2,303 matches
-
1982-1984, la un minim de 69,27 în 1986-1988), iar mortalitatea infantilă să crească de la circa 23‰ în 1983-1984, la un maxim de 28,9‰ în 1987. Unul dintre puținele lucruri care se pot spune cu certitudine despre actuala tranziție postcomunistă este că prosperitatea populației nu a fost în nici un caz un obiectiv al ei, în ciuda faptului că a pornit de la revolta populației față de un sistem care nu doar că nu mai era capabil să producă prosperitate, dar chiar afecta prosperitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
corectă; incorectă este criticarea ei. Căci esența democrației constă tocmai în faptul că politicienii sunt nevoiți să își asigure sprijinul populației prin revendicarea cererilor de creștere a prosperității pe care aceasta le formulează. Din cei peste 15 ani de tranziție postcomunistă, primele luni de după revoluție, când legitimarea puterii depinde de sprijinul direct exprimat al populației, au fost singurele în care prosperitatea a fost un efect direct intenționat al actelor de guvernare. Și aceasta nu în virtutea unei ideologii politice, ci a presiunii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
2005, p. 259). Efectul politic apare în forma susținerii stângii de către electorat la alegerile din 2000 și a unui neașteptat succes electoral al PRM. Dar procesul democratic se desfășoară normal și pașnic, în ciuda presiunilor economice și sociale la care tranziția postcomunistă supune populația. Cauzele trebuie căutate în faptul că alte componente ale prosperității au compensat pierderile de nivel de trai și scăderile dramatice de venituri și consum ale populației. Ele nu se traduc neapărat într-o creștere a indicelui dezvoltării umane
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unei majorități a populației o componentă de prosperitate. În parte, ea a fost reală, căci gospodăria agricolă de subzistență, chiar dacă a fost producătoare de sărăcie absolută, a asigurat totuși securitatea alimentară a unei părți importante a populației. În deceniul tranziției postcomuniste (1990-2000), salariul mediu real a scăzut aproape la jumătate (58,6% în 2000, față de 1990), dar alimentația populației nu a fost grav afectată pe ansamblu (chiar dacă unele categorii au avut de suferit în mai mare măsură). Cu toate acestea, consumul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost o componentă importantă a prosperității produse pe alte căi decât cea a creșterii nivelului de trai. Creșterea participării la viața publică trebuie, de asemenea, considerată o componentă importantă a prosperității care, în ciuda creșterii sărăciei pe tot parcursul tranziției postcomuniste, a reprezentat o compensare semnificativă a scăderii prosperității. Mai mult de jumătate de milion de ore program TV, la care se adaugă peste 1,7 milioane de ore program radio, o creștere de 40% în numai cinci ani (1995-2000) a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
achiziționată de unele grupuri sociale depindea de capacitatea de a le închide altora accesul la ele. Ca urmare a intereselor fie divergente, fie opuse a grupurilor sociale, marele conflict social care, în comunism, opusese populația regimului s-a descompus în postcomunist într-o pluralitate de conflicte care acum opuneau grupurile sociale unele altora, iar statul și regimul politic democratic căpătau treptat un rol mai asemănător celui de arbitru. Desigur, până la urmă, nici unul dintre actorii sociali nu este mulțumit de modul în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
efectele negative ale desfășurării lor. Restructurarea socială a făcut ca prosperitatea să fie distribuită în România de-a lungul unei scale sociale mult mai complicate decât cea comunistă și, inclusiv, cele anterioare comunismului. Ca orice societate din istorie, și cea postcomunistă distribuie bunuri, servicii, prestigiu și putere, în mod inegal. Și, ca în orice societate, și în cea românească postcomunistă apar conflicte sociale solid întemeiate pe inegalitățile de distribuție. Ceea ce a împiedicat însă destrămarea societății chiar și în condițiile unui evoluții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unei scale sociale mult mai complicate decât cea comunistă și, inclusiv, cele anterioare comunismului. Ca orice societate din istorie, și cea postcomunistă distribuie bunuri, servicii, prestigiu și putere, în mod inegal. Și, ca în orice societate, și în cea românească postcomunistă apar conflicte sociale solid întemeiate pe inegalitățile de distribuție. Ceea ce a împiedicat însă destrămarea societății chiar și în condițiile unui evoluții descendente a acesteia pe termen lung a fost tocmai dinamica socială extrem de rapidă a societății, o dinamică în care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
frâu tocmai pentru că exista varianta politică a schimbării guvernării prin mijloace democratice. Prosperitatea populației nu a fost în nici un caz o prioritate pe agenda politică a postcomunismului. Ca majoritatea societăților și ca de fiecare dată în istoria sa, societatea românească postcomunistă a produs prosperitate pentru anumite grupuri sociale, în defavoarea altora. Această caracteristică începe acum, odată cu proiectul de europenizare, să devină inacceptabilă, din două motive. În primul rând, pentru că producerea de sărăcie, însoțită de lipsa de putere și de prestigiu, este inacceptabilă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
