1,543 matches
-
Florin Andrei Ionescu, Leonard Gavriliu, Grid Modorcea, Ion Rotaru, Al. Andrițoiu, Tudor Vasiliu ș.a. colaborează cu o serie de texte umoristice, care urmăresc să aducă în atenția opiniei publice măsuri și hotărâri politice neinspirate, să satirizeze politicianismul patibular al perioadei postdecembriste, să încurajeze literatura de tip umoristico-satiric, văzută ca formă de apărare a valorilor. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289081_a_290410]
-
Miruna Runcan este deja prezentă printre noi cu cartea Modelul teatral românesc - o carte pe care am adus-o cu mine, pentru că ea confirmă, cred, intuițiile lui Corin Braga legate de anarhetip. Miruna Runcan analizează În această carte câteva spectacole postdecembriste, care, pare-se, după cum reiese din comentariile autoarei, propun un antimodel teatral românesc. Ele demontează „scheletul” arhetipal al unei reprezentații tradiționale (construită după regulile aristotelice). Sunt mai multe spectacole pomenite aici: Teatrul seminar după Petre Țuțea, Suită de crime și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se face Într-adevăr În anii ’70, dar prin așa-numiții protocroniști, care nu sunt neapărat - ba chiar deloc - niște reprezentanți ai acestei promoții sau ai acestei generații culturale. Spui apoi că optzeciștii nu au fost fondatori ai proiectelor comunitare postdecembriste. În ansamblu, s-ar putea să ai dreptate, dar cred că există excepții care ne obligă să le luăm În seamă. Mă gândesc la Stelian Tănase, care este unul dintre fondatorii Grupului de Dialog Social și al revistei 22, la
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
până în 2011. Utilizând ca metoda de investigare analiza de document și analizând 12 cazuri relevante pentru perioada de timp aleasă, studiul răspunde la întrebarea: Care sunt caracteristicile comportamentului politic deviant al celor mai importanți actori politici din spațiul public românesc postdecembrist? Rezultatele analizei indică patternuri comportamentale pentru diferite pertide politice, dar și pentru diferite perioade de timp. S-au identificat principalele forme ale corupției și minciunii politice în România și s-a observat evoluția acestora în timp. Implicațiile acestui studiu sunt
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
schimbarea sistemului electoral nu a produs "o transformare structurală fundamentală a modelelor de recrutare", chiar dacă s-au înregistrat "schimbări semnificative" (Chiru 2010, 127). Obiectivele pe care ni le propunem sunt reprezentate de surprinderea caracteristicilor socio-demografice ale parlamentarilor români din perioada postdecembristă, identificarea schimbărilor produse în demografia parlamentară în această perioadă și corelarea lor cu performanța parlamentară raportată și la grupurile parlamentare. Demersul este structurat de două dimensiuni. Prima, își propune delimitarea cadrului conceptual, iar cea de-a doua este reprezentată de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
elitele sunt strâns conectate la evoluțiile sociale și politice și deci, dependente ca structură de schimbările la nivel societal. Designul cercetării Baza de date care a stat la originea analizei din capitolul de față cuprinde deputații și senatorii din perioada postdecembristă. Structura fiecărei legislaturi a fost "radiografiată" prin înregistrarea datelor cu privire la caracteristici socio-demografice ale parlamentarilor (vârstă, gen, educație) și, de asemenea, prin reliefarea activității parlamentare. Au fost analizați toți parlamentarii care au făcut parte din legislativ, indiferent dacă și-au început
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a actorilor politici la alegeri și alegători. Ce schimbări a adus votul uninominal? Să determine introducerea votului uninominal intrarea în scenă a mai multor "nou veniți" în politică, performanți mai degrabă în alte domenii decât în cel politic pentru că politicienii postdecembriști nu s-au bucurat de o imagine favorabilă și de încredere din partea populației? Dar, multe grupuri parlamentare s-au "înnoit" mai degrabă în anul 2004 decât în 2008, iar acest lucru ar putea fi explicat, în general, prin notorietatea candidaților
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o serie de studii, anchete și cercetări anterioare (Transparency International Index, Barometrul de Opinie Publică etc.). Acest studiu va încerca să răspundă la întrebarea: Care sunt caracteristicile comportamentului politic deviant al celor mai importanți actori politici din spațiul public românesc postdecembrist? În acest scop vor fi analizate 12 cazuri relevante pentru perioada de timp aleasă; acestea vor fi împărțite, pentru scopul analizei, în două categorii: evenimente ce au avut loc în anii electorali, evenimente ce au avut loc între anii electorali
