1,140 matches
-
familie cu Germanicus și era înrudit cu Augustus 288. Numele de Pompeius în sine ne duce cu gândul la celebrul Pompeius Magnus, care era simbolul tuturor "pompeienilor" și anti-Cezarilor. Însuși Ovidiu evocă cu simpatie și admirație figura marelui Pompeius în Pontica, IV, III, adresată unui prieten instabil, căruia, amintindu-i de fragilitatea oricărei situații umane, printre altre figuri faimoase (Cresus, Marius), o menționează și pe aceea a lui Pompeius: Cine a fost mai mare decât Marele Pompeius? Totuși acel faimos erou
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
faptul că era probabil înrudit cu domus Fabia, cu care era înrudit și legat prin prietenie însuși Ovidiu, se afla, ca ideal de viață politică, pe linia tradiției Marelui Pompeius, simbol al anti-Cezarismului prin excelență. Lui Rufinus îi sunt dedicate Ponticele I, III și III, IV. Cine este acest Rufinus e greu de spus. Era poate un poet, dacă ne luăm după spusele lui Ovidiu în Pontica, III, IV, 5: est opus exiguum vestrisque paratibus impar. Dar tot Ovidiu (ibid., v.
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
linia tradiției Marelui Pompeius, simbol al anti-Cezarismului prin excelență. Lui Rufinus îi sunt dedicate Ponticele I, III și III, IV. Cine este acest Rufinus e greu de spus. Era poate un poet, dacă ne luăm după spusele lui Ovidiu în Pontica, III, IV, 5: est opus exiguum vestrisque paratibus impar. Dar tot Ovidiu (ibid., v. 7) îl compară cu Machaon; A. Scholte 290, însă, are îndoieli asupra faptului că acesta ar fi fost în realitate medic 291. În dezolarea lui, Ovidiu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ajunge progresiv la o viziune comună, născută din aceleași cerințe fundamentale ale sufletului uman, dar realizată întotdeauna prin concursul unor întâmplări cu totul diferite. Poetului Tuticanus 300 îi sunt adresate scrisorile XII și XIV din cartea a IV-a din Pontice. Vestea morții lui Paulus Fabius Maximus îi parvenise lui Ovidiu împreună cu cea a morții lui Augustus. Sulmonezul pare a fi cu totul dezorientat. Speranțele lui puse până atunci mai ales pe seama oamenilor politici s-au risipit; el simte necesitatea de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de vedere critic și istoric, un alt prieten de-al lui Ovidiu, căruia tradiția literară consideră că i-au fost adresate de către Sulmonez, pe lângă elegiile: III, XI; IV, IX; V, VIII din Tristele și elegiile IV, III și XVI din Ponticele, și poemul satiric Ibis: este vorba de C. Iulius Iginus 303. În scrisoarea Tristele, III, XI, 31 și urm. Ovidiu îl apostrofează: "Nemilosule, de ce chinui o umbră, un simulacru, cu cuvintele tale amare? Crezi că toate delictele mele sunt adevărate
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
scrisori către soție; scrisori pe care Sulmonezul i le-a adresat de la începutul relegării la Tomis. Fabiei, Ovidiu îi adresează următoarele scrisori: Tristele, I, VI; III, III; IV, III; V, II (? sau lui Fabius?); V, V; V, XI; V, XIV; Ponticele, I, IV; III, I; III, VII (adresată unor amicis și indirect unor uxori). În epistola Tristele, I, VI, Ovidiu proclamă că mai puțin a fost iubită Lyde de către Antimah din Colofon, mai puțin Battis de amantul ei Fileta din Cos
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu, nu știm. Această scrisoare ne plasează în jurul anului 12 d.H. După doi ani va avea loc moartea suspectă a lui Paulus Fabius Maximus: nu trebuie să uităm faptul că de moartea acestuia erau acuzați chiar Ovidiu și Marcia. În Pontice, scrisorile adresate Fabiei foarte puține la număr: doar două alternează cu cele adresate lui Paulus Fabius Maximus. În epistola I, IV, Ovidiu îi scrie Fabiei că a ajuns de nerecunoscut, o adevărată epavă: efectul anilor, desigur, dar și, mai ales
