12,006 matches
-
mari făcute în țara noastră, pogăcelele (turtă din mălai sau făină de grâu coaptă, adesea cu jumări), „varga beleș” (budincă din tăieței de casă cu brânză de vaci și stafide, învelită din foi de plăcintă) și pizza cu blat de porumb, invenție a morarilor italieni aduși aici de împărăteasa Maria Tereza, în secolul al XVIII-lea. Bucovina a fost, dintotdeauna, patria cartofului, a lactatelor și a cărnii de vită, a vânatului bogat și a peștelui gustos. Produsul nelipsit de pe masa bucovineanului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
alte persoane din sat. Din toate declarațiile a reieșit că Ghiță era cel care ar fi fost autorul crimei, crimă ieșită din comun. Ion, după ce a fost lovit cu o bâtă și culcat la pământ, i-a băgat făină de porumb pe gură și i-a îndesat-o pe gât cu melesteul, asfixiindu-l. Jandarmii l-au luat pe Ghițișor de acasă de la Oacheș, ducându-l la jandarmerie, anchetându-l și între timp administrându-i câte o porție de bătaie. Acasă, Rarița
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu extinderea sistemului de populare diferențiat, prin defrișarea unor suprafețe forestiere și prin luarea în cultură a suprafețelor silvostepice. Această evoluție este însoțită și de schimbări de esență în sistemul de cultură, prin trecerea treptată la o cerealicultură dominată de porumb și introducerea unor plante tehnice (floarea - soarelui, sfecla de zahăr) și renunțarea progresivă la cultivarea unor plante cu randament scăzut (meiul, în primul rând). Se manifestă totodată și anumite tendințe de specializare locală în creșterea unor specii de animale (bovine
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Se disting următoarele tipuri de zone: a) dominant cerealier, extins în zona de la confluența Lohanului cu Crasna, unde grâul era principala cultură, iar dintre plantele tehnice doar floarea soarelui deținea 4 - 6% din suprafața cultivată; b) dominant cerealier, având însă porumbul ca cereală de bază, extins mai ales pe partea stângă a bazinului mijlociu și inferior al Lohanului, dar și pe partea dreaptă a cursului mijlociu. Sunt regiuni mai umede și mai bine împădurite; se remarcă prin slaba prezență a culturilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
restituirile false sau absente de după 1990. Modificările principale constatate pot fi rezumate astfel: • simplificarea sistemului de cultură, de fapt reîntoarcerea la cel anterior cooperativizării, subzistențial în esență, prin tenta dominant cerealieră dată în primul rând, de creșterea suprafeței cultivate cu porumb (cu aproximativ 12 - 15% în ansamblu față de cele cu grâu, care scad cu 20%; cele cu orz rămân stabile); • renunțarea aproape completă la unele culturi tehnice (cazul cânepii, a leguminoaselor pentru boabe și a soii); • singurele culturi tehnice care rezistă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
soii); • singurele culturi tehnice care rezistă sunt cele cu valoare alimentară deosebită: floarea soarelui (scăderi de circa 18%), sfecla de zahăr (scăderi de 14%), cartoful (care a înregistrat o creștere de circa 13%). Global, se observă o revenire la cultura porumbului ca cereală de bază (atât în alimentația umană, cât și în cea animală) și o reorientare în sectorul plantelor tehnice, de la cele legate de zootehnia intensivă sau de necesitățile urbane ori industriale (soia, sfecla de zahăr, fasole, cânepă) la cele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
regulile erau diferite. De exemplu, oile erau păzite de ciobani plătiți, iar porcii erau păziți, pe rând, de către săteni. De asemenea, existau reguli în privința hranei animalelor provocate de stadiul primitiv al agriculturii. De exemplu, nu era permisă hrănirea porcilor cu porumb, în special în perioade de secetă. Acest lucru era posibil doar cu aprobarea domniei (Stahl, 1998, vol. I, pp. 244-246). Mutând discuția asupra pădurii ca sistem de resurse care furnizează lemn, trebuie precizat faptul că preocuparea pentru exploatarea rațională a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
