837 matches
-
și "departe de a fragiliza mitul, laicizarea elementului teologic nu a făcut decât să îl fortifice, absorbindu-l în modernitatea pozitivistă, făcându-i o transfuzie cu sânge modernist proaspăt": a urmat decadența, mitologia dezabuzării revoltate împotriva raționalizării, a industrializării, a pozitivismului insolent 265 (echivalent al postmodernismului secolului XX, după opinia lui Durand), dar și revirimentul mitologiilor clasice, prin Wagner, Zola, Freud, Mann, Joyce, iar "ceea ce credeam a fi obiectivitatea pozitivă și indubitabilă a narațiunii istorice nu este decât o mitologizare partizană
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
într-un tangou fără pauză cu miturile pe care le susține (ori mai degrabă care îl susțin, căci relația e la fel de ambiguă ca în zorii civilizației). Dacă Gilbert Durand considera că secolul XX a alunecat treptat de la un "prometeism sleit" (pozitivismul) la miturile decadente ale lui Dionysos, "pentru ca în cele din urmă să reînvie o vastă mitologie hermetistă"336, Angelo Morretta se apropie de romantismul eliadesc: "lipsindu-ne umilința mitului, iată-ne pradă unei sete de putere care ne chinuiește cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și omul, p. 14. 149 Ibidem, p. 13. 150 Victor Kernbach, Miturile esențiale, p. 6. 151 Roger Caillois, op. cit., p. 9. 152 Ibid., p. 16. Acestea ar fi slăbiciuni ale viziunii utilitariste asupra mitului, emanații ale raționalismului, mai precis ale pozitivismului. Miturile, însă, nu sunt "stavile plasate la cotituri primejdioase, menite să prelungească existența individului sau a speciei", existând chiar mituri care exprimă exigențe tocmai în sens contrar (dând ca exemplu orgile autodistructive, la care făcea referire și Nietzsche). Pe plan
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și pasiune pe de o parte și pietism și ascetism pe de alta fiind o importantă sursă a modernității, consideră Robert Ellwood, The Politics of Myth, p. 20. 264 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 11. 265 Obiectivitatea, "Știința", mecanicismul, pozitivismul s-au instalat cu evidente caracteristici ale mitului: imperialismul și opacitatea la lecțiile schimbărilor. "Obiectivitatea a devenit, în mod paradoxal, cult fanatic și pasionat care refuză confruntarea cu obiectul." Idem, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. 266 Ibidem, p. 29
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 34. La sfârșitul secoului XX, spune Durand, aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât "marile magisterii ale Occidentului", adică Biserica și Statul, refuză o "remitologizare" după ce au laicizat cunoașterea și au secularizat puterea. "Sacrificând mitologiilor demitizante ale pozitivismului, Occidentul a pierdut atât magisteriul religios, cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre moderne a apărut o uriașă lipsă, o nevoie enormă și anarhică de a respira aerul miraculosului, al viselor, al tuturor utopiilor posibile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
inactualitate care ne complică inutil traiul! Un chix! Mă bucur că gândim la fel! Apoi se pornise să peroreze despre preocupările lui. Domnul Ionescu era inginer și avea multiple preocupări profesionale. O copleșise cu multilateralitatea lui. Cu energia lui. Cu pozitivismul lui. De câte ori venea acasă, îi povestea pe larg, cu mult aplomb, despre câte făcuse în ziua aceea, și doamna Ionescu îl asculta cu un oarecare interes, punându-i când și când întrebări suplimentare. Apoi îi povestea și ea, pe scurt
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
o armă. Nu fără urmări în spațiul literaturii este și concepția marxistă despre suprastructură, existență socială și conștiință socială, definirea literaturii din perspectivă materialist-istorică și dialectică. Literatura ca formă a acțiunii sociale devine de altfel o adevărată teză pe care pozitivismul (A. Comte) și socialismul (P.J. Proudhon) o vor sistematiza. Unele observații sunt vechi, întâlnite și pe parcursul perioadelor anterioare, dar sunt reformulate într-un spirit nou, alături de altele cu spirit modern. Problema succesului literar devine deosebit de acută sub romantism când individualizarea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
interpretărilor „abuzive”, al „fragilității și inconsistenței textului care se schimbă cu fiecare lectură” ceea ce crește riscul pulverizării, dizolvării și anulării literaturii, ca fenomen obiectiv, verificabil. Literatura este asimilată unui act de lectură, dar lectura este asimilată unui act de interpretare. Pozitivismul filologic deplasează accentul de la preocupările estetice din jurul literaturii spre cunoașterea și înțelegerea sa. Literatura este în mod fundamental interpretabilă, ceea ce relativizează încă odată definiția literaturii. Critica literară tinde tot mai mult să transforme literatura în critică. Aceasta se mută chiar
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