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și cea reală, astfel încât acte de corupție destul de moderate ca semnificație, au ajuns, prin propagarea scandalului să fie percepute ca extrem de grave (Kjellberg 1995). Care sunt caracteristicile comportamentului politic deviant al celor mai importanți actori politici din spațiul public românesc postdecembrist? este întrebarea principală de cercetare care ghidează studiul de față. Prin această analiză temporală încercăm să vedem dacă gradul de implicare în scadaluri de corupție al diferitelor partide diferă în funcție de poziția lor politică (la guvernare sau în opoziție), precum și în funcție de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
the Oligarchical Tendencies of Modern Democracy. New York: Dover. Morlino, Leonardo. 1998. Democracy between Consolidation and Crisis. Oxford: Oxford University Press. Panebianco, Angelo. 1988. Political Parties: Organization and Power. Cambridge: Cambridge University Press. Preda, Cristian. 2005. Partide si alegeri in Romania postdecembrista: 1989-2004. București: Nemira. Registrul partidelor politice din România, 2003. Rose, Richard și Derek Urwin. 1970."Persistence and Change in Western Party Systems Since 1945". Political Studies 18(3): 287-319. Scarrow, Susan. 2000. "Parties Without Members? Party Organization in a Changing
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care aștepta toate rezolvările de la stat, cealaltă care vedea statul ca o frână în calea așa-ziselor inițiative private. Și una și alta au contribuit la trecerea pe lângă ceea ce statul trebuia să devină: statul de drept". Prima perioadă a democrației postdecembriste a fost una dominată de tendința politicienilor din FSN, grupați în jurul lui Ion Iliescu, de a împiedica structurarea partidelor istorice. Într-o discuție cu ambasadorul URSS la București, Evgheni Tiajelnikov (de pe 27 decembrie 1989), la care a participat și Petre
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
extindere a UE", în Timpul nr. 127, 32. Bocancea, Sorin. 2009. "Europeana problemă a rezidenților din Italia", în Timpul nr. 123, 3. Bocancea, Sorin. 2004. Instituții și politici publice în Uniunea Europeană, Iași: Editura Cantes. Bocancea, Sorin. 2007. "Oferta ideologică a dreptei românești postdecembriste" (II), în Timpul nr. 106, 4-5. Boia, Lucian. 2011. Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București. Coposu, Corneliu. 1995. "PNȚCD și democrația românească", în Din gândirea creștin democrată românească, București: Editura Metropol. Durandin, Catherine și Petre, Zoe. 2010. România
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
apoi, studiind sociologia, că oricărei schimbări sociale bruște și profunde îi urmează, inevitabil, o perioadă dificilă și îndelungată pentru ca realitatea să se reconfigureze. A fost cazul Revoluției Franceze, care a pornit epoca așa zisei „revoluții de după revoluție”. La noi, perioada postdecembristă corespunzătoare a fost numită „tranziție”, dar a prezentat aceleași caracteristici ca orice perioadă postrevoluționară de oriunde și de oricând. Mare parte a structurilor instituționale care dau ființă Statului pot fi destructurate peste noapte ca unică soluție pentru schimbarea unui regim
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care evidențiază cangrenarea mecanismelor sociale care ar fi trebuit să promoveze meritocrația, să se opună imposturii, să stăvilească oportunismul, să sprijine profesionalismul, configurând astfel fundalul necesar leadership-ului. Mișcările sociale au fost practic absente mai bine de două decenii în România postdecembristă, iar asta ține în foarte mare măsură și de faptul că potențialii lideri nu pot depăși bariera prezumției de neonorabilitate. Doar interacționând direct și consistent cu cineva pot să îi arate că este o excepție de la regulă, că își merită
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
prin modalitatea specifică de alocare a locuințelor și prin amestecarea populației în cartierele dormitor, aceste relații au fost împiedicate să apară. 2.3.1. Considerații privind migrația în România contemporană Comportamentul migrațional în România contemporană trebuie privit în oglinda schimbărilor postdecembriste, luând în calcul background ul pe care l-a oferit perioada comunistă. În arealul migrației interne se observă în primul deceniu postdecembrist o încercare de reașezare, într-o oarecare măsură naturală, a mișcării populației. Ar putea fi și un soi
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
3.1. Considerații privind migrația în România contemporană Comportamentul migrațional în România contemporană trebuie privit în oglinda schimbărilor postdecembriste, luând în calcul background ul pe care l-a oferit perioada comunistă. În arealul migrației interne se observă în primul deceniu postdecembrist o încercare de reașezare, într-o oarecare măsură naturală, a mișcării populației. Ar putea fi și un soi de reacție firească, având în vedere permisivitatea noului regim politic și toate schimbările aferente. Schimbările majore care s-au înregistrat la începutul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
