KorAP: Find »[drukola/base=postulat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...61 >

1,516 matches

Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

Este vorba de o problemă constantă a antropologiei, care se impune în anii 1960-1970 ca un câmp disciplinar rigid în sânul căruia discuțiile privind orientările științifice și instrumentele conceptuale se raportează poate mai puțin la validitatea intrinsecă a ipotezelor și postulatelor care le susțin decât la legitimitatea diferitelor fațete ale clivajului societăți industriale / societăți "primitive" pe care acestea le propun. Așadar, printre anglofoni, antropologia economică se organizează în jurul dihotomiei reconstruite, dar și păstrate de Polanyi: nefiind bine tranșată de acesta din

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
rezervele exprimate cu privire la ipotezele și dezvoltările sale, antropologia economică marxistă a reînnoit totuși în mod considerabil înțelegerea societăților de rudenie. Evidența rudeniei considerată o instituție primară ce se explică ea însăși printr-un fel de idealizare conform căreia se admite postulatul unui "primat al comunitarului", considerat încă din secolul al XIX-lea ca fiind opusul liberalismului este distrusă definitiv de C. Meillassoux încă din 1960, când autorul atacă problema delicată a căutării fundamentelor economice ale acesteia 20. Să observăm că tocmai

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
ca un miraj ce consolidează puternic imaginea disciplinei. Ea pornește de la confuzii la diferite nivele. În primul rând, sunt confundate reflecția asupra alterității și comparația generalizată; aceasta din urmă nu mai este prezentată ca metodă, ci ca finalitate, încununată de postulatul unei esențe a umanității (unitatea în sau dincolo de diversitate). În plus, două ipoteze științifice contradictorii sunt foarte des conjugate și amalgamate prin alunecare semantică. Afirmația că alteritatea rezultă din procesele sociale și istorice de alterizare corespunzând fiecărei societăți tinde să

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
13 Dezbaterea asupra raționalității s-a perpetuat în sociologie și economie mai degrabă decât în antropologie. Ipoteza raționalității simplă sau modulată ca o "raționalitate limitată" care urmărește să dea seama de imposibilitatea unei cunoașteri perfecte la orice agent calculator rămâne postulatul fundamental al celor mai multe teorii economice actuale. 14 De exemplu, C. Meillassoux, Femmes, greniers et capitaux, Maspéro, Paris, 1975; Terrains et théories, Anthropos, Paris, 1977; P.-P. Rey, Colonialisme, néo-colonialisme et transition au capitalisme, Paris, Maspéro, 1971; Les alliances de classe

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

dispune individul pentru a menține armonia relației dintre el și mediu. Aceste resurse "constau în întregime din cunoștințele pe care le dezvoltă și le elaborează individul în raport cu lumea și cu propria persoană. Aceste cunoștințe nu sunt altceva decât supoziții, ipoteze, postulate sau prezumții" (idem, p. 395). Potrivit lui Hadley Cantril (1950, apud Rimé, 2008, pp. 396-397), pe parcursul vieții, al acțiunilor, al experiențelor și al relațiilor noastre ne înarmăm cu o serie de prezumții. Acestea ne servesc drept bază pentru acțiunile, experiențele noastre

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
prea puțin cu ceilalți. Această atitudine de atac demonstrează faptul că subiectul încearcă să dobândească putere asupra partenerului, să îl supună. O persoană dominant-agresivă intimidează. Deseori, rezultatele pe care le obține sunt pe termen scurt. La baza acestei atitudini stă postulatul: Sunt mai valoros decât celălalt, eu am dreptate, el se înșală". Atitudinea agresivă se servește deseori de frică, de amenințări, de ostilitate în încercarea de a atinge scopul propus. Ea nu respectă drepturile celorlalți (sau eventual dă doar aparența respectării

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
sexuale, ideologia emancipării sexuale, ideologia consumismului, ideologia societății cunoașterii, ideologia globalizării etc.). 30 În consens cu A. Cantil, și Seymour Epstein (1971, apud Rimé, 2008, pp. 366-368) consideră că, pe parcursul vieții/existenței sale, ființa umană își formulează o serie de postulate, care îi determină atât așteptările legate de mersul evenimentelor, cât și credința despre consecințele posibile ale acestora. În esență, este vorba despre postulate în temeiul cărora individul își construiește relația cu lumea. Acestea se organizează în mod ierarhic. Astfel, avem

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Rimé, 2008, pp. 366-368) consideră că, pe parcursul vieții/existenței sale, ființa umană își formulează o serie de postulate, care îi determină atât așteptările legate de mersul evenimentelor, cât și credința despre consecințele posibile ale acestora. În esență, este vorba despre postulate în temeiul cărora individul își construiește relația cu lumea. Acestea se organizează în mod ierarhic. Astfel, avem: Postulate aflate la nivelul inferior al ierarhiei. Ele sunt inerente și au în vedere schimburile pragmatice cu realitatea. Prin urmare, pot fi testate