România, metoda analizei discursive și-a făcut intrarea odată cu introducerea paradigmei calitativiste. Respectând tradiția generală a întârzierii istorice a culturii românești, aflată la periferia lumii intelectual-academice occidentale, calitativismul a ajuns relativ tardiv, într-un moment când marile dezbateri purtate în jurul pozitivismului și-au cam epuizat energiile. Paradigma calitativistă și-a făcut intrarea inaugurală pe scena academică a culturii autohtone prin publicarea volumului Abordarea calitativă a socioumanului, lucrare în care P. Iluț (1997) stabilește coordonatele metodologice principale ale analizei discursive în capitolul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în capitolul dedicat "analizei documentelor" (pp. 134-156). De remarcat referitor la această primă piesă grea a calitativismului, prin care noua paradigmă a invadat spațiul disciplinelor socio-umane, este că autorul optează pentru o formulă complementară (condamnând "falsa dihotomie" cantitativ-calitativ) între un "pozitivism înțelept" debarasat de încărcătura dogmatică dată de monismul metodologic intransigent și un "calitativism riguros" care să nu alunece în apele tulburi ale postmodernismului fondat pe celebrul imperativ al anarhismului epistemologic "anything goes" (Feyerabend, 1975). Această lucrare inaugurală a constituit declicul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor de științificitate admise în posteritatea pozitivismului, neștiințifică) implicate de ideologie, după cum rezultă din considerațiile recente: " Într-un sens mai general, cultura fiecărui sistem social include o ideologie menită să explice și să justifice propria-i existență ca mod de viață, fie că este vorba de ideologia
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
fine, predecesorul înțeleptului Matei Basarab. Dar poate că zilele lui Matei Basarab, considerate de toți ca zile de înflorire, să fie în ochii "Romînului" o epocă de decadență? Mai știi? Și iată cum scrie "Romînul" istoria în secolul nostru, al pozitivismului, în care fiece teorie trebuie să fie întemeiată pe date exacte și incontestabile! Pentru ce? Pentru a dovedi că strămoșii d-lor Giani, Cariagdi, Carada erau amicii politici ai lui Vlad Țepeș. Nu se potrivește. Veți găsi între boierii lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răspunsuri la modul cum să ne raportăm la filosofia occidentală tradițională: husserlian ("scientist"), heideggerian ("poetic") și pragmatist ("politic"). Evident că preferă ultima soluție, dar într-o coabitare cu scientismul 166. Neopragmatismul lui Rorty preia linia kantiană a fenomenologiei, trecută prin pozitivism și pragmatism. Adevărul ființei, ca și la Heidegger, e identificabil în Dasein, căci Sein înseamnă antiteza adevărului. Rorty preferă adevărul literal și respinge pe cel metaforic, predominant la Heidegger, la Blaga, la Noica. Pentru el, cuvântul nu e logos, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
transformarea având loc "sub ochii noștri". Semnele prăbușirii erei moderniste ar fi următoarele: 1)sfârșitul familiei ca mod de conviețuire socială, prăbușirea mitului marelui oraș, moartea industriei grele, a birocrației, apusul patriotismului statelor-națiuni; 2)sfârșitul cunoașterii moderne, al scientismului, al pozitivismului, al materialismului filosofic, al romantismului și al umanismului secular; 3)abolirea sistemelor politico-economice: socialism, comunism, capitalism; 4)sfârșitul formelor artistice moderne. Cu siguranță, unele dintre aceste "sfârșituri" aparțin postmodernismului, acelui sfârșit al istoriei prorocit de Francis Fukuyama, care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fost elaborată Carta Transdisciplinarității, redactată de Lima de Freitas, Edgar Morin și de Basarab Nicolescu. Ulterior, Basarab Nicolescu, specialist în fizica teoretică și discipol al filosofiei lui Ștefan Lupașcu, a publicat, în 1996, un manifest al transdisciplinari-tății313. Modernismul, anunțat de pozitivismul secolului al XIX-lea, a fost mentalitatea predominantă a secolului al XX-lea. El înseamnă ascensiunea nemaiîntâlnită a științei și tehnicii, împingând în plan secund religia și metafizica. Consecința: o lărgire extraordinară a domeniului cunoașterii, provocând primul fenomen de anvergură
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
respective. De altfel, orice istoric știe că opera de critică și interpretare a izvoarelor - și nu simpla lor lectură și redare - constituie piatra de Încercare a meseriei pe care o practică. Este o constatare care datează cel puțin din epoca pozitivismului istoriografic, dacă nu chiar de pe timpul lui Tucidide. Din această perspectivă, istoria deconstructivistă care se practică astăzi, sub zodia epistemologică a relativismului postmodern, ar putea fi considerată și o prelungire - mai rafinată și mai prudentă - a venerabilei tradiții de interpretare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care spune că fiecare generație trebuie să se revolte Împotriva autorității coercitive a părinților săi, punând sub semnul Întrebării constantele oricărei tradiții. Renașterea s-a ridicat Împotriva Evului Mediu, Iluminismul a criticat Vechiul Regim, Romantismul a rupt-o cu Clasicismul, Pozitivismul și Realismul s-au detașat de Romantism, iar Comunismul a contestat Capitalismul cel putred al burgheziei. În fine, curentele de avangardă din secolul XX au accelerat ritmul negației până la un nivel extrem, care a debordat, În zilele