dumneavoastră în orașul nostru? Ne mai uităm și noi la televizor, mai citim ziarele, mai vorbim cu clienții. — Parcă te cunosc de undeva. — De la moartea lui Roman, instalatorul polonez. În fața taxiului apar Jean, cu trena de la rochia lui Liliane și foarfeca Solingen, și Gustave, cu lada de șampanie. — Domnule Lionel, ați uitat trena și foarfeca, îi spune chelnerul. Păstrează trena bacșiș. Împarte-o cu Gustave, deși nu merită. M-
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
scap din vâltoarea ce mă cuprinsese, vâltoare care mă ademenea asemenea unui ochi de apă viclean care vrea să te ducă În adâncuri. Acasă ne aștepta o supă de cocoș cu găluște. La desert am avut plăcintă cu brânză ( pască poloneză) pe care o făcusem cu o zi Înainte. Fructele (smochine, kivi, struguri), ciocolata nu lipseau de pe masă. Seara, Înainte de culcare, am băut un ceai verde cu lămâie și miere de albine. Singura problemă, și cea mai delicată, a fost somnul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de dimineață, amestecat cu iz de benzină arsă și ciripituri de vrăbii gureșe, năvăli grobian În cameră. Apoi, cu mișcări lente, s-a așezat la masa din sufragerie, pe scaunul cu spătar Înalt, din lemn masiv (achiziție de la un anticar polonez) și a Început să privească pe fereastră cu ochii larg deschiși. Spun a Început pentru că a privit Îndelung. După un timp nesfârșit, aerul Încremenise În jurul său, așa, ca la statui, iar eu si cu mama călcam pe vârfuri, neîndrăznind să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
trebui să-și mai trimită caraliii la film. Iar actorii care pe viitor vor mai filma acolo, musai să joace prost, ca să scape cu viață... Discutînd cu amicul Liviu Antonesei, aflu un amănunt greu de imaginat, din viața marelui dramaturg polonez Mrozek : reîntors din America Latină, a trebuit să...reînvețe limba natală. Din cauza unei boli curioase, acolo o uitase. Mă-ntreb cît de ușor s-a readaptat scriitorul, cînd a creat primul text În polonă, după tăcerea ne voită...Și măntreb dacă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Valy, unul din cei mai vechi salariați din toată Primăria orășelului. Omul potrivit la locul potrivit. Nici dacă ar fi avut studii, doctorate în psihologie, etc, electricianul acesta între două vârste, fiul unui conte refugiat din Basarabia, jumate român, jumate polonez, priceput la toate, n-ar fi cunoscut mai bine firea umană. Cheia vieții, în gândirea lui, era “să-i dai fiecăruia Paștile când le cere, chiar dacă nu le merită. În rest-zicea-lasă-l să-și rupă el singur, gâtul. Doamne feri!” Dar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
parte, de generozitate, a privirilor ei, iar pe de alta de gândirea rece, specifică spiritului germanic. În rest ea era, cum însăși declarase nu o dată, româncă, nu pentru că dinspre mamă unul din bunici era român, vezi chipurile, în timp ce altul era polonez, iar dinspre tată, unul era armean și altul era ungur roade multicolore, cum era și firesc, ale Imperiului Austriac-ci pentru că cea mai frumoasă vârstă a vieții sale o petrecuse aici, între pădurile Transilvaniei. Și pentru că doamna General și nenea Epa
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
În scurtă vreme, a fost acceptat de aproape toată evreimea din diaspora, iar sultanul Turciei i-a oferit un castel lîngă strîmtoarea Dardanele, unde Sabbatai Își primea oaspeții de pretutindeni. Dar Într-o zi, a fost vizitat de un rabin polonez care a declarat apoi că Sabbatai Zevi este un impostor, ceea ce l-a supărat foarte tare pe sultan. Acesta a pus douăzeci și patru de arcași să tragă În Sabbatai cu săgeți de la distanța de douăzeci și patru de metri, bizuindu-se desigur pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe roțile de cauciuc. Își pieptănase părul după urechi și umbra ei arăta de parcă ar fi purtat și ea o cască. Clipea rar din ochii oblici În lumina proiectorului, cu pieptul umflându-i-se și coborând Încet. Un adevărat sfinx polonez. Pe ecran mașinile de cursă dispăreau Într-un nor de praf inundat de soare și gaz negru de eșapament În colțul din dreapta sus - ca peste câteva secunde să se Întoarcă, de data asta dinspre colțul din stânga jos al ecranului, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Hatz să-și demonstreze virilitatea, găsise și părinți pentru copilul d-șoarei Walther. Conform spuselor lui Manetti, băiatul Dorei fusese crescut Într-un cămin prusac tipic - ceea ce, pe lângă altele, Însemna că-și vedea părinții sporadic. Din fericire, băiatul avea o doică poloneză, care avea grijă de el ca și când ar fi fost maică-sa. Totuși, cu cât creștea mai mult, cu atât trăsăturile lui ereditare deveneau mai evidente. Manetti nu se referea la faptul că mebrii familiei Hatz era negricioși, Îndesați și scunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mare sculă în tribună și să mă rup în figuri! Să-mi arăt limba spurcată, sarcastică și batjocoritoare! Și, după meci, o să pierd masa festivă de Ziua Recunoștinței pregătită de maică-mea, descendenta asta pistruiată și roșcovană a unor evrei polonezi! Ah, ce-o să le mai piară sângele din obraji, ce liniște de moarte o să se aștearnă când o să ridice copanul uriaș și-o să strige „Poftim! Ghici pentru cine-i!