1,960 matches
-
Femeie, iată fiul tău (1983) - au apărut încă în două ediții, postume. Dezbaterile critice despre revizuirile postdecembriste și despre reașezările în canon confirmă ascensiunea operei unui scriitor șaizecist, care nu fusese receptat în timpul vieții ca unul de prim-plan. Revanșa postumă a unui marginal nu pare să-și fi epuizat resursele. De aceea, pentru a oferi o imagine de ansamblu a operei și o istorie a receptării, este binevenită ediția critică îngrijită de Cristina Balinte, în colecția academică de ,Opere fundamentale
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
de logici putem lungi, desigur, șirul întrebărilor-reproșuri. De ce lipsește din carte, să zicem, Ana Ipătescu, eroina care a sărit cu pistoale să elibereze guvernul pașoptist revoluționar arestat de reacțiune? Iar mai târziu i s-a oferit și ei, ca răsplată postumă, numele unei străzi centrale din București în dauna primului ministru conservator Lascăr Catargiu. Ea de ce lipsește din carte? De ce lipsesc și alții, la urma urmei, de ce lipsesc Neculuță, Păun Pincio, Tradem, poeții proletari? Răspunsul nu poate fi decât unul: nu
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
Răzvan Voncu G. Călinescu - Opere. Publicistică, XI (1963-1965). Conferințe, Publicistică, XII (Postume și inedite), ediție coordonată de Nicolae Mecu, text îngrijit, note și comentarii de Alexandra Ciocârlie, Alexandru Farcaș, Nicolae Mecu, Pavel Țugui și Daciana Vlădoiu, prefață de Eugen Simion, Academia Română/ Fundația Națională pentru Știință și Artă, colecția „Opere fundamentale”, București, 2012
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
--- Marily le Nir a tradus pentru Edition des Syrtes romanul postum (apărut la Humanitas cu câțiva ani în urmă) al lui Dinu Pillat, sub titlul En attendant l’heure d’après. „L’Express” din 30 ianuarie - 5 februarie recenzează romanul sub semnătura lui Emmanuel Hecht. Scrie, între altele, recenzentul: „Dinu Pillat
Dinu Pillat în franceză () [Corola-journal/Journalistic/3848_a_5173]
-
E adevărat că publicistica nu-i mai interesează, ca lectură, decât pe cititorii profesioniști; totuși, ea se dovedește azi modalitatea prin care Vinea rămâne actual. Căci, după revelațiile pe care, în anii ’60-’70, ni le-a adus editarea poeziei postume, avem acum revelația unui gazetar prodigios, nebănuit în anii în care atitudinea politică a lui Ion Vinea nu era agreată de regimul comunist și, în consecință, nici nu era dezgropată din colbul colecțiilor ziarelor interbelice. Dimensiunile și calitatea operei publicistice
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
decît cel poliglosic. Nu a posedat vocația de scriitor a singurului său veritabil precursor, Dosoftei, dar a avut o forță de a scrie cu totul excepțională, manifestată în cele mai variate domenii. Literatura propriu-zisă se limitează la Istoria ieroglifică (operă postumă, lăsată în manuscris, redactată în 1705) și la cîteva pasaje avîntate din interminabilul dialog filozofic numit Divanul, operă de debut, tipărită la Iași în 1697. Literatura lui se face ecoul involuntar al unei existențe petrecute în puf, la adăpost de
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Cosmin Ciotloș Ultimul roman al Florinei Ilis, Viețile paralele, stă pe o idee extraordinară. Aceea că și așa încurcata biografie a lui Eminescu admite o prelungire postumă (compusă, aceasta, în primul rând din toate interpretările, naiv conspiraționiste sau tendențios ideologice, care s-au dat, într-un răstimp de mai bine de un secol existenț ei antume, și mai ales ultimilor ani ai poetului). Lectura primitivă indusă de
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
Against the day. Faptul că, în Viețile paralele, dăm peste o echipă specială a Securității Statului care trimite (Dumnezeu știe cum) agenți în trecut (secolul al nouăsprezecelea) și-n viitor (anii două mii), pentru a afla totul despre Eminescu (antumul și postumul) mă face să cred că da. Oricum, în această privință, Florina Ilis și-ar fi putut găsi o tradiție imediată și mai aproape de noi. Mircea Cărtărescu (cu cele trei volume ale Orbitorului), Ion Manolescu (cu al său Derapaj) sau Ioana
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
ai romanului european, în ceea ce privește mai ales știința numită a creării personajului. Autoritatea supremă invocată și mult citată - în exces, vor spune unii! - este, fără îndoială, pe tot parcursul scrierii, Friedrich Nietzsche. Apoi, în afara unor analiști autohotoni - vezi, printre altele, opusul postum al lui Dinu Pillat despre personajele dostoievskiene! - sunt invocați autori romantici nemți, de la Novalis și Goethe până la mai modernii Ernst Bertram și Th. Mann, autoarea întinzând aria referințelor la prestigioșii „fugari”, în spațiul francez, ai eseisticii ruse de la începutul secolului