noastre, În relativismul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În domeniu. Desigur, după 1989 s-a conturat un anumit clivaj istoriografic, nu atât Între două generații biologice, cât Între două maniere de a scrie istoria. Pe de o parte, o școală conservatoare, care continuă, de-a valma, tradiția romantismului, pozitivismului și marxismului istoriografic, iar pe de altă parte, o școală modernistă sau revizionistă, inspirată de epistemologia relativismului cultural postmodern. Dar acest conflict este destul de asimetric, deoarece, din punctul de vedere al școlii moderniste, În acord cu principiile relativismului, merge orice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de epistemologia relativismului cultural postmodern. Dar acest conflict este destul de asimetric, deoarece, din punctul de vedere al școlii moderniste, În acord cu principiile relativismului, merge orice, anything goes: avem cu toții un loc sub soare, toate curentele și toate metodele, de la pozitivism la feminism. Pentru conservatori Însă, În pofida unor declarații de bune intenții, tocmai acest pluralism este supărător, deoarece distruge monolitismul cu care au fost obișnuiți. Din punctul lor de vedere, idealul ar fi să rămână singuri În istoriografia română, alături de umbrele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
doar o anumită reprezentare a acesteia, o imagine proprie unei anumite epoci sau societăți, distorsionată de ecranul subiectiv al cercetătorului, al surselor sau, pur și simplu, al timpului interpus. Toate doctrinele de filosofie a istoriei (mai puțin, poate, cea subiacentă pozitivismului istoriografic) recunosc, Într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin, doza de relativitate a adevărului istoric „obiectiv”, indiferent dacă o atribuie deformărilor de ordin ideologic sau unor dificultăți gnoseologice de apropriere cognitivă a realității. Altfel spus, se acceptă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unor dificultăți gnoseologice de apropriere cognitivă a realității. Altfel spus, se acceptă faptul că avem de-a face cu imagini. Într-un mod similar judecă lucrurile și istoriografia actuală, În special istoria mentalităților. Deși se Întâlnește, În mod paradoxal, cu pozitivismul, prin reacția de respingere vehementă a oricărei filosofii a istoriei, demersul istoriografic al istoriei mentalităților subîntinde, implicit, un răspuns original la problema teoretică evocată, răspuns care rezonează, de altfel, din punct de vedere al raportului imagine istoriografică versus cadru referențial
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Lékai Lajos XE "Lajos" , referitoare la scrisul istoric din intervalul 1790-1830, monografiile dedicate de Márki Sándor XE "Sándor" și Pamlényi Ervin lui Horváth Mihály, precum și cele două volume consacrate de R. Várkonyi Ágnes perioadei de trecere de la istoriografia romantică la pozitivism. Veress Endre, În Bibliografia româno-ungară, cuprinde o serie de trimiteri la pasaje despre răscoala lui Horea XE "Horea" , prezente În publicații din intervalul 1785-1878. 2. Corpusul de texte analizat Dacă alcătuim un mic corpus al lucrărilor maghiare cu caracter istoric
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu a fost influențată În mod prioritar de conflictele politice sau sociale dintre români și maghiari, ci mai curând de alteritatea de gen și de cea culturală. În principal, tiparele intelectuale succesive care modelau imaginarul maghiar al vremii (iluminism, romantism, pozitivism), inventate În spațiul Europei Occidentale, erau cele care Îi Îndrumau pe adepții lor răsăriteni să gândească, să viseze sau să Îl privească pe celălalt Într-o anumită manieră. Iar În spatele acestor mari discursuri culturale, să nu uităm, pulsau subiectivitățile ireductibile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvaniei], Budapesta, Dovin, 1989, pp. 158-159. Indicarea Covasnei ca reper geografic al frumuseții feminine românești ne arată că această apreciere a fost preluată de Kőváry din articolul lui Nagy Ferenc XE "Ferenc" . Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 190. Pentru pozitivismul istoriografic maghiar vezi R. Várkonyi Ágnes, A pozitivista történelemszemlélet a magyar történetírásban [Concepția istorică pozitivistă În istoriografia maghiară], I-II, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1973. Vezi capitolul anterior, dedicat imaginii românilor În opera lui Kőváry László XE "László" . „Békásy”, op. cit., pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ceea ce "omul consideră ca este adevăr". Pentru acele timpuri, a nega existența obiectivă a universului în afara existenței omului a fost o idee revoluționară, precursoare a agnosticismului. 4 Edmund Gustav Albrecht Husserl (1859-1938), filosof, matematician german, ctitorul școlii de fenomenologie. Critică pozitivismul, istorismul și psihologizarea logicii. Pentru a te putea apropia de esența lucrurilor trebuie să recurgi la reducția fenomenologică. Husserl scrie Filosofia matematicii. Analizează prezentarea "proprie" și "improprie" a lucrurilor, "exemplul casei". Este ctitorul mereologiei sau știința părții (importanța superioară a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]