1,102 matches
-
față, palmă în palmă, se împing reciproc, până când cel mai puternic reușește să-și deplaseze partenerul; stând lateral unul față de celălalt, apucat reciproc de mijloc, împingeri în umeri; două echipe așezate în linie, față în față, apucat reciproc de o prăjină, împingere din ambele părți până când una din ele va ceda). Recomandări metodice privind exercițiile de tracțiune și împingere Exercițiile de tracțiune și împingere cel mai frecvent utilizate sunt exercițiile cu partener. Avantajul acestor exerciții este că, de la prima execuție, apare
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
înțeparea cu urzici ar putea substitui frecția, nu numai ca fiind mai eficace și mai rapidă, dar de asemenea ca o metodă sigură de a restaura circulația, în așa fel ca urzicile să fie fixate la capătul unor vergi sau prăjini, iar operatorul (apărat cumva printr-o fumigație interpusă) să nu intre în sfera de acțiune a părții infectate. Din fericire n-am avut pe aici vreun pacient pe care să fie experimentat acest procedeu. La câțiva indivizi care au scăpat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din ape. Când bacul se apropie mai mult, omul zări în spatele adăpostului, în partea dindărăt, doi negri înalți, purtând și ei pălării mari de pai și îmbrăcați doar cu niște pantaloni de pânză groasă. Stăteau alături, mânuind din răsputeri niște prăjini, care se afundau încet în fluviu, spre partea dindărăt a plutei, în timp ce negrii, cu aceeași mișcare încetinită, se aplecau deasupra apei, până la limita echilibrului în față, cei trei mulatri, nemișcați, tăcuți, priveau cum se apropie malul, fără să-și ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ridice ochii către cel care-i aștepta. Dintr-o dată, bacul se izbi de capătul unui debarcader ce înainta în apă, luminat abia atunci de lanternă, care, în urma loviturii, începu să se legene. Negrii încremeniră cu mâinile înălțate, agățați de capătul prăjinilor ușor cufundate în apă, dar cu mușchii încordați, străbătuți de un freamăt neîntrerupt, ce părea că vine din apă și din apăsarea ei. Ceilalți oameni de pe plută zvârliră niște lanțuri în jurul stâlpilor debarcaderului, săriră pe el, și desfășurară un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pe bac, dezlipindu-l de malul noroios. Fluviul se arcui sub plută și o ridică la suprafața apei, pe care începu să alunece încet, la capătul unui drug înalt de fier, ce alerga pe cer, de-a lungul cablului. Negrii traseră prăjinile pe bac. Omul și șoferul ieșiră din mașină și rămaseră neclintiți la marginea plutei privind în susul apei. Nimeni nu vorbise în timpul manevrei, și, chiar și acum, toți stăteau la locurile lor, nemișcați și tăcuți, în afară de unul dintre negri, care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
privea, fără să vadă, stelele istovite ce mai pluteau încă pe cerul umed. Dar țipetele de pasăre se auziră mai limpede, amestecate cu niște cârâituri necunoscute și, aproape în aceeași clipă, cablul începu din nou să scârțâie. Negrii își înfundară prăjinile și bâjbâiră, cu mișcări de orbi, în căutarea fundului. Omul se întoarse către malul pe care-l părăsiseră. Era acoperit de noapte și de ape, nemărginit și sălbatic, ca și continentul de arbori ce se întindea dincolo de el, pe mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și pe Mina : grațioasă, înceată, cu vicleșuguri ademenitoare și accentul încântător, de străină. Sunt trei în jurul ei, firește : distinsul domn Varlam, cu excesul său de maniere interbelice, pietrosul Mehmed, brutal și taciturn, ca un taur, Adrian Lupu, fostul săritor cu prăjina, informator în timpul liber, se spune. Robert Braun se așază, evident, în primele rânduri, din cauza ochelarilor, dar și pentru că nu suportă pălăvrăgeala femeilor. Peltic și bibliofil. Marcu Sidonia stă, desigur, lângă Cornea, care de zece ani nu s-a mai căsătorit
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Iată-l pe Gheorghe Duca ajuns voievod la Moldova! Acum parcă capătă și mai mare drag de vii. Așa se face că la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Vlasie și femeia lui „o falce de vie făr-de doaădzeci de prăjini ce iaste la Cetățuie, în țarina din deal”. Probabil că dălcăușii lui vodă au pornit la cumpărat vii cu traista plină de parale și cine mai știe? Poate și cu ceva amenințări... fiindcă în aceeași zi : 27 martie 1666 (7174