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mare, ca și cum ar fi legată de progresiva agravare a sănătății lui Augustus, al cărui fatal sfârșit era aproape. În timp ce scrisorile adresate lui Paulus Fabius Maximus se succed destul de rapid, cele adresate soției înregistrează o întrerupere. Următoarea corespondență o întâlnim în Ponticele, III, I, care e una dintre cele mai importante pentru subiectul pe care-l dezbatem. Aici Ovidiu se întreabă dacă va veni vreodată vremea să abandoneze actualul loc de exil, pentru locuri mai puțin ostile sau va trebui să fie
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
al lui Circus în VI, 209-210; în VI, 477-478, se face din nou referire la Ara Maxima din Forum Boarium; Inus-Arcadia-Evandru-Hercule în VI, 473-534. Trebuie să subliniem, prin urmare, că nu este vorba numai de Fasti, II, 237 și de Pontice, III, III, 99 și urm. (cum crede Münzer), care se referă explicit la originea casei Fabia din Hercule, dar indirect numeroase alte texte îl ridică în slăvi pe Hercule ca pretins fondator al ilustrei domus Fabia. Asupra importanței unei asemenea
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Fabios abstulit una dies365. Probabil tocmai acest Paulus Fabius Maximus reprezinta pentru Sulmonez speranța cea mai întemeiată: el urma să devină restauratorul republicii, restitutor reipublicae. De acest fragment atât de semnificativ prin încărcătura puternic aluzivă se leagă alte episoade din Ponticele, în care se glorifică, cu aceeași speranță ascunsă, dar uneori transparentă, persoana lui Paulus Fabius Maximus. Lui Paulus Fabius Maximus îi sunt dedicate Epist. ex Ponto: I, II; I, V; I, IX; II, III; III, III; III, VIII366: în total
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
moartea mea!". Dorim să pledăm o dată pentru totdeauna în favoarea lui Paulus Fabius Maximus și nu a lui Cotta Maximus, ca destinatar al acestei scrisori (și al celorlalte în discuție), deoarece pe Cotta Maximus Ovidiu îl numește întotdeauna fie Maximus Cotta (Ponticele, II, VIII, 2; III, V, 6), fie pur și simplu Cotta (Ponticele, III, II, 1; III, II, 107; IV, XVI, 41; IV, XVI, 43) și niciodată numai cu numele de Maximus, cum se întâmplă în această scrisoare (I, V, 2
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Maximus și nu a lui Cotta Maximus, ca destinatar al acestei scrisori (și al celorlalte în discuție), deoarece pe Cotta Maximus Ovidiu îl numește întotdeauna fie Maximus Cotta (Ponticele, II, VIII, 2; III, V, 6), fie pur și simplu Cotta (Ponticele, III, II, 1; III, II, 107; IV, XVI, 41; IV, XVI, 43) și niciodată numai cu numele de Maximus, cum se întâmplă în această scrisoare (I, V, 2; 9) și în toate celelalte adresate lui Paulus Fabius Maximus. În Epist
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din Tr., I, V, 1 și urm., și anume, să nu cedeze în fața deznădejdii și să nu-și provoace moartea, se pare că acest personaj trebuie identificat tot cu Celsus. Nu putem rezista tentației unor expresii din citata scrisoare din Ponticele, I, IX, precum de rapto Celso, Celso adempto care par să indice mai mult decât o moarte naturală: Celsus a fost răpit... Anunțul i se pare greu de crezut, deci nu putea fi vorba de un lucru așteptat, prevăzut: "am
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