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
falsificarea rezidă într-un procedeu SF de „teleportare” (?) în secolul XIX pentru a interveni direct în biografia poetului. Cuvintele șefului Direcției de Propagandă rezumă mobilurile cam programatice ale românului: „Vreau o convertire publică a lui Eminescu! L-am facut membru postum al Academiei Române, ce dracu! Să pună și el puțin osul la înălțarea culturii noastre! Să scrie poezii noi, măi angajate! Ce-ar fi să compună alte versiuni la Împărat și proletar, mai explicit socialiste? Iar poemul Scrisoarea a III-a
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
neprofesioniste, în care, iarăși lipsă de profesionalism, era implicat și unul dintre membrii CNSAS (poetul Mircea Dinescu). Va fi contribuit la asta, de bună seamă, și personalitatea deloc îngăduitoare a teoreticianului clujean, care și-a atras, în timpul vieții, dar și postum (prin memorialistica vitriolantă din Viața unui om singur) destule inimiciții durabile. Cert e că, atâtea câte au fost și așa cum le documentează Gabriel Andreescu, contactele lui Marino cu Securitatea comunistă nu oferă destule probe pentru o etichetă ca aceea de
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
Manolescu la Al. Călinescu și Mircea A. Diaconu îl recitesc pe Hogaș: este un autor demn de stimă dar, scriu ei, e un scriitor uitat. În excelentul său eseu monografic Calistrat Hogaș (Grigarux, 2007), Mircea A. Diaconu scria despre ieșirea postumă a lui Hogaș „dintr-un anonimat cvasitotal”, încercând să explice: „De va fi vreo fatalitate la mijloc, atunci nu știm dacă să o așezăm sub semnul simplei indiferențe față de propriul scris și al proverbialei tihne moldave, sub semnul unui dezinteres
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
lingura să ducă la gură supa firele de iarbă muncesc să despartă umbra de întuneric pe muchia indecisă dintre clipa de-acum și mirosul ei am la dispoziție cîteva secunde în placenta uitării și iată-mă născut cu primul țipăt postum bob de mazăre în aurore ce trag spre ele culorile asfințitului asaltat de repetate sughițuri ai obosit să-i mai faci morții propuneri estetice închizi ochii să te vezi în lăuntrul ei înfipt cinstit în propria ta plecare cu înălțimea
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]
-
Anghel îl va ucide, introducându-se și el, ilicit, în jocul anticipărilor morții, pentru a verifica dacă Antipa deține controlul asupra acestei puteri a previziunii. În investigația crimei se angajează judecătorul Viziru, pe cont propriu, printr-un fel de contract postum, misterios, cu Antipa. Problema obsesivă a lui Viziru este, după cum formulează el însuși: ,până unde se poate glumi?" Există o limită? Dar Viziru moare și el încercând să afle secretul lui Antipa, după ce adunase un bogat material de investigație, iar
Premoniția între glumă și har by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10046_a_11371]
-
descrierea localității, notițe istorice și date statistice, mai toate luate dintr-un vechi, dar excelent pe vremea lui, dicționar de conversație". Mi-am amintit de Națiunea română și mai ales de vechiul, dar excelentul dicționar de conversație citind, în volumul postum al lui Costache Olăreanu De la Abulius la Zotta - Portrete contemporane, textul intitulat Elena Drăgulinescu-Stinghe. Este numele unei cîntărețe de operă, ale cărei amintiri îi erau date spre ,stilizare" lui C. Olăreanu, în 1964, de către un amic doritor să-l ajute
Ficțiune și Operă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10745_a_12070]
-
un simț al umorului dezarmant. Unchiul Alex îl învățase multe...” Cartea de față ne destăinuie amintiri din viața sa, trăită exemplar alături de iubita sa soție, Margareta, fiind și - de ce nu? - o frescă a vieții sociale din anii comunismului. Volumul apare postum, la împlinirea unui an de la plecarea lui Boris în eternitate, ca un modest omagiu adus unui prieten de suflet, așa cum a fost Boris pentru mine... Dumnezeu să te aibă în paza sa, prietene drag Boris! Emilia Țuțuianu revista Melidonium Referință
,,N-A FOST SĂ FIE”, AUTOR BORIS DAVID – EDITURA MUŞATINIA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373811_a_375140]
-
-și redacta lucrările și aici a ținut să-și doarmă somnul de veci (12 dec. 1929, Podul Rizii, jud. Dâmbovița - 5 feb. 1994, București). Deși primul volum a fost premiat de Academia Română, a trebuit să treacă cinci ani până la tipărirea, postumă, a celui de-al doilea și încă opt până la apariția ultimului. De ce nu au apărut toate trei în 1989 e lesne de înțeles, mai ales după ce citim, de exemplu, în ultimul volum, rânduri ca acestea (care nu puteau să nu
