1,123 matches
-
Basarab, dar trădarea însoțită de furt rămâne, mai cu seamă că Vintilă Florescu era „om de casa” lui țepeluș) a fost înmormântat, probabil 17, la Mănăstirea Garseni, zidită de cei din neamul său, ori, poate, la Tismana; tot în țara Românească, pomenitul deja Radu Buzescu a fost îngropat în ctitoria sa de la Căluiu; tot într-o ctitorie a Buzeștilor, Mănăstirea Stănești, a fost înhumat Stroe Buzescu, fratele lui Radu; marele ban Pârvu Craiovescu, fiu al lui Pârvu cel din prima generație de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că fac acest lucru pentru a arăta pedepsire trupului, și de durere după cel mort; dar beau totuși vin și bere”44. Dacă reducem proporțiile și eliminăm „specificitățile” monarhice, obținem, categoric, ceremonialul unei înmormântări boierești. Iată-l descris de abia pomenitul Niccolò Barsi, pentru care priveghiul era acompaniat de sunetele feluritelor instrumente muzicale[?!]: „ei obișnuiesc să-l țină în casă timp de trei zile, mai ales dacă vremea este rece și este iarnă. în aceste trei zile ei nu fac altceva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei obișnuiesc să-l țină în casă timp de trei zile, mai ales dacă vremea este rece și este iarnă. în aceste trei zile ei nu fac altceva decât că le dau mâncare săracilor și călătorilor, cântând mereu din instrumentele pomenite mai sus în jurul năsăliei sau sicriului celui mort. După împlinirea celor trei zile, îl duc la cimitirul de lângă biserică, trăgând clopotele, cu preotul lângă ei, cu mulți bărbați și femei care merg despletite, bocind cu glas tare și smulgându-și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împotriva lui Hristos, vor să se mărite. Și își agonisesc osândă, fiindcă și-au călcat legământul dintăi”. Văduvele din sanctoral în colecția de modele pe care sanctoralul le propunea creștinilor, văduvele își aveau locul lor. O aflăm aici pe abia pomenita Irina, împărăteasă a Bizanțului (tentată, în anul 802, să se căsătorească - ar fi fost „a doua nuntă” - cu Carol cel Mare, după ce cu cincisprezece ani în urmă, rupsese logodna lui Constantin al VI-lea, fiul ei, cu fiica lui Carol
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și a finanțat) să se tipărească la Mănăstirea Govora (meșter fiind Meletie Macedoneanul, emisar al lui Petru Movilă) Pravila mică tălmăcită de Mihail Moka. Călugărul oltean de la Mănăstirea Bistrița a lucrat pe o compilație din nomocanoanele bizantine (asemănătoare cu cartea pomenită a lui Malakos, dar nu identică). Pravila (cu destule dispoziții ce sancționau pricini laice), numită „direptătoria de lége”, având adică o funcție de orientare în hățișul canoanelor Bisericii 204, a fost imprimată în două tiraje, unul dintre ele fiind destinat Ardealului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s de Constantin Brâncoveanul B(asarab), feciorul luminatului domnŭ Io Costandin Basarab voevod, în locul alții cruci ce era de lemnŭ, ce era rădicată de Preda biv vel vornic Brâncoveanul, în pomenire pentru fiiu său Papa post(elnic), părintele mai sus pomenitului domnŭ, că într-acestași loc au perit în zilele lui Costandin vod(ă) Șerban, ce au stătut domnŭ în urma lu Matei vodă, când s-au rădicat dărăbanții asupra domnului și a boierilor țării, la leat 7163; și stricându-se crucea de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ale României. Orașul București, p. 237, inscripția nr. 87. Vezi și inscripția (din 1750) de pe mormântul lui Grigore Matei Ghica din biserica Mănăstirii Pantelimon (Ghica este ctitorul lăcașului): „Datoria cea obștească De pre firea omenească împlinind preafericitul, De-a pururea pomenitul Grigore cel preaînalt Ghica Vodă încoronat, Domn în țara Românească Și în cea moldovenească Care cu minte-naltă domnind Și cu dreptate cârmuind De pre vrema ce-aceste țăr Cu nțelépte îndreptăr, La a doaolea Domnie, Dată de la-mpărăție, Din Scaunul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prisosi de pamenți, iară ce va mai prisosi și de datorii, după pamenți, ca să aibă a da pre la mănăstiri, să-mi facă slujbe și sărăcuste cu bucatele mele”), să corecteze unele nedreptăți făcute de acesta în timpul vieții (jupâneasa Grăjdana - pomenită mai sus -, văduva fostului mare sluger Buzinca a dat înapoi Mânăstirii Malamar moara de apă de la Vodânân, răpită călugărilor cândva de soțul ei). Văduvele erau datoare să multiplice semnele depuse spre iertarea păcatelor celor morți (precum jupâneasa Slavna, văduva banului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