“, iar Ghici-Cine se dovedește a fi un dezertor! De ce am dezertat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de simplist! Faptul că era roșcată și pistruiată chiar trebuie să mă facă s-o asimilez, în inconștientul meu obsedat, cu maică-mea? Numai pentru faptul că ea și regina trecutului meu sunt vlăstare ale aceleiași palide vițe a evreilor polonezi? Ăsta să fie, oare, punctul culminant al dramei oedipiene, doctore? Încă o farsă, prietene! Mă tem că pe-asta n-o mai înghit! Oedip Rege e o tragedie celebră, tăntălăule, nu un banc oarecare! Ești un sadic, un șarlatan și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe tatăl ei/reședința ei din Aspen/câinele ei. Lauren este atât de puțin disponibilă, Încât chiar și atunci când mergi tu În vizită la ea, la ușă Îți răspunde Întotdeauna altcineva. De obicei Îți deschide menajera ei, Agata, care este poloneză și se Îmbracă numai În alb - pantofi albi, pantaloni albi, cămașă albă - și care Îți spune „Domnișoara Lauren coboară imediat. Pe cine să anunț?“, de parcă nu era nimeni așteptat În acest moment neprevăzut. În timp ce aștepți, Agata te servește cu ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Morton? A spus ceva? Tocmai ăsta era norocul. Morton era un bețiv. De fapt, era cel mai mare bețiv de la Wanderers. Avea o predilecție pentru combinațiile de băuturi groaznice pentru mațe: porto și gin, bourbon și vermut, bere și rachiu polonez. Morton văzuse vaginul lui Bull. Îl văzuse la fel de limpede cum văzuse mingea. Numai că mai văzuse și un vârcolac furându-i hainele de dimineață. Era șocat. Se retrăsese în vestiar să analizeze posibilitatea de a se lăsa de băut. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Manolescu afirmă că literatura de valoare produsă de generația ’60 (eseistica și poezia din România acelor ani au fost cele mai bune din estul Europei, zice dl profesor, bazându-se probabil pe o solidă cunoaștere a limbilor sârbă, bulgară, maghiară, poloneză, cehă etc.Ă a contribuit la pregătirea căderii ceaușismului. Subsemnatul a obiectat că un singur gest public de ruptură, fuga peste graniță a unei personalități ca Nadia Comăneci, care nu era frământată de talent literar, anticomunism sau neliniști doctrinare, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
închisori Sighet, Gherla, Râmnicu Sărat sau Malmaison. [...] Represiunea, care în această perioadă a îmbrăcat poate formele cele mai violente din întreaga Europă de Est, s-a îndulcit întrucâtva după moartea lui Stalin; între 1956-1959 însă, de frica exemplului unguresc și polonez, ea a lovit din nou, mai ales intelectualitatea și studențimea. Nu se poate stabili desigur nici măcar cu aproximație numărul persoanelor arestate între 1944 și 1964, când s-a renunțat la închisorile politice. Potrivit istoricului Vlad Georgescu, trebuie să fi fost
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
că este cimentat prin minciună și de aceea dorința de adevăr are efecte distrugătoare asupra lui. Lupta împotriva comunismului este lupta pentru reconstruirea normalității democratice, pentru eliberarea de sub dominația totalitară a unui spațiu social cât mai larg. Un alt disident polonez celebru, Adam Michnick, eseist politic, fost membru în conducerea „Solidarității”, vede în lupta împotriva minciunii și în reconstrucția societății civile obiectivele centrale ale luptei împotriva comunismului. Lupta împotriva comunismului nu putea fi lupta pentru puterea politică pur și simplu, ci
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
noutăți, o parte din tirajul volumului Dacă într-o noapte de iarnă un călător de Italo Calvino este defectuos și trebuie retras din circulație. Dintr-o eroare de legătorie, foile sus-numitului volum au fost amestecate cu cele ale noului roman polonez În afara localității Malbork de Tazio Bazakbal. Cerându-și scuze pentru această inconveniență, editura va proceda cât mai curând la înlocuirea exemplarelor defecte etc.“ Spuneți-mi dacă un sărman librar trebuie să se facă de râs din cauza neglijenței altora. Ne înnebunesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Câteva exemplare corecte există, din fericire, și putem înlocui Călătorul defect cu unul în perfectă stare, abia ieșit de sub tipar. Un moment. Concentrează-te. Reordonează-ți în minte ansamblul de informații cu care ai fost inundat dintr-o dată. Un roman polonez. Deci cartea pe care începuseși s-o citești ieri cu atâta interes nu era ce credeai, ci un roman polonez. Asta e cartea pe care trebuie să ți-o procuri acum, imediat. Nu te lăsa tras pe sfoară. Explică clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]