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
și altele, rămase într-un caiet manuscris. La apariția lor în volum, ideea de “inedite” putea fi acceptată, dar acum, în 2001, ea trebuia respinsă din capul locului și înlocuită cu o formulare mai aproape de adevăr. E vorba de “poezii postume” sau “poezii recuperate”, astfel că, în cazul de față, cele două descliniri “în periodice” și “Poezii apărute în periodice” se bat cap în cap și devin tautologice. Și mai derutant este modul în care editorul își concepe sistemul de Note
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
Amețită-n grea prostie, Ce visează noi platforme Practice doar pe hârtie... Dar doresc acum o țeapă De un Țepeș ascuțită, Să țintească grea otreapă Pleava strânsă parazită... Că borfașii nu în glumă Nesimsiți întorc o foaie Și ascund, fiind postumă Viața în tragica văpaie! Referință Bibliografică: Soluție tardivă / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1778, Anul V, 13 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SOLUŢIE TARDIVĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342733_a_344062]
-
literară, el își găsește, treptat, un loc propriu, un ton, o arie tematică, un “stil”, clarificate pe deplin în cărțile publicate de-a lungul următoarelor trei decenii : Datorii nocturne, Editura Litera, 1985; Fragmente de tăcere, Editura de Vest, 1991; Ochiul postum, Editura Marineasa, 1994; Travestire în transparența unei zile, Editura Marineasa, 1994; Noblețea din aer, Editura Marineasa, 1999 și, mai de curând, Fragmente de tăcere, Opera omnia, Tipo Moldova, 2011, antologie la care ne vom referi și din care vom cita
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
ridicând la suprafață trăsătura personală, definitorie, a meditației sale artistice. Melancolia liniștită, egală cu sine, domină atmosfera, schițată, constant, în tonuri calme. Privirea poetului, de asemenea calmă, detașată, caută amănuntul discret, în care vremea a încremenit și din care “ochiul postum” poate recupera “raze și umbre, siluete și imagini”. În ceața aburoasă ce desparte faliile realității, conturul, urma, imaginea vagă stabilesc înțelesul unui cadru. De aceea multe secvențe au aparența unor tablouri șterse, sau a unor schițe patinate (termenul stampă revine
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
havuzul cu pești/ și mai departe/ spre tăcerea subțire ca o ceață/ din fața catedralei unde s-a căzut/ ireal sub primele gloanțe”. Ea, strada, este, în egală măsură, păstrătoarea urmelor istorice ale orașului, evocă apartenența lui “imperială”, pe care “ochiul postum” al poetului o caută, pentru a reînvia pe retină trecutul, deopotrivă incert, deopotrivă utopic : ”Mă îndepărtez apoi aiurea pe stradéle întortocheate/ pe sub ziduri grave și basoreliefuri habsburgice/ susținând în sine tăcerea/ Treptat-treptat picioarele mele adulmecă/ o memorie apostolică a pașilor
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
datat cu precizie când anume a considerat terminată târzia sa epopee, superioară multora din modelele europene ( pe care el însuși le-a pomenit): 18 martie 1812. Ca și cum toate aceste "împrejurări scripturare" n-ar fi fost de ajuns, soarta manuscrisului ( darul postum al poetului către literatura română, din îndepărtatul său Liov, unde autorul s-a stins în 1820) avea să fie halucinant de potrivnică. Țiganiada ( în prima ei versiune) avea să fie publicată într-o revistă puțin difuzată, abia în anii 1875-1877
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
Al. Busuioceanu. Dar mai ales ne lipsește o ediție care să restituie integral personalitatea creatoare a lui Al. Busuioceanu, cu toate scrierile sale românești și spaniole, din 1915 (de la debut) și până în 1961 (la moartea scriitorului), incluzând desigur și opera postumă, paginile de arhivă. Cine mai știe astăzi ce fel de poet român a fost Al. Busuioceanu la "Gândirea" și ce fel de poet spaniol a fost în cele trei volume publicate la Madrid, în 1948, 1949 și 1954? Cine poate
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
nu poate fi parcurs dacă nu se poate stabili că personalitatea respectivă a făcut minuni. O primă minune este necesară pentru ca persoana respectivă să fie proclamată preafericită, o a doua, pentru a deveni sfânt. În general, este vorba despre miracole postume. După Sfântul Petru, „prințul apostolilor“ și primul cap al Bisericii, Suveranii Pontifi ai primelor secole au fost în general sanctificați, însă ritmul sanctificărilor a devenit mai lent începând cu secolul al VIII-lea. În perioada modernă, Papa Pius X, mort
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]