păstra cea mai însemnată parte a averii nepoților de fii și mai ales celui menit să ducă mai departe numele neamului”. Doamna Marica Brâncoveanu (al cărei frate, marele ban Pană Negoescu, s-a aflat printre cei chemați să gireze înțelegerea pomenită mai sus) a murit în decembrie 1729. Fiicele au îngropat-o în biserica Sfântul Gheorghe Nou. Unele „femei triste” rămâneau în gineceu... Moartea lui Petru Rareș la 2/ 3 septembrie 1546 (Grigore Ureche aflase de la episcopul Macarie că Vodă „a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cazul unei Doamne văduve, devenea absolută, lipsită de concurență. Ne-o putem imagina, de pildă, pe Elisabeta Movilă, întruchipare a asumării puterii monarhice, dirijând o Curte „mobilă”, când în Moldova, când în Polonia, la Uście. Sau pe cele trei văduve pomenite mai sus. De multe ori nici n-a fost nevoie de „achiziționarea” acestui statut. N-au fost puține cazurile când „perechea” Voievodului și-a depășit (și-a ignorat, chiar) condiția - care însemna ascultare, fecunditate și prolificitate (niște Marii - ne spune
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care l-au pus domnii”; la fel, Vlădaia, văduva marelui vistier Dan Danilovici, „a căzut la datorie la un turc din Giurgiu”) sau pentru a-și duce zilele, zălogeau averea ce le mai rămăsese ori vindeau părți din ea (abia pomenita Cătălina a vândut niște sate ca să plătească împrumuturile). Și în Moldova lucrurile stăteau la fel. Velișco Costin, mare hatman (uneltitorul contra lui Constantin Cantemir, care a poruncit să fie ucis - în 1691 - lângă fântâna Curții Domnești din Iași sub privirea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cătare blândă Și o față mândră, Dulce la privire Și frumos la fire?467 Dacă văduva era tânără și intenționa să se recăsătorească, textul semăna cu cel „de fată” (și lăudați erau nurii ei, straiele cele frumoase erau și ele pomenite etc.), absența unor noi intenții matrimoniale modifica seria de motive, făcând loc pietății și altor apeluri la codul religios (fără-a fi uitată, firește, durerea pricinuită de dispariția soțului 468), precum și fidelității arătate defunctului. Văduva pleacă în căutarea celui mort
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gheorghe (Iordache) beizadea, cel ce a fost o vreme stăpânitor al Olteniei ocupate de austrieci și căruia întoarecerea la Mănăstirea Cotroceni i-a fost de asemenea interzisă: „[...] și a fiiului Mării Sale Gheorghie Cantacuzino Băsarab, care, după răposarea mai sus pomenitului părintelui Mării Sale, au [fost] pribeag în Ardeal, și au șăzut la cetatea Brașovului, supt protecția chesaricească, ani 32 și, de acolo, viind aicea, întru această țara Rumânească, dincoace de Olt, au fost ban Administraționului împărătesc, și după aceia au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
informatori extrase din eșantionul microscopic smuls arhivelor Securității prin Legea Deconspirării (pentru curioși, Legea nr. 187/1999, cunoscută sub numele de „Legea Ticu”) par să arunce în derizoriu orice tentativă de a folosi criteriul colaborării cu poliția politică în des pomenita (și nici pe departe mult discutata) „reformă morală” a societății românești 6. S-ar zice că avem o lege nu doar insuficientă (nefiind și a lustrației), ci și periculoasă, care-i confundă și îi transformă pe nevinovați în vinovați, ratând
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au radio. Preferința este îndreptată către postul Radio România Actualități, ascultat în mod obișnuit și la primărie și școală. Sunt receptate și ascultate alte câteva posturi în sat: Radio Târgu Mureș, Radio Cluj, Radio Transilvania (local), Europa FM. Cele mai pomenite emisiuni sunt cele de știri și de muzică populară (mai ales seara, după ora 20). Radioul funcționează în general și în timp ce ei trebăluiesc prin casă. „Îl las toată ziua să cânte cât sunt la vaci sau prin curte” (fermier). În
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
manipula sau asupri cetățenii), cât a) cristalizarea spontană a consensului în proiect utopic, având ca rezultat inevitabil violența, și b) caracterul imprevizibil al istoriei, din care decurge imposibilitatea proiectelor pe termen lung5. Potrivit lui Gray, Popper, ca și Mill din perspectiva pomenită mai sus, se înșală, în special fiindcă, admițând că se poate ajunge la consens rațional punctual privind existența și formularea unei probleme, e imposibil să se ajungă la același tip de consens privind soluțiile acceptabile. Aș vrea să relev din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
intelectualilor (însuși termenul public intellectual le aparține). „Pragmatismul” sau „liberalismul pragmatic” al lui Dewey, sistemul cel mai complet din această constelație de „noi liberalisme” (din care nu au lipsit accentele controversate, cum ar fi poziția antiimigraționistă a unora dintre cei pomeniți) care răspundeau primelor crize ale modernizării Statelor Unite, s-a aflat la originile unor transformări profunde ce au culminat prin New Deal. Dewey a fost mereu conștient de ambivalența internă a liberalismului american și s-a interesat de dimensiunea colectivă/publică
