1,132 matches
-
rămase încă sub dominația teologiei și a metafizicii. În primul rând este amintită aici sociologia. Dimpotrivă, Dilthey o include pe aceasta printre științele spiritului 187, cărora le acordă un alt statut decât celor ale naturii, sustrăgându-le procesului de universalizare pozitivistă preconizat de Comte. Spre deosebire de Dilthey, Comte mai speră așadar ca atunci când filozofia are să atingă "stadiul pozitiv", ea va dobândi "caracterul universal care acum îi lipsește încă" și "va fi capabilă, grație superiorității ei firești, să înlocuiască filozofia teologică și metafizică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
plasate în transcendent, sunt luate ca premise, în cazul pozitivismului ele caută a fi legi imanente ale realității imediate, deși așa cum am văzut se supun finalmente imanenței gândirii, în urma adoptării unui model de cunoaștere scientist.195 Ceea ce își propun programatic pozitiviștii nu este altceva decât realizarea unei sinteze a cunoașterii prin descoperirea de legi științifice universal valabile: "Desăvîrșirea de care filozofia pozitivă năzuiește să se apropie tot mai mult, fără s-o atingă vreodată, ar consta în faptul de a reuși
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dacă nu m-ai fi găsit"206 și care definește sub o formă aparent paradoxală ceea ce autorul înțelege prin "devenirea întru ființă": "o căutare în sânul a ceva dinainte găsit"207). Pentru a marca o altă deosebire între Dilthey și pozitiviști, să revenim acum la o sintagmă folosită de Riedel într-un pasaj pe care l-am citat anterior, unde științele spiritului erau definite ca "discipline contemplativ-compre-hensive". Prin această afirmație autorul face trimitere la istorism, care se raportează la trecut "în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că științele spiritului "își pierd legătura cu acțiunea" și că ele păstrează un caracter pur "contemplativ", întrucât, pe de o parte, "<<se înstrăinează>> metodologic de domeniul lor obiectual", iar pe de altă parte, "se emancipează de valori" în virtutea unui postulat pozitivist. De aici, Riedel trage concluzia eronată că ele apar ca "indiferente față de stările de lucruri cercetate" și "nu mai sunt întreprinse ca mijloc al înțelegerii hermeneutic-practice", ci "devin scop"209. Considerăm că asemenea aprecieri își păstrează valabilitatea cel mult atâta timp cât
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
hermeneutic-practice", ci "devin scop"209. Considerăm că asemenea aprecieri își păstrează valabilitatea cel mult atâta timp cât științele spiritului rămân în zona de interferență cu științele naturii, acolo unde se manifestă realmente "contemplativ" (în acest sens vezi supra trimiterile la "pasivitatea" caracteristică pozitiviștilor). Din momentul în care ele devin însă "comprehensive" nu mai poate fi vorba nici despre "o înstrăinare metodologică de domeniul lor obiectual" (pentru Verstehen avem nevoie de Einfühlung, așa cum vom arăta în cap. III, 1C)210 și nici despre "o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
obiectul științelor spiritului se constituie la Dilthey "între rațiunea teoretică și rațiunea practică" (s.n.)211. În fine, o altă distincție majoră a fost deja subliniată, iar aici nu facem decât să o recontabilizăm: romanticul Dilthey se diferențiază esențial de atomismul pozitiviștilor prin viziunea lui holistă. Reamintim totuși că, după părerea noastră, această viziune nu se conturează, ca în cazul romanticilor, pe baza unei proiecții-etalon, ipotetic admise, care dublează ideal realitatea, ci prin reconstituirea treptată a întregului pe baza părților și a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de ireconciliabilă precum pare212. Credem că tocmai acest lucru îi dă lui Dilthey posibilitatea să încerce o împăcare între cele două orientări care din câte-am văzut au, altminteri, destule puncte de divergență. Referindu-se la relația dintre Dilthey și pozitiviști, M. Florian constata că ea se articulează pe ideea romantică de istoricitate: "Ca și pozitivismul lui Comte, care spunea că <<o concepție oarecare nu poate fi bine cunoscută decât prin istoria ei>>, gândirea lui Dilthey ia ca organ de cunoaștere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe Dilthey "inițiatorul epistemologiei disciplinelor socio-umane" (Introducere în filozofia contemporană, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988, p. 61), Andrei Marga vede în "filozofia vieții ca filozofie a istoriei" rezultatul "unei sinteze specifice între hegelianism și pozitivism" (în ce măsură este "hegelian" și "pozitivist" Dilthey vom analiza în continuare, prin "pozitivist" înțelegând mai degrabă deschiderea spre spiritul pozitiv al științelor decât aderența la pozitivism ca filozofie a spiritului pozitiv). Această sinteză, mai spune A. Marga, "marchează o cotitură în evoluția filozofiei istoriei: trecerea de la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în filozofia contemporană, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988, p. 61), Andrei Marga vede în "filozofia vieții ca filozofie a istoriei" rezultatul "unei sinteze specifice între hegelianism și pozitivism" (în ce măsură este "hegelian" și "pozitivist" Dilthey vom analiza în continuare, prin "pozitivist" înțelegând mai degrabă deschiderea spre spiritul pozitiv al științelor decât aderența la pozitivism ca filozofie a spiritului pozitiv). Această sinteză, mai spune A. Marga, "marchează o cotitură în evoluția filozofiei istoriei: trecerea de la preocupări privind esența și legile dezvoltării istorice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și metodologie a științelor, o dată cu eroziunea viziunii mecanicist-metafizice asupra istoriei și, legat de aceasta, a conceperii textului istoric drept <<oglindire pasivă>> a istoriei reale" (ibid., p. 54). Asupra aplicării "mecaniciste" a unui model metafizic de către Hegel, ca și asupra "pasivității" pozitiviste vom reveni. În sensul reconcilierii despre care vorbeam, se pronunță și René Wellek. După opinia cercetătorului american, Dilthey a căutat "să construiască o punte între emoționalismul romantic și expresionismul lui Schleiermacher, pe de o parte, și epoca nouă, pozitivistă, pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pasivității" pozitiviste vom reveni. În sensul reconcilierii despre care vorbeam, se pronunță și René Wellek. După opinia cercetătorului american, Dilthey a căutat "să construiască o punte între emoționalismul romantic și expresionismul lui Schleiermacher, pe de o parte, și epoca nouă, pozitivistă, pe de altă parte" (Istoria criticii literare moderne, IV, București, Editura Univers, 1979, traducere de Rodica Tiniș și Andrei Brezianu, p. 346). Considerăm însă că accentele puse de Wellek sunt prea apăsate: "Dilthey a făcut o încercare grandioasă de a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
scolastică a catolicismului promovase un model de cunoaștere care "aspirase cât se poate de serios spre idealul unei științe totale" (Der Sinn..., p. 22), ideal de care, tot pe linie catolică, nu a fost străin, în mod paradoxal, nici măcar un pozitivist agnostic precum Auguste Comte. Deși vom analiza această remarcă într-un subcapitol viitor (vezi I, 3F), credem că este necesar să clarificăm încă de-acum semnificațiile ideii de "știință totală", care în stadiul actual al discuției ar putea stârni unele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
citează în motoul la Einleitung... (vezi I, nota 72), accentuase deja faptul că o cunoaștere obiectivă mizează aproape exclusiv pe intelect. 56 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 151. Ulterior (ibid., p.158), Blaga vorbește despre "oroarea de metafizică" a pozitiviștilor. În subcapitolul în care vom analiza relațiile dintre Dilthey și pozitiviști (I, 3F), vom constata însă "nefilozofia" lor nu se poate sustrage exigențelor filozofiei atunci când, o dată cu Comte, își pierde caracterul pur scientist și că "oroarea de metafizică" eșuează finalmente tot
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
faptul că o cunoaștere obiectivă mizează aproape exclusiv pe intelect. 56 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 151. Ulterior (ibid., p.158), Blaga vorbește despre "oroarea de metafizică" a pozitiviștilor. În subcapitolul în care vom analiza relațiile dintre Dilthey și pozitiviști (I, 3F), vom constata însă "nefilozofia" lor nu se poate sustrage exigențelor filozofiei atunci când, o dată cu Comte, își pierde caracterul pur scientist și că "oroarea de metafizică" eșuează finalmente tot într-o construcție metafizică, adică în ceea ce fusese repudiat în mod
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o dată cu Comte, își pierde caracterul pur scientist și că "oroarea de metafizică" eșuează finalmente tot într-o construcție metafizică, adică în ceea ce fusese repudiat în mod programatic. 57 Blaga se referă la "pasivitatea" naturaliștilor, înțelegându-i prin aceștia atât pe pozitiviști, cât și pe realiști, pentru că el are mereu în vedere știința și arta deopotrivă: Dacă ar fi putut, naturaliștii s-ar fi transformat cu mare plăcere în aparate fotografice." Spicuim în continuare câteva pasaje concludente din Fețele unui veac (pp.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
p. 6. 65 A. Comte, op. cit., p. 277. 66 Apud E. Spranger, Der Sinn..., p. 4. În schimb, "valorizările" își fac însă din plin simțită prezența la romantici, care prin fervoarea trăirilor nu pot rămâne neutri și obiectivi. La "explicația pozitivistă pe bază de legi generale" (M. Riedel, op. cit., p. 130) vom reveni în acest capitol (I, 3F), când vom face primele distincții între științele naturii și științele spiritului. De altfel, cartea citată a lui Riedel conține suficiente argumente în același
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
așa cum vom vedea, nu judecă axiologic tipurile de Weltanschauungen pentru a le ierarhiza în funcție de gradul apropierii lor de adevăr. 74 W. Dilthey, Einleitung..., p. 109. 75 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 163. 76 Blaga vorbește despre "agnosticismul fatalist" al pozitiviștilor ca rezultat al pasivității lor filozofice: "Tainele lor sunt realități banale, ce rămân pentru noi în starea embrionară de taine, numai fiindcă ne lipsesc anumite date concrete despre ele, dar nu fiindcă ar fi ele însele de-o esență cerească