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
care îi determină atât așteptările legate de mersul evenimentelor, cât și credința despre consecințele posibile ale acestora. În esență, este vorba despre postulate în temeiul cărora individul își construiește relația cu lumea. Acestea se organizează în mod ierarhic. Astfel, avem: Postulate aflate la nivelul inferior al ierarhiei. Ele sunt inerente și au în vedere schimburile pragmatice cu realitatea. Prin urmare, pot fi testate cu ușurință. Dacă nu sunt realiste, ele nu rezistă prea mult timp (de exemplu: postulăm că un obiect

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
sunt inerente și au în vedere schimburile pragmatice cu realitatea. Prin urmare, pot fi testate cu ușurință. Dacă nu sunt realiste, ele nu rezistă prea mult timp (de exemplu: postulăm că un obiect de porțelan este incasabil). Atunci când faptele infirmă postulatele aflate la acest nivel, un travaliu cognitiv rudimentar este suficient pentru a le modifica. Invalidarea lor nu are nicio consecință asupra teoriilor personale. Postulate aflate la nivelul superior al ierarhiei. Ele sunt foarte generale și foarte abstracte, experiența curentă nu

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
prea mult timp (de exemplu: postulăm că un obiect de porțelan este incasabil). Atunci când faptele infirmă postulatele aflate la acest nivel, un travaliu cognitiv rudimentar este suficient pentru a le modifica. Invalidarea lor nu are nicio consecință asupra teoriilor personale. Postulate aflate la nivelul superior al ierarhiei. Ele sunt foarte generale și foarte abstracte, experiența curentă nu este în măsură să le testeze. Doar situațiile "ieșite din comun" o pot face. Aceste postulate de nivel superior sunt persistente în timp, căpătând

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
lor nu are nicio consecință asupra teoriilor personale. Postulate aflate la nivelul superior al ierarhiei. Ele sunt foarte generale și foarte abstracte, experiența curentă nu este în măsură să le testeze. Doar situațiile "ieșite din comun" o pot face. Aceste postulate de nivel superior sunt persistente în timp, căpătând, din acest motiv, cu ușurință, valoarea unei certitudini. Totuși, atunci când individul se confruntă să spunem cu niște situații traumatice (ce declanșează intense, persistente și răscolitoare trăiri emoționale), ele sunt puternic zduncinate și

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
sau "toată lumea mă iubește", "pot să am încredere în oamenii care...", "voi fi întotdeuna susținut/ă când..." etc. se pot prăbuși în mod brutal și brusc. În asemenea situații se creează contextul apariției unor tulburări emoționale (extrem de) puternice. Iar atunci când postulate de tip superior sunt flagrant invalidate, nu mai este suficientă doar o simplă ajustare cognitivă pentru a rezolva problema apărută. Invalidarea se repercutează asupra teoriilor personale, care își ating astfel limitele. Apare o situație (și o stare emoțională) de criză

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
este suficientă doar o simplă ajustare cognitivă pentru a rezolva problema apărută. Invalidarea se repercutează asupra teoriilor personale, care își ating astfel limitele. Apare o situație (și o stare emoțională) de criză. În urma unor asemenea dramatice experiențe, când multe dintre postulatele lui (superioare) nu mai stau în picioare, individul se trezește față-n față cu o lume care (aproape în totalitate sau în fundamentele ei) se prăbușește, iar această (neașteptată, șocantă) experiență dă naștere unei angoase extreme. Se pot instaura condițiile

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
iar această (neașteptată, șocantă) experiență dă naștere unei angoase extreme. Se pot instaura condițiile unui traumatism psihologic (poate fi vorba chiar de un brusc și nescontat moment de fericire ce poate produce un riscant șoc psihologic!). În ceea ce le privește, postulatele abstracte (aflate, precum am văzut, la nivel superior) nu se supun introspecției (Rimé, 2008, pp. 368-377). Ele nu au acces la verbalizare și nu ating pragul conștiinței. Sunt imperceptibile în viața de zi cu zi. Totuși, când anumite evenimente ("ieșite

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
rutina noastră emoțională) le infirmă, individul este constrâns să desfășoare un travaliu cognitiv pentru a face față crizei (și stării emoționale de excepție, "de avarie"). Pe scurt, are loc un proces de reconstrucție cognitivă. Evenimentele emoționale puternice și profunde relevă postulatele pe care viața curentă le estompează, le elimină, le invalidează. Totodată, ele arată faptul că ființa umană își cultivă "un număr considerabil de prezumții referitoare atât la ordinea lumii, cât și la propriul destin" (Rimé, 2008, p. 370, s.n. G.