responsabilitățile ce-i revin în acest proces. Decizia lumii occidentale de a integra, ca urmare a logicii propriei expansiuni, uriașul spațiu geopolitic și social devenit disponibil prin prăbușirea comunismului a ridicat o serie de probleme care remodelează în prezent tranzițiile postcomuniste, modificându-le prioritățile. Îndepărtarea de comunism, care a constituit marea prioritate a postcomunismului - și a fost concretizată în construirea de regimuri politice democratice, în introducerea economiei de piață și în integrarea politică a fostei lumi comuniste în instituțiile regionale și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomunismului - și a fost concretizată în construirea de regimuri politice democratice, în introducerea economiei de piață și în integrarea politică a fostei lumi comuniste în instituțiile regionale și mondiale ale capitalismului occidental -, a fost achiziționată în prima jumătate a deceniului postcomunist. La sfârșitul deceniului respectiv, noile priorități se referă la dezvoltare, înțeleasă mai ales drept capacitate a societăților dezvoltate de a produce prosperitate pentru propria populație. Ceea ce, măcar în cazul României, urmează să declanșeze o nouă tranziție, cu alte priorități. O
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperitate pentru propria populație. Ceea ce, măcar în cazul României, urmează să declanșeze o nouă tranziție, cu alte priorități. O nouă listă de priorități este necesară cu atât mai mult cu cât prosperitatea nu a reprezentat un obiectiv asumat al tranziției postcomuniste. Dimpotrivă, tranziția postcomunistă a adoptat o ciudată ideologie „anti-prosperitate” - destul de asemănătoare cu cea a exodului evreiesc sau a purgatoriului creștin - potrivit căreia îndepărtarea de comunism presupune în mod necesar o perioadă de scădere a nivelului de trai și de renunțare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populație. Ceea ce, măcar în cazul României, urmează să declanșeze o nouă tranziție, cu alte priorități. O nouă listă de priorități este necesară cu atât mai mult cu cât prosperitatea nu a reprezentat un obiectiv asumat al tranziției postcomuniste. Dimpotrivă, tranziția postcomunistă a adoptat o ciudată ideologie „anti-prosperitate” - destul de asemănătoare cu cea a exodului evreiesc sau a purgatoriului creștin - potrivit căreia îndepărtarea de comunism presupune în mod necesar o perioadă de scădere a nivelului de trai și de renunțare la obiectivele sociale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
presupune în mod necesar o perioadă de scădere a nivelului de trai și de renunțare la obiectivele sociale ale dezvoltării: educație, sănătate, protecția mediului etc. Nivelul de trai al populației a scăzut continuu, cu mici oscilații, pe toată durata tranziției postcomuniste. Dar mai semnificativă este renunțarea benevolă la prosperitate, chiar și de-a lungul componentelor care puteau rămâne neafectate de crizele economice. Această „autosacrificare” este, probabil, cel mai bine ilustrată de decizia guvernării social-democrate din 1993-1996 de a reduce învățământul obligatoriu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperității populației. Dar faptul că, la nivelul demagogiei politice, prosperitatea populației începe să devină nu doar un obiectiv politic legitim, ci chiar principalul obiectiv politc, este unul dintre cele mai importante semne că tranziția spre prosperitate tinde să înlocuiască tranziția postcomunistă. Această noutate mai trebuie însoțită de încă o schimbare majoră: redefinirea prosperității. Și, odată cu ea, de reconsiderarea factorilor producători de prosperitate. În ciuda faptului că prosperitatea populației nu a fost un obiectiv al nici uneia dintre tranzițiile care s-au succedat din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru orașul celei de a doua jumătăți a aceluiași veac. Tranzițiile secolului XX și-au orientat distribuția de prosperitate în favoarea altor grupuri sociale: tranziția interbelică, spre o elită a capitalului autohton; tranziția comunistă, către elitele politice și industriale; iar tranziția postcomunistă, către elitele de proprietari. Dar, din nou, de fiecare dată, societatea în ansamblu a beneficiat de o creștere a prosperității, oricât de inegal a fost ea distribuită. Diferența dintre prosperitatea românească și cea occidentală - care trebuie reprodusă acum pentru a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de tip occidental. Prosperitatea de tip occidental Ca orice societate, cea occidentală își definește propriul tip de prosperitate, diferit de tipul de prosperitate din alte societăți și, ceea ce ne interesează aici, nu seamănă cu tipul de prosperitate definit de societatea postcomunistă prin intermediul tranziției. De exemplu, este ușor de înțeles faptul că problema proprietății a jucat un rol atât de important în tranziția postcomunistă deoarece una dintre direcțiile principale ale îndepărtării de comunism a fost transferul uriașei avuții a statului în proprietate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperitate din alte societăți și, ceea ce ne interesează aici, nu seamănă cu tipul de prosperitate definit de societatea postcomunistă prin intermediul tranziției. De exemplu, este ușor de înțeles faptul că problema proprietății a jucat un rol atât de important în tranziția postcomunistă deoarece una dintre direcțiile principale ale îndepărtării de comunism a fost transferul uriașei avuții a statului în proprietate privată. La rândul său, privatizarea, ca proces central al tranziției postcomuniste, a transformat proprietatea într-o componentă a prosperității. Fenomenul nu este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
