739 matches
-
deplasare împrumuta mai degrabă traseul istmic în lungul Carpaților Orientali. De altfel, pe această direcție s-au dirijat treptat spre sud triburile celtice, germanice și slave. De asemenea, segmentul sudic al drumului moldovenesc a fost aproape în permanență afectat de prăpădul zămislit din frământarea stepelor. Dezordinea punea stăpânire adesea pe acest traseu. Cauza pentru care s-a risipit visul ponto baltic, în partea sa de miazăzi, nu este doar una istorică, ci și geografică, dată fiind interpunerea lui cu zona umedă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la inimă; iute; încins; lăuntric; limbi; liniștit; lumînare; lup; mașina; mic; mistuire; moale; de neînvins; nestins; noroc; pace; pai; pe paie; de paie; pană; panică; și pară; patimă; pădure; pămînt; perfecțiune; piele; pierzanie; plasmă; plăcut; plîns; ploaie; poluare; pompier; prăjeală; prăpăd; profunzime; răscoală; roată; scîntei; seducție; sentiment; soare; soba; din sobă; soc; spadă; spaimă; spălare; stinge; stins; strașnic; în suflet; sus; tăciuni; tărie; teamă; temperatură; teracotă; teribil; toaletă; țară; țigan; țigară; ură; văpaie; vitează; viu; vînt; vulcan; zodie (1); 819/189
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întuneric; jignirea; la; lacom; lapte; lihnit; lua; lume; lup; mănînc; mărul; medicamente; mesteci; mic; mîncă; moduri; momeala; multe; nașpa; neajunsurile; neam-neam; necesitate; negustos; neobservat; nevoie; nod în gît; ordonat; ou; parcurge; pastila; pămîntul; păși; pătură; pîine; place; pod; poftă; prăjitură; prăpăd; produs; răbda; răbdare; reflex; a reține; a rumega; savura; scuipă; set; sete; în sine; sîmbure; sorbi; stăruință; stele; stop; stupiditate; suc; sunet; supă; supărat; supraviețuiește; ști; tolera; totul; trage; trăi; a trece peste; trece peste; uita; pe unii; ușor; vărsa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înduioșat; îngrijorare; întîmplare; se mai întîmplă; învățătură; juvenil; lăcustă; măr; mic; moale; motiv; multiplu; muncă; năruire; neașteptat; nefiresc; neînțelegere; neșansă; niciuna; noroc; nu vreau; nu!; nu; obraz; orb; pace; pacoste; pastilă; părere; pățanie; pedeapsă; pericol; piedică; pierdere; plînset; Ponta; potop; prăpăd; prieteni; problema; problemă of.; război; rece; refuz; se revarsă; rezistență; rugăciune; rușine; separare; soluții; spaimă; sper că nu; suferința; suflet; supărat; suspin; suspine; șansă; teamă; trai; treabă; trecător; trouble; uitat; umilință; un pas înainte; uragan; ură; vai (1); 791/185
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greutate; independență; interes; a irosi; istorie; ițe; împușcături; îndurare; înfricoșător; înfruntare; înțelegere; lacrimi; lege; lupta; luptă, pușcă; luptător; marți; masacru; mereu; metal; minciuni; mizerie; model; mulțime; muniție; nazism; necazuri; nedreptate; neevoluat; neînțeles; nenorocire; nevăzut; nimic; patrie; patriot; pericol; pistol; plînsete; prăpăd; pretext; primul război mondial; problemă; probleme; pușcă; Putin; răscoală; reglare de conturi; revoltă; roman; sfînt; sfîrșit; spaimă; speranță; strașnic; supraviețuire; știu; tanc; tare; teribil; teroare; cu tine; tragic; tranșee; Trăsniți în NATO; tun; turci; de țesut; țipete; ucide; ucidere; ucideri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
matca; merge; Moldova; moleșeală; monotonie; mormoni; nasol; natura; năprasnică; necazuri; necesitate; nefericire; neproductivitate; neputincios; nespusă; ninge; nu; nu plouă; ofilire; ogor; Oltenia; omizi; oribil; paguba; pagubă; panică; pateu; păcat; pedeapsă; pește; a pierde; plantă; plîngere; plîns; poker; potop; fără praf; prăpăd; probleme; puternică; rece; recolte; religie; fără roade; rouă; Sahara; savană; sărac; secretă; semn divin; sfîrșit; stepă; strașnică; suferință; supărare; știre; teamă; tornadă; tragedie; trecătoare; la țară; a ucis; umezeală; umiditate; urcat; urît; URSS; de vară; fără venituri; viață; vie; vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încercare; înnourat; înțepător; lacrimi; lamă; lateral; mic; miros; mișcă frunzele; mult; munte; murdar; năprasnic; natura; nea; neplăcere; nesimțire; nestabilitate; nimicnicie; ninsoare; noapte; noutate; nu; obstacol; oprea; opus; din părți; perpetuare; pînze; pîrț; plăcere; plecat; de ploaie; ploi; pom; pomii; potrivnic; prăpăd; prielnic; prospețime; pufos; pupa; din pupă; rafală; rapiditate; răcorire; răcoros; repede; sălbatic; singurătate; statut; stricatul părului; suflare, aer; suflu puternic; sufocare; supărare; supărător; sus; susur; șarpe; șuiera; șuierat; teamă; trecător; tremur; uragan; urît; uscăciune; ușurință; vacă; val; vară; de vară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trăda neliniștea puberală, aveam în continuare senzația că inițiez în tainele amorului vreun licean nedus la fete. Mă tot plictisea cu întrebări de genul „Stai comod, mami?