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
arată faptul că ființa umană își cultivă "un număr considerabil de prezumții referitoare atât la ordinea lumii, cât și la propriul destin" (Rimé, 2008, p. 370, s.n. G.A.). B. Rimé consideră că, între acestea, sunt demne de reținut patru postulate fundamentale: a. Coerența lumii; b. Capacitatea de control; c. Destinul favorabil; d. Valoarea de sine (propria valoare). Coerența lumii. Potrivit acestei tentante teorii privind viața noastră emoțională și stările noastre sufletești, "ar fi cu neputință ca ființa umană să trăiască

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
mai bun grupul din care facem parte decât alte grupuri. În fine, pedeapsa pe care ne-o acordăm nouă înșine tinde să fie, de regulă, mai blândă decât cea pe care ne-o dau cei care ne judecă. Așadar, aceste postulate (de nivel superior) sunt dominate de iluzii, de constructe, de optimism și de self-service. "Individul privește realitatea prin niște ochelari cu lentile roz". Pare că, pentru a se adapta și pentru a-și trăi viața, omul recurge, în cele mai

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
prin niște ochelari cu lentile roz". Pare că, pentru a se adapta și pentru a-și trăi viața, omul recurge, în cele mai frecvente cazuri, la o abordare nerealistă a lumii (Rimé, 2008, p. 375). Între cele două tipuri de postulate (formulate în teoria lui S. Epstein), postulatele concrete (de nivel inferior) trebuie să fie în strânsă concordanță cu faptele pentru că trebuie să-l ghideze în mod efectiv pe individ în prevederea acestora, în desfășurarea acțiunii și în relațiile sale interpersonale

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
că, pentru a se adapta și pentru a-și trăi viața, omul recurge, în cele mai frecvente cazuri, la o abordare nerealistă a lumii (Rimé, 2008, p. 375). Între cele două tipuri de postulate (formulate în teoria lui S. Epstein), postulatele concrete (de nivel inferior) trebuie să fie în strânsă concordanță cu faptele pentru că trebuie să-l ghideze în mod efectiv pe individ în prevederea acestora, în desfășurarea acțiunii și în relațiile sale interpersonale. Dacă nu sunt în conformitate cu realitatea, atunci rezultatele

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
faptele pentru că trebuie să-l ghideze în mod efectiv pe individ în prevederea acestora, în desfășurarea acțiunii și în relațiile sale interpersonale. Dacă nu sunt în conformitate cu realitatea, atunci rezultatele acțiunilor și ale relațiilor vor fi catastrofale. Doar datorită realismului lor, postulatele concrete își pot îndeplini rolul (de a oferi experiența curentă posibilă). Postulatele abstracte (de nivel superior), mai mult sau mai puțin realiste, sunt organizatoare ale sensului și ale ordinii. Enunțurile lor îl apără pe individ de capcanele care obsedează destinul

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
prevederea acestora, în desfășurarea acțiunii și în relațiile sale interpersonale. Dacă nu sunt în conformitate cu realitatea, atunci rezultatele acțiunilor și ale relațiilor vor fi catastrofale. Doar datorită realismului lor, postulatele concrete își pot îndeplini rolul (de a oferi experiența curentă posibilă). Postulatele abstracte (de nivel superior), mai mult sau mai puțin realiste, sunt organizatoare ale sensului și ale ordinii. Enunțurile lor îl apără pe individ de capcanele care obsedează destinul omului. Fără ele, acesta ar fi cuprins de anxietate și condamnat la

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
autorul belgian -, precaritatea situației sale personale se estompează. Și din moment ce experiența de zi cu zi nu este în măsură să-i contrazică pretențiile, nu are niciun motiv să renunțe la ele" (2008, p. 377). Prin urmare, ca și cele concrete, postulatele abstracte au funcția de a face posibilă experiența (individului). Există, totuși, diferențe. "În vreme ce postulatele concrete asigură ghidarea efectivă a individului cu predicțiile și acțiunile sale, cele abstracte asigură operativitatea celor concrete" (ibidem, s.n. G.A.). Altfel spus, în viziunea lui

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
zi nu este în măsură să-i contrazică pretențiile, nu are niciun motiv să renunțe la ele" (2008, p. 377). Prin urmare, ca și cele concrete, postulatele abstracte au funcția de a face posibilă experiența (individului). Există, totuși, diferențe. "În vreme ce postulatele concrete asigură ghidarea efectivă a individului cu predicțiile și acțiunile sale, cele abstracte asigură operativitatea celor concrete" (ibidem, s.n. G.A.). Altfel spus, în viziunea lui S. Epstein, postulatele abstracte constituie pilonii pe care se sprijină postulatele concrete. Primul postulat

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
funcția de a face posibilă experiența (individului). Există, totuși, diferențe. "În vreme ce postulatele concrete asigură ghidarea efectivă a individului cu predicțiile și acțiunile sale, cele abstracte asigură operativitatea celor concrete" (ibidem, s.n. G.A.). Altfel spus, în viziunea lui S. Epstein, postulatele abstracte constituie pilonii pe care se sprijină postulatele concrete. Primul postulat de nivel superior, cel al coerenței lumii, afirmă faptul că lumea este organizată, ordonată, că are un sens. El pune individul la adăpost de haos, de dezordine. Îl asigură

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]