problema proprietății a jucat un rol atât de important în tranziția postcomunistă deoarece una dintre direcțiile principale ale îndepărtării de comunism a fost transferul uriașei avuții a statului în proprietate privată. La rândul său, privatizarea, ca proces central al tranziției postcomuniste, a transformat proprietatea într-o componentă a prosperității. Fenomenul nu este nou. A mai avut loc și pe parcursul întregului secol al XIX-lea, când principala problemă a tranziției era transferul proprietății asupra pământului, din proprietatea statului, a Bisericii și a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperității. Fenomenul nu este nou. A mai avut loc și pe parcursul întregului secol al XIX-lea, când principala problemă a tranziției era transferul proprietății asupra pământului, din proprietatea statului, a Bisericii și a marii boierimi, în proprietatea țăranilor. În tranziția postcomunistă, transferul a avut loc la o scară net mai largă, când statul a trebuit să privatizeze nu numai pământurile, ci și imobilele din zonele urbane și, mai ales, industria construită în timpul comunismului. Astfel încât este ușor de înțeles, de asemenea, cum
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
largă, când statul a trebuit să privatizeze nu numai pământurile, ci și imobilele din zonele urbane și, mai ales, industria construită în timpul comunismului. Astfel încât este ușor de înțeles, de asemenea, cum anume a devenit proprietatea o componentă importantă a prosperității postcomuniste, marile grupuri sociale ale noii societăți înfruntându-se, prin intermediul politicii, pentru proprietate. În societatea occidentală însă, veniturile și nu proprietatea reprezintă o componentă importantă a prosperității. Ca urmare, într-o societate occidentală dezvoltată, proprietatea este concentrată într-o proporție net
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societăți înfruntându-se, prin intermediul politicii, pentru proprietate. În societatea occidentală însă, veniturile și nu proprietatea reprezintă o componentă importantă a prosperității. Ca urmare, într-o societate occidentală dezvoltată, proprietatea este concentrată într-o proporție net mai mare decât în societatea postcomunistă românească - și nu numai -, în vreme ce, după cum vom vedea, veniturile sunt redistribuite într-o proporție net mai însemnată. Și alte caracteristici ale prosperității sunt definite diferit în societatea occidentală dezvoltată în raport cu alte societăți. Este suficient să observăm discordanțele dintre indicatorii luați
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de viață la naștere și un indice al educației care ține cont de rata de alfabetizare a populației și de mărimea populației aflată într-un proces de educație. Acest ultim indice dovedește în mod clar și că prosperitatea în societatea postcomunistă este considerată diferit de cea din societățile occidentale, și că, pe parcursul tranziției, prosperitatea de tip occidental nu a intrat nici în preocupările populației, nici în preocupările politicienilor. Căci celebra măsură de a reduce învățământul obligatoriu de la 10 ani (moștenire a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în societate. Distribuția prosperității în societate este de asemenea măsurată, iar dintre distribuțiile luate în considerare, importantă este distribuția după gen a prosperității. Or, aici apare din nou o diferență importantă între prosperitatea de tip occidental și cea specifică societății postcomuniste românești. În societatea de tip occidental, prosperitatea este un concept care se aplică fiecărui individ în parte, pe când în societatea românească, fie ea tradițională, comunistă sau postcomunistă, prosperitatea are o aplicare mai colectivă, ea aplicându-se familiilor sau chiar gospodăriilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nou o diferență importantă între prosperitatea de tip occidental și cea specifică societății postcomuniste românești. În societatea de tip occidental, prosperitatea este un concept care se aplică fiecărui individ în parte, pe când în societatea românească, fie ea tradițională, comunistă sau postcomunistă, prosperitatea are o aplicare mai colectivă, ea aplicându-se familiilor sau chiar gospodăriilor. Este o particularitate specifică unei societăți cu puternice accente patriarhale (Pasti, 2004b), cum este societatea românească actuală, iar rezultatul este o disparitate gravă între prosperitatea bărbaților, net
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]