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
substanțiale": materie, atom, putere, legi obiective etc. De altfel, anterior Blaga îi așezase chiar și pe impresioniști sub semnul unui anume tip de metafizică, "a retinei care se mărginește să <<înregistreze>>". Acest fapt valabil, cu diferențierile de rigoare, și pentru pozitiviști îl face să conchidă că antimetafizica lor declarată este "ea însăși o metafizică" (ibid., pp. 147-148). 80 W. Dilthey, Einleitung..., p. 10. 81 A. Comte, op. cit., p. 277. La "îngemănarea teoriei cu observația", Comte, ca și Dilthey, se referă în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Einleitung..., p. 10. 81 A. Comte, op. cit., p. 277. La "îngemănarea teoriei cu observația", Comte, ca și Dilthey, se referă în multe rânduri. Este o dovadă în plus că dezideratul declarat al unei totale absențe a premiselor rămâne și pentru pozitiviști imposibil de realizat. 82 Apud Constantin Antoniade, Iluziunea realistă. Încercare de critică filozofică în Opere, București, Editura Eminescu, 1985, p. 82. 83 Apud A. Marga, op. cit., p. 18. 84 În acest capitol (vezi 3F), ca și în cap. III (1C4
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în Opere, București, Editura Eminescu, 1985, p. 82. 83 Apud A. Marga, op. cit., p. 18. 84 În acest capitol (vezi 3F), ca și în cap. III (1C4 și 5) vom reveni asupra apropierilor, dar și a deosebirilor dintre Dilthey și pozitiviști. 85 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 170. 86 René Wellek, op. cit., IV, p. 346. Aceasta nu este numai părerea lui Wellek. Herbert Schnädelbach observă că "e foarte răspândită opinia conform căreia tânărul Dilthey, orientat spre psihologie, s-a apropiat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
plus, sintagma "impresie nemijlocită" ni se pare mai adecvată și pentru că trimite la Erlebnis. 134 W. Dilthey, Einleitung..., p. 10. 135 Id., Construcția..., pp. 82-83. Cuvintele pe care le-am subliniat sugerează prin ele însele combinarea de către Dilthey a metodelor pozitiviste (descrierea, comparația) cu cele romantice (intuiția). Prin această subliniere anticipăm, totodată, discuția privitoare la absența unui "monism metodologic" în cazul lui Dilthey (vezi nota 155 din capitolul de față). 136 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 373. 137 Id., Îndrumare în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Florian, Recesivitatea..., II, p. 373. 137 Id., Îndrumare în filozofie, p. 420. 138 Apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 7. 139 Spunem "cel puțin aparent" întrucât faptul că teoriile științifice sunt rodul unor speculații nu contravine în definitiv spiritului pozitivist. Este suficient să-l invocăm aici pe William Whewell, care spre deosebire de Mill, bunăoară, nu mai consideră inducția drept o metodă logică (de a trece de la fapte la teorii, la legi ipotetice și, ulterior, confirmate). Pentru Whewell, inducția presupune imaginație și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe când observația rămâne întotdeauna ceva incomplet și nedesăvîrșit", nota Friedrich Schlegel în Fragmente, unde el se dovedește un romantic atașat de ipoteze, precum clasicii de presupoziții (vezi I, 2B), și conturează avant la lettre, încă din 1798, dezacordul romanticilor cu pozitiviștii în privința metodei. Avem de-a face aici cu o opțiune clară pentru o universalizare obținută pe cale pur conceptuală, căci autorul se întreabă în finalul fragmentului citat cât timp le va fi necesar astronomilor moderni până să ajungă la imaginea sferică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
3D). 149 A. Metzger, op. cit., pp. 277-278. 150 W. Dilthey, Gesammelte Schriften, V, 328. 151 Ibid., V, p. 329. 152 A. Metzger, op. cit., pp. 278-279. 153 Ibid., p. 279. 154 Prezența unor indispensabile presupoziții atât la Dilthey, cât și la pozitiviști ne determină să restrângem caracterul exclusiv al apelului invocat. 155 Vom reveni asupra faptului că la Dilthey nu putem vorbi ca în cazul pozitivismului numai despre un "monism metodologic". De aceea am și subliniat în text termenul de "parțial" în legătură cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
coloane caracteristicile "monismului" și, respectiv, ale "dualismului metodologic". Privindu-l pe cel dintâi ca în oglinda unei ape, comentatorul obține imaginea răsturnată a celui de-al doilea, astfel încât reușește să evidențieze într-o manieră antitetică foarte pregnantă ceea ce desparte tradiția pozitivistă de cea hermeneutică (vezi I, nota 63). Iată cum este rezumat "monismul metodologic": Toate acțiunile oamenilor sunt evenimente în lume ce au o determinare cauzală strictă, ca și toate celelalte evenimente. Prin urmare, explicația acțiunilor va putea fi dată în cadrul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]