288 V. ibid., relativele pasaje din izvoarele antice. Din RE, ibid., n. 61, înrudirea cu Augustus nu reiese foarte clar. 289 Ex Ponto, IV, III, v. 41 sqq. 290 A. SCHOLTE, op. cit., p. 92. 291 Vezi ce spune Ovidiu în Pontice, I, III, 92, se pare că respectivului destinatar nu trebuie să-i fie negată calificarea de medic. 292 Să se țină seama și de cele spuse de noi mai sus p. 66-72. 293 O parodie a Triumfurilor la Roma este
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de cele spuse de noi mai sus p. 66-72. 293 O parodie a Triumfurilor la Roma este dată de Ovidiu în Amores, I, II: și în atitudinea sa față de triumfuri se remarcă o răsturnare totală. 294 Cf. RIPERT, op. cit., nota Ponticele, IV, II; A. SCHOLTE, op. cit., p. 151 (nota Ponticele, I, VIII) cu bibliografia citată în acel loc. 295 Cfr. V. USSANI, op. cit., p. 461-2; A. ROSTAGNI, op. cit., II, p. 304; SCHANZ-HOSIUS, Gesch. der röm. Lit., II, p. 344 (1935). 296
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
293 O parodie a Triumfurilor la Roma este dată de Ovidiu în Amores, I, II: și în atitudinea sa față de triumfuri se remarcă o răsturnare totală. 294 Cf. RIPERT, op. cit., nota Ponticele, IV, II; A. SCHOLTE, op. cit., p. 151 (nota Ponticele, I, VIII) cu bibliografia citată în acel loc. 295 Cfr. V. USSANI, op. cit., p. 461-2; A. ROSTAGNI, op. cit., II, p. 304; SCHANZ-HOSIUS, Gesch. der röm. Lit., II, p. 344 (1935). 296 Despre acesta din urmă, vezi și SCHANZ-HOSIUS, op. cit., II
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din păcate, fără o viziune strategică. Astfel, adoptarea proiectului american pentru Marea Neagră ca spațiu de securitate și de cooperare a rămas, tocmai de aceea, blocat la nivelui discursului, în pofida interesului pe care îl poate prezenta o nouă viziune a spațiului pontic, atât în sine, ca o zonă de securitate și de conlucrare la granița de est a NATO și UE, cât și ca un cap de pod pentru politicile ambelor organizații în zona caspică și în Orientul Apropiat. Tot astfel, relațiile
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
repetiție, ci găsesc noi căi de acces către esența problemei, reînnoind-o, revitalizînd-o, așa cum și Moartea se vrea mereu prezentă. Cea mai recentă abordare, inedită și ea ca perspectivă științifică, a efectuat-o Ștefania Mincu, Miorița-o hermeneutică ontologică (Constanța, „Pontica”, 2002). Titlul arată direcția investigațiilor. Autoarea a avut forța intelectuală, dublată de competență, să pună textele, în totalitatea lor, sub severă observație, din unghiuri diverse și să le delimiteze cu precizie în sfera lor de cuprindere, formală ori semantică. Este
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Megalopolis: Multiculturalism, de-nationalization and the network of networks. (http://uruburo.com/ papers/megalopolis/index.html, accesat la 15.12.2007). Vattimo Gianni [1985] (1993). Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă. (trad.: Ștefania Mincu; postfață: Marin Mincu). Constanța: Editura Pontica. Vaysse Jean-Marie [1999] (2004). Inconștientul modernilor. Eseu asupra originii metafizice a psihanalizei. (trad.: Vasile Dem. Zamfirescu). București: Editura TREI. Vlăsceanu Lazăr (2007). Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă. Iași: Editura Polirom. Wage Benjamin M. Jr. (f.a.). "The Web of
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Asia Atl. atlantic Atl.-centr.-eur. - atlantic-central-european Balc. - balcanic Carp. carpatic Centr. eur. - central european Circ. - circumpolar Cont. - continental Cosm. - cosmopolit End. - endemic Eur. - European Eur.cont. - European continental Euras. - eurasiatic Euras. Cont. - eurasiatic continental Medit. - mediteraneean Pan. - panonic Pont. - pontic Sarm. - sarmatic Subatl. - subatlantic Submedit. - submediteranean Temp. - temperat Frecvența în teritoriul cercetat Rară Spor. sporadică Frecv. - frecventă Comună Zonele și etajele de vegetație z.step. - zona stepei z.silvost. - zona silvostepei z.st. - zona stejarului se.go. subetajul gorunului se
