755 matches
-
exploatații, suprafața cultivată, randamentul mediu pe hectar, volumul producției recoltate și importanța ei în raport cu producția națională. Aceste date trebuie să fie pe specii și varietăți de fructe cu coajă lignificată și/sau de roșcove, - starea livezilor (vârstă, densitate, mărime și portaltoiuri, existența altor pomi fructiferi etc.), - infrastructuri tehnice ale exploatațiilor. 2. Asistența tehnică 3. Comercializarea Scurtă descriere a instalațiilor, a echipamentelor și a capacităților existente. C. Potențialul producției - Obiective și perspective ale debușeurilor D. Obiective urmărite de plan în raport cu situația inițială
jrc1831as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86981_a_87768]
-
de plan în raport cu situația inițială și cu nevoile pieței în ceea ce privește: 1. Producția - desțelenire și replantare (plantarea de noi varietăți sau înlocuirea cu alți pomi cu fructe cu coaja lignificată și/sau roșcovi), - reconversia soiurilor de plante (mai multe varietăți și portaltoiuri), - sisteme de gestionare și de curățare, ameliorare a densității livezii, - polenizare (pomi polenizatori, albine), - pregătire, fertilizare, ameliorare a solurilor (analize pedologice, corecții ale nutriției și ale fertilizării, întreținerea solurilor etc.), - ameliorare genetică (producerea de noi hibrizi), - adaptare de noi varietăți
jrc1831as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86981_a_87768]
-
interne aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor. ... Capitolul 2 Definirea termenilor utilizați Articolul 2 În cadrul prezentelor reguli și norme tehnice termenii utilizați se definesc astfel: a) materialul de înmulțire: părți ale plantei și tot materialul plantei, incluzând portaltoiul destinat pentru înmulțire și pentru producția de legume; ... b) materialul de plantare: plante întregi și părți de plante, incluzând componente ale plantelor altoite, destinate plantarii pentru producția de legume; ... c) furnizor sau agent economic: orice persoană fizică sau juridică care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
aprobarea Regulilor și normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, prelucrarea, controlul și certificarea calității, precum și comercializarea semințelor de cereale, oleaginoase și textile, plante furajere, sfecla, cartof și legume. ... g) denumirea comună și botanica a speciei; ... h) denumirea soiului; în cazul portaltoiului, denumirea varietății sau denumirea acestuia; ... i) cantitatea; ... j) dată eliberării documentului furnizorului; ... k) în cazul importurilor se va menționa numele țării de producție a materialului. ... (4) În cazul vânzării cu amănuntul către un consumator final, eticheta poate ține loc de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
pășunile și fânețele aflate în proprietatea acesteia. Nu se vor înscrie suprafețele folosite în comun ori arendate din izlazul comunal sau din fondul silvic. Vii, pepiniere viticole și hameiști (cod rând 04) cuprind plantațiile viticole pe rod și tinere, plantațiile portaltoi, școlile de viță, hameiștile pe rod și tinere. Vii pe rod (cod rând 05) cuprind plantațiile viticole pe rod. Livezi de pomi, pepiniere, arbuști fructiferi (cod rând 06) cuprind suprafețele ocupate cu livezi, cu arbuști fructiferi (coacăzi, zmeuri, muri, agriși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190208_a_191537]
-
pășunile și fânețele aflate în proprietatea acesteia. Nu se vor înscrie suprafețele folosite în comun ori arendate din izlazul comunal sau din fondul silvic. Vii, pepiniere viticole și hameisti (cod rând 04) cuprind plantațiile viticole pe rod și tinere, plantațiile portaltoi, școlile de vită, hameistile pe rod și tinere. Vii pe rod (cod rând 05) cuprind plantațiile viticole pe rod. Livezi de pomi, pepiniere, arbuști fructiferi (cod rând 06) cuprind suprafețele ocupate cu livezi, cu arbuști fructiferi (coacăzi, zmeuri, muri, agriși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134704_a_136033]
-
prezentând totodată toleranță bună la mană, oidium și filoxeră. Este un soi cu fertilitate medie - 60% lăstari fertili, iar valorile coeficienților de fertilitate se înscriu în limitele 0,8 c.f.r. și 1,6 c.f.a. Soiul are nevoie de portaltoi de vigoare medie sau portaltoi viguroși dar care să-i imprime vigoare medie de creștere, cum ar fi: SO 4-4 , Chasselas x Berlandieri 41 B, etc. Forma de conducere recomandată este Guyot pe semitulpină și pe tulpină înaltă, cu elemente
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