interumane, dar pe de altă parte se rup relații vechi permițând apariția unor noi legături. Asocierea de acest tip reprezintă o pistă de cercetare productivă pentru că ne ajută să înțelegem un fenomen care a luat amploare în primele două decenii postdecembriste, migrația externă cu scopul de a munci crescând de peste 10 ori în intervavul 1990-2005. 2.3.2. Migrația internă pe medii de rezidență Evoluția specifică a mediului urban în perioada comunistă și imediat postcomunistă ne îndreptățesc să le atribuim un
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în migrația internă sugerează modificări importante la nivelul strategiilor de viață pe dimensiunile sat-oraș și apropiat depărtat”<ref id=”1”>Dumitru Sandu, „Restructurarea migrației interne în România”, în Academica, iulie 1996, p. 10.</ref>. Fluxurile de migrație internă în perioada postdecembristă sunt generate de mai mulți factori. Un punct de plecare este acela că opțiunea pentru un anumit mediu rezidențial este în funcție de oportunitățile de care poate beneficia migrantul<ref id=”2”>Sandu, 1996, p. 11. </ref> în strânsă legătură cu restructurarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
automat apar probleme de manifestare. În perioada comunistă, intenția a fost de a crea un alt om, care să corespundă „standardelor” regimului. Situația se agravează în momentul în care standardele și normele de atunci rămân încă „în vigoare”. În perioada postdecembristă, corupția a devenit astfel un mod de viață, tocmai pentru că a ajuns să se manifeste la toate nivelurile. Din această perspectivă amintim distincția dintre corupție ca a fact of life, și corupția ca a way of life. Dacă în cel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
schimba de azi pe mâine, ci mai întâi trebuie schimbată mentalitatea societății, ca astfel să se poată schimba și sufletul copiilor”<ref id=”3”>Petre Andrei, Discursuri parlamentare ..., p. 76.</ref>. Această situație se suprapune în detaliu cu situația României postdecembriste și este valabilă nu doar când ne referim la generațiile tinere. Partea cea mai gravă este această degradare a relației cu valorile, cu ceilalți și mai ales faptul că devenim cu toții personaje într-o piesă descalificantă și ne prefacem că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
imobiliare s-au redus. La sfârșitul anului 2010 impozitele reținute au totalizat 495,8 mil. lei, față de 498,8 mil. lei în 2009<ref id=”2”>Medrega, 2011, para. 7.</ref>. Imaginea de ansamblu a evoluției pieței imobiliare pentru perioada postdecembristă reiese din graficele de mai jos, care relevă atât ritmul de construire a locuințelor, cu maximul din 2008 și scăderea care a urmat după acest moment, precum și formele de proprietate asupra locuințelor, care s-au transferat din sectorul public în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Despre debut (2/2001), Istoriile literare între factologie și axiologie (4/2002), Generația artistică de după 1990 (1/2003) ș.a. Se recuperează alte texte inedite, precum cele ale lui D. Stelaru, documente și corespondență din perioada interbelică. Câteva numere din perioada postdecembristă sunt caracterizate de obsesia revizuirilor. Predomină acum un discurs axat mai puțin pe valoarea în sine, și mai mult pe imperative de ordin moral. Pe de altă parte, necesitatea de a înțelege restructurarea societății românești (implicit restructurarea valorilor), aspirația de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
a scriitorului, Muflonul (I-II, 1986-1989) atinge, fără o suficientă dezvoltare epică, problematica raporturilor de putere dintre autor și personaje, precum și a determinărilor reciproce dintre viață și literatură. Casa de pânză (1995) întrupează din unghi personal o temă specifică epocii postdecembriste: parcursul inițiatic al personajelor vizează regăsirea identității pierdute în contactul pervertitor cu puterea sau în exil, iar experiența individuală capătă semnificații de orizont existențial. Lumea Burnei reapare în Demonul discret (1996), dar de data aceasta personajele evadează din spațiul lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
Radu Cernătescu, Întoarcerea romanului risipitor, LCF, 1995, 24; Dicț. scriit. rom., I, 167-168; Cornel Ungureanu, Romanul alegoric și personajele sale neascultătoare, O, 1996, 5; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și alternative, O, 1997, 1; Perian, Pagini, 195-200; Dan Croitoru, Romanul arivistului postdecembrist, RL, 1999, 5; Gabriela Glăvan, Despre fericire și demonii ei, O, 2001, 2. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
belșug înzestrate și lăsate de Dumnezeu pe pămînt. Stă mărturie, printre multe altele, o minunată scrisoare către prietenul său A. Hurmuzachi, celebrul cărturar cernăuțean, din partea de Bucovină astăzi sub ocupație, ca urmare a unei incredibile trădări naționale de ultimă oră, postdecembristă și neocomunistă. „Iubite amice, În trecerea mea prin Bucovina, am petrecut cu tine cîteva zile, de a căror plăcere îmi aduc adesea aminte. Multe am vorbit noi atunci despre aceste frumoase părți ale Evropei, care se numesc Țările Românești și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]