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Asta se vede din cele opt zapise întocmite în aceeași zi: 28 martie 1666 (7174). Prima vie, de o falce, din Dealul Cetățuii o cumpără vodă de la Necula și soția sa Ștefania. Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vodă de la Necula și soția sa Ștefania. Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de prăjini de vie. Nastasia Buzoaia vinde cincizeci și două de prăjini. Și ultimul din acea zi este Costachie și Axinia, nevasta lui, care vând lui Duca vodă cincizeci de prăjini de vie. Ai remarcat cred că toate aceste vii se găseau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de prăjini de vie. Nastasia Buzoaia vinde cincizeci și două de prăjini. Și ultimul din acea zi este Costachie și Axinia, nevasta lui, care vând lui Duca vodă cincizeci de prăjini de vie. Ai remarcat cred că toate aceste vii se găseau în Dealul Cetățuii? Nici nu încape îndoială, dar uite ce
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de prăjini de vie. Nastasia Buzoaia vinde cincizeci și două de prăjini. Și ultimul din acea zi este Costachie și Axinia, nevasta lui, care vând lui Duca vodă cincizeci de prăjini de vie. Ai remarcat cred că toate aceste vii se găseau în Dealul Cetățuii? Nici nu încape îndoială, dar uite ce spune sfinția sa Misail, egumenul mănăstirii Bârnova, la 9 iulie 1666 (7174): „Scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
grija, dragule. Își scoate pârleala îndată ce revine la domnie. În anul următor revenirii la tronul Moldovei, cumpără numai într-o singură zi, 26 martie 1669 (7177), nici mai mult nici mai puțin decât zece fălci trei sferturi și 52 de prăjini. La asta mai adaugă două fălci de vie cumpărate la 19 februarie 1669 (7177). O zi plină are vodă și pe 27 martie 1669 (7177), când cumpără opt fălci un fârtai și cincizeci de prăjini. Ultima vie cumpărată este de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
trei sferturi și 52 de prăjini. La asta mai adaugă două fălci de vie cumpărate la 19 februarie 1669 (7177). O zi plină are vodă și pe 27 martie 1669 (7177), când cumpără opt fălci un fârtai și cincizeci de prăjini. Ultima vie cumpărată este de o falce și jumătate, plus zece prăjini. După socoala mea, ar cam fi ceva cumpărătură, vere! Or fi vreo douăzeci și una de fălci de vie... Dar, pe lângă asemenea bogății întâlnite la capete încoronate, mai găsim și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de vie cumpărate la 19 februarie 1669 (7177). O zi plină are vodă și pe 27 martie 1669 (7177), când cumpără opt fălci un fârtai și cincizeci de prăjini. Ultima vie cumpărată este de o falce și jumătate, plus zece prăjini. După socoala mea, ar cam fi ceva cumpărătură, vere! Or fi vreo douăzeci și una de fălci de vie... Dar, pe lângă asemenea bogății întâlnite la capete încoronate, mai găsim și pe unii cărora datoriile le ședeau în spate ca piatra de moară
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cât ea de înalte nu cumva să o zărească cei de la secție deși niciodată nu a avut nimeni curajul să-i spună... ‘’de ce chiulește’’! De obicei era puțină lume și din peisaj nu lipseau siluetele pescarilor înarmați cu mulinete și prăjini care de care mai sofisticate aruncând de pe uscat, râmele de mare după chefal. Radu, era un bucovinean frumos, mult mai tânăr decât el... care se credea tânăr! Aveau pregătite slipuri fiindcă, pe acolo zăboveau adesea amatoare de soare, liniște și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cea din urmă călătorie ochii săi se obișnuiseră să vadă mulți oameni scunzi. Mai ales răsăritenii din Șumer sau Akkad, sau mărunții hananei nu le ajungeau atlanților mijlocii nici măcar până la umăr. Iar acum ochii îi erau tulburați de înălțimea de prăjină a acestui soldat, care i se părea caraghios. Soldatul nici măcar nu i-a spus cum îl cheamă, și nici Auta nu l-a întrebat. Asinul îl ducea pe soldat alene și călărețul, scoțîndu-și coiful, ca să-i intre vântul munților în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe 21 mai se va derula Festivalul Internațional al Fanfarelor "In prim-plan vrem să scoatem, prin această manifestare, rolul pe care îl are cultura în viața și comunitatea noastră. Avem invitate zece fanfare, printre care și cea de la 10 Prăjini, din comuna Dagâța", a declarat Neculai Năstase, managerul proiectului. Pe 21 mai, de Sf. Constantin și Elena, este programat un important festival internațional al fanfarelor în localitatea ieșeană Cozmești. La acest eveniment participă zece asemenea ansambluri din toată regiunea Moldovei