metri! Am trecut peste sârmele de lângă calea ferată și a auzit doar atât: Stai! Stai! Pe urmă două rafale scurte, în aer, alta trasă spre noi. Ne-am rostogolit imediat după taluzul de cale ferată, acolo începea un lan de porumb, dar un porumb înalt de vreo doi metri. Între timp am văzut că am depăsit borna de graniță românească și am trecut și de cea cu însemnele Iugoslaviei... dar numai eu și Rodica Olărean, pe Cristian Silaghi l-a lovit
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
peste sârmele de lângă calea ferată și a auzit doar atât: Stai! Stai! Pe urmă două rafale scurte, în aer, alta trasă spre noi. Ne-am rostogolit imediat după taluzul de cale ferată, acolo începea un lan de porumb, dar un porumb înalt de vreo doi metri. Între timp am văzut că am depăsit borna de graniță românească și am trecut și de cea cu însemnele Iugoslaviei... dar numai eu și Rodica Olărean, pe Cristian Silaghi l-a lovit rafala de automat
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
specifice. Beneficiind de potențialul de pășuni și fânețe (2430ha), care se constituie într-o bază furajeră în care predomină nutrețul verde și fânul aproape exclusiv, pe pășunile naturale și într-o participare mult mai redusă a plantelor de nutreț (rădăcinoase, porumb de nutreț, lucernă etc. ă orașul Breaza rămâne o zonă unde creșterea animalelor are o importanță aparte. Corelarea factorilor tradiționali (naturali și socio-economiciă cu cei legați de structura furajelor, duce la determinarea unui profil de creștere a ovinelor și bovinelor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Sinaiaă. 7.3.2. Cultura plantelor În cadrul terenului arabil care este restrâns (cca 4, 7% din suprafața agricolăă la care se adaugă și slaba productivitate a acestuia (excepție făcând teritorii restrânse corespunzătoare teraseloră cele mai mari suprafețe sunt cultivate cu porumb și cartofi, care dețin în această ordine și ponderile cele mai mari ale producțiilor. Acestea sunt urmate de legumele perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate ridicată : Borongoci și Corneanca. Analizând producția agricolă medie realizată în anul 1987 și respectiv 1997 se observă clar regresul. Declinul cel mai accentuat s-a înregistrat la producția de porumb care a ajuns în 1997 la o valoare reprezentând o cincime din producția anului 1987. Producția de cartofi a ajuns la mai puțin de jumătate, aceeași situație întâlnindu-se și în cazul producției de fructe în anul 1997 prin comparație
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
tur de forță”: luat trenul, mers la Liceul Economic, discuția cu „partenerii de afaceri” găsiți la „mica publicitate” (directorul și contabilul), plecarea cu un TIR de 4 t la Lățești (în sudul județului), încărcat 4200 kg de cereale (grâu și porumb), dar mai întâi pus totul în saci și transportat la mașină cu o căruță cu un cal; am „tratat” muncitorii cu întăritorul local (vin), o scurtă discuție cu bătrâna soacră (proprietara mărfii) și plecat înapoi la Vaslui, descărcat și cântărit
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ducă lipsă animație generală. și, apoi, cum au împărțit maimuțele flora și fauna, unele specii regăsindu se doar în zone locuite de către albi, negri sau galbeni. Pentru că știu că, mai tărziu, după sute de ani, doar globalizarea a adus ceaiul, porumbul, orezul, cartoful etc., etc. pe tot Pămăntul. Da, avem asemănări cu regnul maimuțelor dar nu ne sunt strămoși. Animație în sală. și apoi cănd omul a devenit stăpănul Pămăntului a oprit oare vreo maimuță să devină om? Cimpazeul s-a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Dar globalizarea a început să estompeze unele dintre trăsături dar, cele esențiale, incă se păstrează de către fiecare comunitate, ca să nu mai spun specie iar plantele, unicat pentru fiecare zonă, au început să ajungă pe tot Pămăntul, am mai spus: ceaiul, porumbul, cartoful și multe altele. Din faună, animalele care nu s-au putut adapta au fost aduse în rezervații, grădini zoologice și circ. și exemplele pot continua. Desigur cineva poate întreba: de ce meteoriții acum cănd cad pe Pămănt nu mai aduc
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
e o chestiune legată de aerul înghițit, care, la eliberare, are un sunet... e ca un fel de șuier, se numește erigmofonie. Nu, nu e ca un șuier, mai mult ca un cârâit, ca un crănțănit spart de boabe de porumb, ca o ușă care scârțâie, ca o cretă nouă pe tablă... Și din nou, o să încercăm întâi o administrare de metrotrexat, trebuie să știți că există efecte secundare importante și zâmbetul gol, fără sens, fără sunet, fără aveți o ușoară
