10,542 matches
-
osatura socială a orașelor sîrbești, inclusiv a Belgradului". Multe personalități ilustre (și prin bogăția lor) precum Gojdu, Sina, Mocioni, apoi Andrei Șaguna erau originare din acel odată vestit Moscopole. Și pentru că am citat nume de personalități e bine să se pomenească faptul că și Constantin Rigas, autorul cîntecului revoluționar grec, a fost aromân. Și cu toate acestea, aromânii, (continuatorii populației romanizate din această zonă, deci autohtoni în Balcani) au parte de un regim discriminator. În Grecia au fost și sînt considerați
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
a colaboraționiștilor notorii (după părerea sa). E instructivă conexiunea stabilită de publicistul de la Răspîntia între situația de la noi și cea din Franța. Observația lui I. Ludo este că dacă nici un francez n-ar fi avut curajul în acei ani să "pomenească - în mod obiectiv", într-o Istorie a literaturii franceze pe Céline, Béraud ori Maurras, iată, G. Călinescu, la noi, o face, prezentînd "senin, științific din avion - cum spune el însuși", pe "bătrînul nerod și venal Brătescu-Voinești", pe "ardeleanul care și-
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
nu mai știe ce înseamnă modelul. Atunci cu atît mai mare îmi este venerația față de cei pe care i-am avut mentori și cu atît mai des mă poartă memoria către ei. Chiar pe cei din anii de liceu îi pomenesc mereu. Elena Pogoneanu și fiica ei Anina Pogoneanu, prima soție a lui Mircea Vulcănescu. Oameni admirabili. Eu am făcut Școala centrală. Pe doamna Pogoneanu, îi spuneam Madame, am avut-o la Franceză șapte ani. Ea era directoare. Anina mi-a
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
însă vorba de o coincidență, sau, mai probabil (îmi lipsesc aici, din păcate, datele documentare necesare unei explicații exacte), de o relație inversă, de transformarea adjectivului într-o poreclă. În tratatele de gramatică, ditai, ditamai, cogeamite etc. sînt cel mult pomenite în lista adjectivelor invariabile, provenite din împrumuturi. Comportamentul sintactic care separă adjectivele ditamai și cogeamite, cu variantele lor, de majoritatea celorlalte adjective constă în primul rînd în poziție - ele apar obligatoriu înaintea substantivului determinat -, și în faptul că substantivul respectiv
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
văduvă din Sarichioi povestind despre greutățile pe care le are cu sătenii care o bănuiesc de necredință față de bărbatul mort: "ei cred că aici e Occident: abia ți-ai pierdut bărbatul și te și duci după altul" sau o bătrână pomenind spaima de vaccin ca fiind unul dintre motivele fugii strămoșilor din Rusia. În finalul filmului despre - să-i spunem așa - nenorocul "Noroc"-ului. imagini aproape voalate, virate în albastru și emoționante prin parțialitate, de pe câteva bobine păstrate în arhiva personală
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
fapte. Scriind, de pildă, despre lansarea cărții de versuri a lui Radu Vasile, el face următoarea afirmație: "Lansarea premierului basilidic ca poet cu volum în regulă a prilejuit o repetiție generală a mecanismului prin care și Elena Ceaușescu s-a pomenit academiciană. Au participat mulți băieți de curte, de la Andrei Pleșu și inevitabilul Ulici, până la Alex. Ștefănescu și Dan Cristea." Andrei Pleșu, Laurențiu Ulici și Dan Cristea, personalități ale culturii române, numai "băieți de curte nu sunt". Iar eu, Alex. Ștefănescu
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
romanului mărturisește a fi învățat gramatica cu I. Popp", iar R. I. "a învățat și el la Sf. Sava, avîndu-l profesor de gramatică și caligrafie pe citatul mai sus I. Popp" (în realitate, în expunerea biografică, I. Al.Popp este pomenit exclusiv ca profesor de caligrafie)... Că "ocupațiile eroului principal al romanului" (om de litere, filozof și poet) corespund și ele cu ale lui R. I.... Că se observă coincidența unor nume proprii (Alexandru, Costică, Anica, Gogor > George)... Că "obsesia frumosului
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
e de preferat: participarea pe listele, tot mai puțin convingătoare, ale Convenției, la alegerile generale sau, mai curînd, un joc separat. După înfrîngerea din alegerile locale, PNȚCD a lansat oferta de reconstituire a Convenției, iar președintele acestui partid nu mai pomenește de pragul de 5% pentru intrarea în Parlament, ci se mulțumește cu cele trei procente tradiționale. Asta spune ceva despre speranțele minimale ale partidului care conduce Convenția. Dar PNȚCD nu vrea să-și limpezească nici problema succesiunii și nici să
Moștenirea lui Corneliu Coposu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17013_a_18338]
-