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mai rece, se corelează cu caracteristicile generale ale zonei studiate, unde, pe fondul climatului temperatmoderat-continental, apar influențele altitudinale, precum și cele mai reci din nordul Europei. Elementele sudice, așa cum este și firesc, sunt slab reprezentate în cormoflora pădurii Vorona. Astfel, elementele pontice însumează 14 specii și subspecii din totalul florei din aria investigată. De asemenea elementele mediteraneene și submediteraneene sunt prezente prin puține specii, 4. Elementele floristice autohtone (End., Dacice) sunt reprezentate prin 2 specii: Symphytum ordatum și Melampyrum bihariense. Pe lângă aceste
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mai rece, se corelează cu caracteristicile generale ale zonei studiate, unde, pe fondul climatului temperat-moderat-continental, apar influențele altitudinale, precum și cele mai reci din nordul Europei. Elementele sudice, așa cum este și firesc, sunt slab reprezentate în cormoflora pădurii Vorona. Astfel, elementele pontice însumează 14 specii și subspecii din totalul florei din aria investigată. De asemenea elementele mediteraneene și submediteraneene sunt prezente prin puține specii, 4. Elementele floristice autohtone (End., Dacice) sunt reprezentate prin 2 specii: Symphytum ordatum și Melampyrum bihariense. Pe lângă aceste
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
iar în iunie al anului următor s-a făcut simțită și la St. Petersburg 195. Concomitent, pe ruta sudică de propagare, epidemia s-a extins din Persia în provinciile asiatice ale Imperiului Otoman, atingând Constantinopolul și porturile turcești de pe litoralul pontic, în luna octombrie 1847196. Semnele prevestitoare ale unui nou flagel de proporții erau vădit îngrijorătoare, iar corpul medical european a intrat din nou în alertă. Astfel, Ministerul Sănătății din Londra (Board of Health) s-a arătat îndeobște interesat de a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
agravase considerabil. Deoarece, la sugestia împăratului Franței, Napoleon al III-lea, sugestie acceptată de guvernul britanic, flotele franceză și engleză trecuseră strâmtoarea Bosforului, intrând în Marea Neagră, încă din luna ianuarie 1854, cu misiunea de a apăra navele turcești din bazinul pontic și a facilita transporturile de trupe ale sultanului către Caucaz, Rusia țaristă a rupt relațiile diplomatice cu cele două puteri maritime, la 9/21 februarie. Tensiunea a crescut atunci când guvernele de la Londra și Paris au somat cabinetul de la St. Petersburg
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
V, traducere de N.I. Barbu, București, Editura Științifică, 1996. TURLIUC, Maria Nicoleta, Imaginar, identitate și reprezentări sociale, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza", 2004. TYLOR, E.B., Primitive culture, Londra, 1903. VATTIMO, Gianni, Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Constanța, Ed. Pontica, 1995. VERNANT, J.-P., VANDERMEERSCH, L., GERNET, J., BOTTÉRO, J., CRAHAY, R., BRISSON, L., CARLIER, J., GRODZYNSKI, D., RETEL-LAURENTIN, A., Divination et rationalité, Paris, Seuil, 1974. VULCĂNESCU, Mircea, Dimensiunea românească a existenței, București, Editura Fundației Culturale Române, 1991. ZAMFIR, Cătălin
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]