mană, oidium și filoxeră. Este un soi cu fertilitate medie - 60% lăstari fertili, iar valorile coeficienților de fertilitate se înscriu în limitele 0,8 c.f.r. și 1,6 c.f.a. Soiul are nevoie de portaltoi de vigoare medie sau portaltoi viguroși dar care să-i imprime vigoare medie de creștere, cum ar fi: SO 4-4 , Chasselas x Berlandieri 41 B, etc. Forma de conducere recomandată este Guyot pe semitulpină și pe tulpină înaltă, cu elemente lungi lăsate în urma tăierilor, iar
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
În 1884 Tuzara-târg întrunea 288 de case, Călărași-sat - 447 de ogrăzi. Firme mari, aparținând proprietarului Saradjiev încep, în 1901, producerea coniacului, la Chișinău și Călărași. Contele Matei Derojinschi fondează în 1905 un atelier de altoire a viței de vie pe portaltoi american, creează o mare pepinieră de butași și pomi fructiferi. Gazeta „Drug” din 17 decembrie 1906 anunță că la Călărași sunt puși în vânzare butași de soiuri europene, nuci altoiți și copăcei de caiși. Pînă la anul 1925, conform “Dicționarul
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
medie la mană și la făinare. Fertilitatea este foarte bună, formează 60-70% lăstari fertili și are coeficienții de fertilitate cu valori de 0,9-1,8 cel fertil și 1,8-2,1 cel absolut. Preferă terenuri bogate în resurse hidrice, preferând portaltoi care să dezvolte un sistem radicular profund, ca SO4, SO4-4 . În plantații se poate conduce atât în forma joasă, cât și semiînaltă, dând rezultate foarte bune la multe tipuri de tăiere. Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc variază
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
experimentat să producă Vinuri de Porto monovarietale, în general toate Vinurile de Porto comercializate sunt asamblate (amestec, cuvée) din diferite soiuri de struguri. După criza provocată de Phylloxera, cele mai multe soiuri de vită de vie din regiunea Douro sunt cultivate pe portaltoi altoit, cu excepția notabilă a unei podgorii, Quinta do Noval - care a fost plantata în 1925 și de atunci aici s-au produs unele dintre cele mai apreciate, cele mai cunoscute și cele mai scumpe Vinuri de Porto. Struguri cultivați pentru
Vin de Porto () [Corola-website/Science/310677_a_312006]
-
în repaus pentru refacere timp de 1 an, pe același amplasament, întreținut în bune condiții agricole și de mediu; ... j) pepiniere înseamnă următoarele suprafețe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole și vii-mamă pentru portaltoi, pepiniere de pomi fructiferi și de fructe de pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepția arborilor pentru nevoile proprii ale exploatației, crescuți în zona împădurită, pepiniere de arbori și arbuști pentru plantarea în grădini, parcuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279948_a_281277]
-
foliare la 33 de soiuri de viță de vie. Însuși autorul afirmă că această metodă nu poate constitui un mijloc sigur de descriere a soiurilor de viță de vie, valorile obținute putând fi modificate sub influența condițiilor de mediu, a portaltoiului etc. Variabilitatea pronunțată a caracterelor morfologice ale viței de vie a determinat pe cercetătorii ampelografi să recurgă la întocmirea determinatoarelor pentru soiuri, inspirându-se din determinatoarele pentru plante folosite în biologie, bazate pe chei dichotomice sau politomice. Cel mai complet
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
subspeciei din care provine, dar și schimbătoare sub acțiunea mediului și a omului. În același timp, soiul din punct de vedere economic, reprezintă un important factor de producție în viticultură. Ampelografia studiază soiurile de viță de vie roditoare și de portaltoi sub următoarele aspecte: originea soiurilor de viță de vie (originea ecologo - geografică și cea genetică); metodele și metodologiile folosite în descrierea soiurilor și studiul acestora privind însușirile agrobiologice, agrotehnice și tehnologice; comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei, activitatea este îndreptată către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În această etapă apare necesitatea muncii colective a colaborărilor internaționale a specialiștilor, perfecționarea metodelor de studiu, descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. O primă manifestare internațională cu influență
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
atacului și a aviza măsurile de protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto). Tot aici se înființează și o colecție cu specii americane utilizate ca portaltoi (Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă sunt relativ puține, dar foarte multe dintre ele au o reală valoare științifică. Chiar în anul apariției