populism) reîntîlnim, în 1934-1936, în doctrina statului țărănesc, care n-a avut ecou și nici influență. În schimb, N. Iorga reanimă sămănătorismul, (numit neosămănătorism) în interbelic, blamînd calea industrială, cerînd ca românii și țara lor să facă numai ceea ce au pomenit din vechime: agricultură. Repet, de n-ar fi fost liberalii și liberalismul, care au dat curs necesității evoluării pe calea capitalist-industrială, populismul antebelic ar fi făcut mult rău. Așa a rămas numai ca un curent de idei în epocă (diversificat
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
întîmplat, atunci cînd I.A. Zizin Cantacuzino a fost numit, aici, director, sau Grigore Păucescu). De ce trebuia organizată o cabală împotriva lui Eminescu, care să aibă în ved Dar mai este un "amănunt", pe care dl. N. Georgescu nu-l pomenește nici în precedenta carte, nici în cea de a doua. E vorba de faptul că Titu Maiorescu iese primul în viața publică pentru a-și face cunoscut punctul de vedere. E vorba, desigur, de articolul său din Deutsche Revue, care
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
stradă și porneam de acolo urînd: " Vine furtuna, vine furtuna!" Și, într-adevăr, în cîteva minute se adunau norii. Știam prea bine că în mine există o legătură strînsă între cuvintele pe care le rosteam și puterile de care am pomenit. (...) Rămîneam acolo pînă plecau toți și atunci o porneam și eu. Nu mă grăbeam, dar în momentul în care închideam ușa după mine, începea și ploaia: cu tunete, cu fulgere... Credeam sincer că eu provoc toate astea. Și astăzi mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
această simbolică rugă impunîndu-se la răscrucea de milenii. De aceea am îndrăznit să-l rog pe Krzysztof Zanussi - oaspete și al Cinematecii Române - să comenteze butada "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc", ferindu-mă să-l pomenesc însă pe Malraux, cel oricum aflat sub influența lui Nietszche care declarase categoric "Dumnezeu a murit!" Zanussi dixit Raționalist elevat ce și-a construit propria operă ca pe o accedere la grația divină prin meditație, Zanussi a ținut să menționeze
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
CURIERUL NAȚIONAL faptul menționabil pe prima pagină, și nu sprijinul Alianței pentru actualul președinte și pentru partidele din CDR. Nici Cotidianul nu precizează esențialul în titlu, ci spune Emil Constantinescu și Ana Blandiana au redescoperit prima dragoste. AZI nici măcar nu pomenește pe prima pagină de congres, ci izolează doar demisia lui Valerian Stan cu acuzația lui "Am înlocuit corupții lor cu ai noștri". E adevărat că în același ziar editorialistul Ion Cristoiu are impresia că și magistratul francez Henri Pons face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
mexican, - da' nu era cazu' - și mă întrebase că de fapt de unde sînt. Cînd îi spusesem, el dăduse repede din cap ca atunci cînd te prefaci că știi ceva sau ca atunci cînd vine vorba de o himeră... Totuși, fiindcă pomenirăm de Mexic, eu zic că tot e mai bine că îl cuceriră americanii, - teritoriul acela imens din care azi face parte și Hollywood-ul, fiindcă altfel, cu mexicanii ăștia, n-am mai fi știut pe unde s-o întoarcem de atîtea
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
fost citate într-un titlu cu ghilimele, fără precizarea autorului lor. într-o casetă, deasupra acestui titlu, ROMÂNIA LIBERĂ titrează: Emil Constantinescu crede în puterea României de a renaște. Altfel ziarele de marți nu au considerat că e cazul să pomenească despre mesajul de Paște al președintelui Constantinescu, având alte preocupări, "mai importante". La loc de cinste s-a aflat nunta prezentatoarei de la ProTV Andreea Esca, nuntă pe care n-a scăpat-o nici unul dintre ziarele centrale colorate. într-o exclusivitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
tip zgîrîie-nori concepută în forma unei piramide, mîndria locală. Oricît de inventiv și de bogat, New-Yorkului nici prin gînd nu-i trecuse o astfel de îndrăzneală. Ca și cum orașul de pe coasta de vest, bîntuit de boarea Asiei, ar fi ținut să pomenească și de cealaltă cultură de bază a omenirii, - Egiptul. Extravaganță la prima vedere, însă pornind de la ideea unei eternități moderne... Apoi și podul formidabil, elastic, fără nici un pilon, lung de vreo trei kilometri, un arc de oțel sclipind în bătaia
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
fluture. Ceea ce fascinează este tocmai caracterul de eboșă al nuvelei noastre, banalitatea și stîngăcia acestui crochiu, pe scurt nedesăvîrșirea, căci se știe, "divina necesitate de imperfecțiune (...) divina prezență a imperfectului, a viciului și a morții în paginile scrise" de care pomenea Francis Ponge, poate deveni uneori surprinzător de productivă. Faptul că personajele sunt prezentate într-un mod foarte shematic (Lepré este, practic mai mult schițat, ca și doamna Lawrence, de altfel) lasă atenția și sensibilitatea cititorului să se concentreze asupra detaliilor