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
am fost și anul trecut, la prima ediție a acestui festival. Atunci nu era internațional ca acum. 2. Care sunt impresiile Dvs de la prima ediție? Am fost profund impresionat de prestația fanfarelor din Cozmești, Fanfara din Valea Mare, Fanfara Zece Prăjini, etc. Păcat că nu am văzut prea mulți tineri în formații de fanfare de la noi și mi-e frică pentru viitorul lor. 3. De când sunteți dirijorul formației de fanfară “Stejarul” din Cordăreni? Impropriu spus numele de dirijor, deoarece fanfara “Stejarul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Cel mai bătrân instrumentist al formației este Țiplic Vasile, 69 de ani. Cel mai tânăr membru al formației este Frunză Ion, 34 de ani. Au efectuat turnee în străinătate: Luxemburg, Germania, Elveția, Belgia, Olanda, (unde au cântat împreună cu Fanfara 10 Prăjini). FANFARA ORAȘULUI SOROCA REPUBLICA MOLDOVA SCURTĂ PREZENTARE A ORAȘULUI SOROCA REPUBLICA MOLDOVA Soroca este un oraș în nord-estul Republicii Moldova, situat pe malul drept al râului Nistru, la 160 km. de capitala Moldovei Chișinău, în partea de nord-est a Republicii Moldova. la frontieră cu
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
se însușesc și se automatizează mai greu decât cele ciclice. Mișcările combinate Sunt, de cele mai multe ori, mișcări ciclice combinate cu mișcările aciclice. Asemenea mișcări sunt întâlnite în unele probe din atletism (săritura în lungime și înălțime cu elan, săritura cu prăjina, aruncarea suliței), combinații de exerciții de gimnastică, în jocurile sportive etc. Alte clasificări ale exercițiilor fizice iau în considerare criterii cum ar fi: * structura (analitice și globale; simple și complexe) * influența asupra componentelor antrenamentului sportiv (ex. exerciții pentru pregătirea fizică
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
un stînjen (unitate de măsură depășind cu puțin disponibilitățile de evaluare destul de reduse și de aproximative ale membrelor umane: palmă, cot, picior) are aproximativ 2 metri, stînjenelul, diminutiv alintător pentru o floare, poate atinge și un metru Înălțime. Stînjenul (o prăjină fasonată) este, pentru măsurătoarea rudimentară, un macroetalon, stînjenelul este și el, printre florile de grădină, una din cele mai zvelte și mai Înalte specii. Și poate că această talie Îi dă și aerul ușor stingher de floare rușinată de lujerul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
personificare a ciorilor sau a vîntului cît un mod ingenios de a transfera ironic o prestație umană În seama elementelor naturii. O prestație care-și restrînge semnificația, bătaia nucilor nemaiavînd rostul tonic al recoltării. Crengile nu mai sînt bătute cu prăjina, iar nucile trîntite de vînt lovesc sincopat pămîntul, provocînd tresăririle vreunui unui eventual observator. Tristețea este doar sugerată de părăsirea locului și de manifestarea cît se poate de firească a naturii. Bătînd nucile devine astfel un kigo de toamnă ce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
munții ParîngCindrel, precum și în Parîngul Mare și Parîngul Mic (vîrfuri din munții cu același nume). Toponimul este atestat pentru prima oară în 1470. Etimologiile propuse variază de la un cercetător la altul: e vorba în primul rînd de entopicul romînesc părîngă „prăjină de transportat greutăți“ (< lat. palanga < gr. phalan). Unii încearcă să-l apropie de Varîngul din Transilvania de nord, neglijînd legile fonetice ale limbii romîne. Toponimul apare și cu formele Părîngul, Paringul, accentul fluctuînd (cînd pe prima, cînd pe a doua
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]