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Astfel, în anul 1925, a fost înființată prima colecție ampelografică, de către I.C. Teodorescu, pe lângă catedra de viticultură a Academiei de Înalte Studii Agronomice (actuala USAMV București), în care au fost plantate 205 soiuri vinifera, hibrizi direct producători și soiuri de portaltoi. În același timp iau ființă câteva colecții didactice pe lângă școlile de viticultură de la Valea-Călugărească (At. Bulencea), Huși (C. Hogaș) și Chișinău (A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada anilor 1926-1928, pe lângă pepinierele de la Istrița și Pietroasa, în care au fost plantate câte 20 de soiuri vinifera altoite pe diverși portaltoi, în fiecare dintre acestea. De altfel, tot la Pietroasa se înființează prima vie experimentală, prima instituție științifică (1929), toate conduse de profesor Gh. Constantinescu, unde încep și studiile cu privire la însușirile de productivitate ale soiurilor. Începând cu anul 1936 se creează
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri la cel mult 12 pentru struguri de masă în raport cu epocile de maturare, 12 soiuri pentru vinuri albe de calitate, 10 pentru vinuri albe curente de masă, 4 pentru vinuri roșii, 4 de vin pentru consumație curentă, 6 soiuri de portaltoi cu adaptabilitate superioară și propune renunțarea totală la hibrizii producători direcți. În anul 1935 D. Bernaz în lucrarea "Varietăți de viță proprii românești", prezintă 36 de soiuri, din care 14 românești și 12 străine, franceze și germane, care au dat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie sunt completate cu cercetări privind cunoașterea comportării soiurilor în mediul lor natural (arealul de cultură), a valorii tehnologice a soiurilor de viță de vie (I.C.Teodorescu, 1939),a afinității de altoire între soiurile vinifera și de portaltoi (Gh. Constantinescu, 1943). În cercetările dedicate recunoașterii soiurilor de viță de vie, având ca bază de plecare variabilitatea morfologică a frunzei, I. C.Teodorescu (1939), T. Martin și M. Neagu (1941) ajung la concluzia că aceasta nu permite să se folosească
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de la Cluj" (Șt. Oprea, 1958), "Comportarea soiurilor Chaselas doré și Fetească albă în podgoria Iași" (C-tin. Țârdea, 1957), "Comportarea soiurilor de viță roditoare pe rădăcini proprii în condițiile podgoriei Odobești" (Gh. Popescu, 1958), "Soiurile de viță roditoare și de portaltoi recomandate pentru zona centrală a Dobrogei" (Gh. Constantinescu ș. a., 1959). Pentru a facilita studenților cunoașterea soiurilor de viță de vie în cadrul Institutului Agronomic București este litografiat cursul de "Ampelografia și selecția viței de vie" ce aparține profesorilor T. Martin și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un număr de 185 de soiuri. O lucrare mai completă care cuprinde sinteza cursurilor prezentate studenților de la Facultatea de Horticultură din București, este cursul intitulat "Ampelografie", elaborat de Gh. Constantinescu (1958), în care în partea specială prezintă 16 soiuri de portaltoi și 100 soiuri de Vitis vinifera. Acordând o atenție deosebită soiurilor românești, autorul împarte soiurile, după epoca de maturare a strugurilor (pe cele de masă) și direcția de producție pentru cele de vin, iar descrierea acestora este amănunțită utilizând elemente
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând cu anul 1970, îmbunătățirea sortimentului de soiuri vinifera și de portaltoi, pe calea selecției clonale și pe calea hibridării sexuate, a constituit preocuparea permanentă a cercetătorilor amelioratori și a cadrelor didactice din învățământul superior. Astfel, prin aplicarea lucrărilor de selecție clonală în cadrul portaltoiului Berlandieri x Riparia 5 BB, au fost obținute
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1970, îmbunătățirea sortimentului de soiuri vinifera și de portaltoi, pe calea selecției clonale și pe calea hibridării sexuate, a constituit preocuparea permanentă a cercetătorilor amelioratori și a cadrelor didactice din învățământul superior. Astfel, prin aplicarea lucrărilor de selecție clonală în cadrul portaltoiului Berlandieri x Riparia 5 BB, au fost obținute de către M. Toader, B. Baltagi și N. Alexandrescu, patru selecții clonale, respectiv Crăciunel 2, Crăciunel 25, Crăciunel 26 și Crăciunel 71, iar la Drăgășani, P. Baniță obține clona Drăgășani 57 prin selecția
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]