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
suprapun nenumărate ecouri din Tzara și Bogza, din Gellu Naum și Vintilă Ivănceanu, din spadasinii frumoși și nebuni ai postmodernismului. Trebuie să fie ceva în poezia lui N.Ț., dacă eu scriind aceste rînduri care se vor serioase, iată, mă pomenesc contaminată de stilul lui. Nicolae Țone a învățat bine lecția avangardei. Din poezia lui nu lipsesc nici nebunia, nici revolta, nici jemanfișismul, nici sexul afișat în exces în toate ipostazele posibile; e greu să distingi cît este mimare și cît
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
poezii. Pentru că instrumentele sînt complet desuete. Pentru că au apărut destui poeți care nu mai pot fi comentați prin intermediul unor parafraze critico-poetice. Și o ultimă filozofare: cînd cineva din afara cîmpului literar îmi cere să-i recomand o carte bună, niciodată nu pomenesc un volum de poezie. Pentru că atunci aș semăna cu un predicator care ar scoate fulgerător Biblia din buzunar și ar începe să predice vertiginos, după ce, cu o clipă înainte, vorbea ca un om normal. Ar fi ca și cum aș îmcerca să
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
descrie faptele deosebit după ani și zile, ci într-un chip colectiv". După care se simte dator moral să precizeze că "pînă acum toți cei ce s-au îndeletnicit cu istoria națională n-au avut în privire decît biografia domnilor, nepomenind nimică de popor, izvorul a tuturor mișcărilor și isprăvelor și fără care stăpînitorii n-ar fi nimică. Mă voi sili să mă feresc de această greșală de căpitenie, ci, pe lîngă istoria politică a țărilor, atît cît voit fi ajutat
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
bube pe limbă, decât să rostesc astfel de idioțenii. Chiar să nu existe nici o diferență între un atac militar anunțat din timp, precedat de avertismente și discuții îndelungate, și asasinatul mișelesc, dus la îndeplinire cu o inflexibilitate neumană? Sau te pomenești că astfel de mutanți și-au însușit deja modul de operare al lumilor transumane cărora le acordă în felul acesta o carte albă? Eliminarea cu perfidie a doctorului Arafat, ca și uciderea a mii de oameni (inclusiv a doi români
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
iată, și în mileniul trei. Veronica A. Cara este un �caz" literar interesant tocmai prin claritatea influențelor pe care le-a suportat. Cartea sa este aproape o hartă a marilor direcții literare din ultimii 50 de ani. Ruralul de care pomeneam apare în formele deja consacrate - țărani înțelepți de tip Moromete, țărani care încearcă să se emancipeze și eșuează, diverse caractere în care putem regăsi personaje precum Mara, Fefeleaga. Nici o inovație. Autoarea nu recuperează lucid astfel de modele, nu încearcă să
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
bază a ființei umane: a gândi, a judeca, a te pune în raport cu alții și... dacă nu vom fi socotiți pedanți... ființă în stare de a fi captată de cerul de deasupra capetelor noastre precum și de conștiința din noi. Adagiul clasic, pomenit în atâtea împrejurări. Literatura majoră, ca o modalitate de cunoaștere sui-generis, poate fi, de aceea, nu de puține ori, un chin, un supliciu, nu prea diferit de acela produs de vreo lucrare științifică, vreun tratat de zoologie, botanică. Exagerez, desigur
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
ampla gamă a sentimentelor, raportându-se doar la cele radicale. Nu mai vorbesc de faptul că ungurii sunt în N.A.T.O. și cu un picior în Uniunea Europeană, iar noi, vorba unui banc ardelenesc, �pe nicăieri, precum Vida Geza"! Sau te pomenești că pentru antrenorul-intelectual Hagi �a băga în criză" înseamnă �a băga în Uniunea Europeană"?! Nu m-ar mira, având în vedere că fostul fotbalist Hagi a ajuns coleg de rubrică în revista păunesciană cu românul pur-sânge Alexandru Mironov. Sunt surprins doar
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
Perpessicius, revista Muzeului Literaturii Române ieșea pe piață. Al. Condeescu semnează un editorial, în care ne-am fi așteptat să găsim fie și numai lista directorilor MLR și ai revistei, care, din 1970 și pînă astăzi, l-au precedat. Este pomenit doar fondatorul, iar pe copertă (în interior e un grupaj de amintiri), Petru Creția, cîndva director onorific. A mai fost Al. Oprea, care nu trebuia omis, secund al lui Perpessicius o vreme, apoi director plin. De nu greșesc, Al. Condeescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]