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
altora a unor calități pe care nu le au și aprecieri pe care, altfel, nu le-ar fi primit. Nu are corespondent penal! Se povestește că doi prieteni mergeau pe un drum de țară, aflat pe marginea unui lan de porumb. La un moment dat, unul din ei observă un sac plin cu boabe porumb, legat la gură, uitat pe marginea drumului sau căzut din vreo căruță. Drumețul care l-a văzut, s-a uitat de-a lungul drumului, înainte și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
nu le-ar fi primit. Nu are corespondent penal! Se povestește că doi prieteni mergeau pe un drum de țară, aflat pe marginea unui lan de porumb. La un moment dat, unul din ei observă un sac plin cu boabe porumb, legat la gură, uitat pe marginea drumului sau căzut din vreo căruță. Drumețul care l-a văzut, s-a uitat de-a lungul drumului, înainte și înapoi, și cum nu a văzut pe nimeni venind pe drum, a înșfăcat sacul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
negru negru, nu albă/neagră EL: În 1944 eram o armată înfrânta, tata care era undeva pe langă Iași, a încercat să evacueze spitalul. Au venit tancurile sovietice și i-au strivit căruțele cu răniți, pe toți. A fugit prin porumb împreună cu un plutonier și în spate auzea cum țipau ai lui „Predați-vă, domnule colonel, că ne omoară”. Au tras după el cu aruncătoarele de mine, era 26 august 1944, în 23 cică eram în armistițiu. Așa șocat, a ajuns
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
că nu pentru drepturi am fost eu închis. Da' acu' aș vrea un drept nu pentru mine, ci pentru Bucura și sătenii de aici. Am drept la un hectar de pământ. Și ce să faci cu el? Să pui cartofi? Porumb? Nu prea se fac! Nu, bade Ioane. Mă duc la primărie, iau hectarul și pe el facem o făbricuță de mobilă! Cu vreo 20 de muncitori, ceva mașini, cu matale șef și maistru. Discutăm cam ce-am putea face, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
timpul, Petre se gândi să-și cultive grădina din spatele casei. Teren era destul și de bună calitate, făcu straturi și de la târgul din Văleni aduse răsaduri de roșii și ardei, arpagic, usturoi, semințe de dovleac, fasole... Pe lângă gard semănă ici-colo porumb, să aibă de fiert și floarea soarelui, pentru frumusețe. Tot pentru frumusețe, în fața băncuței de sub nuc, răsădi flori vâzdoage, bumbișori, portolac, gura leului, regina nopții... Se bucura de pe acum de bucuria Anei când va vedea florile. În toamnă mai apucase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. În anii ploioși terenurile agricole din luncă sunt inundate parțial (așa cum a fost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de vaci, 4394 de oi, 70 de capre, 1038 de porci. Suprafața comunei era de 7398 fălci din care 4269 cultivabile, 1972 de fălci de pădure, restul ape și locuri neproductive. Structura culturilor: 538 de fălci grâu, 1540 de fălci porumb, 594 de fălci orz, 2 fălci hrișcă, 2 fălci vie și 4 fălci cartofi („Dicționarul geografic al județului Suceava”, Serafim Ionescu, 1894, pag. 184). La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ha (0,29%), livezi 65 ha (1,39%). Din cele 5285 ha, fond funciar, C.A.P. Lespezi deținea 3989 ha (70%). Șeptelul de animale era de 578 de taurine, 443 porcine și 910 oi. Aria de culturi era împărțită astfel: porumb și grâu 69%, cartofi, sfelcă de zahăr, orz, ovăz, plante furajere, zarzavaturi. Se creșteau bovine, ovine, porcine, păsări, cai pentru muncă etc. Activități industriale: Baza de recepție de cereale Heci, Depozit final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
84 Total neagricol 843.03 0,61 Total general 5268.52 100,0 0,76 Cea mai mare întindere era ocupată de suprafața arabilă, iar văile și livezile ocupau suprafețe foarte reduse. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70 % din terenul arabil. Cu toate că în șesul Siretului sunt condiții foarte bune pentru legume și sfeclă de zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri însemnate locuitorilor. Așa cum reiese
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]