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Uitați-vă la populara lucrare a lui Goldsmith, Natura însuflețită. în ediția ei prescurtată, tipărită la Londra în 1807, există cîteva planșe ce înfățișează o așa-zisă „balenă“ și un așa-zis „narval“. N-aș vrea să par grosolan, dar pomenita balenă aduce, prin hidoșenia ei, cu o scroafă mutilată; iar cît despre narval, ajunge să-l privești o dată, ca să rămîi uluit de faptul că un asemenea hipogrif a putut trece drept autentic în ochii unor școlari inteligenți, din secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu-i un cașalot, ci un dovleac. Se înțelege că domnul Cuvier n-a avut niciodată ocazia de a lua parte la o expediție de vînătoare de balene îasemenea oameni au rareori astfel de ocazii), dar de unde-o fi scos pomenita imagine? Poate că din același loc, de unde predecesorul său în materie de știință a balenelor, Desmarest și-a scos unul dintre avortonii săi - adică dintr-un desen chinezesc. Iar cît de fanteziști pot fi desenatorii chinezi, ne-o arată limpede
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
putea părea la prima vedere să vorbești despre o piele cu o asemenea consistență și grosime, acestea nu sînt în realitate argumente împotriva unei astfel de ipoteze, căci de pe trupul unei balene nu se poate scoate un alt înveliș, în afară de pomenitul strat de grăsime; și ce altceva decît piele poate fi învelișul exterior al unui animal, dacă are cît de cît densitate? E drept că, de pe cadavrul unei balene poți lua cu degetul o substanță negrăit de subțire și de străvezie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
zgîrieturi și izbituri provocate de valuri. Aș spune că stîncile de pe litoralul Noii Anglii, pe care Agassiz și le imaginează pline de urmele unor violente ciocniri cu aisbergurile plutitoare, seamănă în această privință cu cașalotul. Am de asemenea impresia că pomenitele zgîrieturi ale cașalotului se datorează probabil ciocnirii cu alte balene, căci le-am observat mai cu seamă la exemplarele mature și masive, adevărați tauri ai speciei, încă două-trei cuvinte în legătură cu problema pielii sau a grăsimii balenei. Am mai arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
masiv și rudimentar într-o cantitate atît de mare de grăsime. Ei bine, operațiunea aceasta a fost executată de bunul meu prieten Queequeg, care, în calitatea lui de harponist, avea datoria să se urce pe spinarea monstrului, anume în scopul pomenit. Dar în multe cazuri, împrejurările cer ca harponistul să rămînă cocoțat pe balenă pînă la terminarea întregului proces de tranșare și jupuire. Notați că balena e aproape în întregime scufundată, cu excepția părților supuse operației, astfel încît bietul hasponist, așezat la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai mult de el, capul începe să aibe înfățișări diferite, după locul de unde-l privești. Dacă te urci în creștet și te uiți la cele două răsuflători în formă de f, întregul cap îți poate apărea ca un imens contrabas, pomenitele orificii fiind „urechile“ sale. Dacă-ți ațintești apoi privirea asupra ciudatei incrustații în formă de pieptene din creștetul capului - o protuberanță verzuie, acoperită de scoici, pe care groenlandezii o numesc „coroană“, iar vînătorii din Mările Sudului „bonetă“ - capul balenei normale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la fel cum cucoanele de pe vremea aceea se mișcau voioase, între fălcile balenei, ca să spunem așa, obișnuim noi să ne ferim capetele de ploaie, vîrîndu-le, cu aceeași nepăsare, sub o umbrelă, care, nu-i altceva decît un cort întins peste pomenitele oase de balenă. Să dăm uitării, o clipă, toate aceste storuri și, stînd în gura balenei normale, să privim în jur cu atenție. Văzînd toate aceste coloane de os, rînduite atît de riguros, n-am putea oare să ne credem
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
răpească, viteazul Perseu, prințul balenierelor și-a înfipt harponul în monstru, slobozind-o pe fată, pentru a o lua apoi de nevastă. A fost o performanță cu adevărat artistică, rareori egalată de cei mai destoinici harponiști din zilele noastre. Căci pomenitul leviatan a fost omorît din prima lovitură. Să nu se îndoiască nimeni de această poveste străveche, deoarece în antica cetate Joppa, numită astăzi Iaffa, de pe țărmul sirian, s-a păstrat veacuri de-a rîndul, într-unul din templele păgîne de-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]