“, „Aici e voie, mami?“, „Pot să intru, mami?“, dar și când începea făcea prăpăd; pe cât de nevolnic fusese înainte, pe atât de încrâncenat mă iubea acum: în cadență de mitralieră, trăgea neobosit rafală după rafală... Diploma de masterat, căratul găleții de gunoi, habar n-am ce-i provocase această schimbare radicală, dar știu că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis: Să te încolăcești în juru pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor."348 Șarpele primordial, de origine sacră, era antropomorf, iar prin "căderea" ontologică a fost supus, paradoxal, unui blestem întemeietor, fiind considerat o cauză a facerii lumii: "Șerpele dîntâi nu a fost șerpe, a fost om, și era în cer
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vechime de peste 2000de ani. Din cauza plajelor și a fundului lacului, tapițat cu cruste de culoarea asfaltului, romanii au denumit-o și ,,Lacus Asphatites’’ - lacul cu asfalt. De aceste locuri se leagă legenda potrivit căreia soția lui Lot, care privea spre prăpădul care lovise Sodoma și Gomora, a fost transformată într-un stâlp de sare. Arheologii susțin ipoteza că pe fundul mării, puțin adânc, ar exista cele 2 cetăți. MASHU - lac vulcanic din nord-estul Insulei Hokkaido, este situat într-un crater de
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Acest Leandru al vremurilor baroce, devenit monahul Irinej, se face pribeag din pricina primejdiei otomane, scriindu-și astfel aventurile de picaro balcanic între vis și realitate, între evlavia ortodoxă și înălțarea unor lăcașe de credință și sfințenie creștină implantate în calea prăpădului semănat de păgâni. Leandru este căutat de feluriți spadasini (conform prorocirii că va fi decapitat), dar scapă de fiecare dată, reușind astfel să-și ducă la bun sfârșit vocația de erou civilizator-înălțător de biserici pe locurile călcate de musulmani și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
să se mai întoarcă și moare/ Ca să poată merge mereu/ Mai departe/ Și mai fericit./ Plantele doar,/ Pentru că nu sunt în stare/ Să povestească/ Ce văd,/ Sunt lăsate să se întoarcă mereu/ Din țara aceea copilărească/ De care/ Un misterios prăpăd/ Ne desparte/ În van". Moartea sau consecința acesteia contribuie la demolarea exteriorului, în favoarea interiorului și a refugiului: "În dimineața de după moarte/ Va fi răcoare ca în zorii cețoși de septembrie,/ Când din arșița lubrică a verii/ Mă dezmeticesc în aerul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o aud, târziu, pe mama: "Scoală, Că vine Moș Crăciun..." Și-atunci mă trag Spre treptele tocite, înghețate, Să-i las loc liber Moșului, să-l văd Dacă mai are sacul plin în spate, Dac-a scăpat, ca mine, din prăpăd... (2007) Perfidele zăpezi Ne îngropăm în albul zăpezii ca-ntr-un vis Pierduți când ne întoarcem din straniul Paradis Al toamnelor nebune de culori, în care poți, tot ca în vis, să mori... Să mori și să învii la primăvară
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
albi, cu zurgălăi, Cum trec pe lângă tine și nici nu poți să-i vezi Când se îngroapă-n albul perfidelor zăpezi... (2008) Păcat Păcat e chiar să te gândești Că și izvorul va să-nghețe Supus poruncilor cerești De-atât prăpăd de frumusețe? Iar gândul dacă e păcat, De ce te-ntorci a suta oară Să-l sorbi mai viu și mai curat, Stând în genunchi, la primăvară?
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
flăcăul nu se poate căsători, astfel că singura posibilitate rămâne moara lui Călifar. Monologul tânărului, înregistrat cu fidelitate de narator, este un amestec de naivitate și de infatuare specifice vârstei: "Ce vorbă! Să te smintești când ai vedea înainte-ți prăpăd de comori și de odoare. Numai să le simt în mână, că știu eu cum să mă port și cu Călifar, și cu stăpânu-său...". Spontan, decide ca, a doua zi, să meargă drept la vrăjitor și să-i ceară avuțiile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de coloniști, de exemplu în Australia și în Tasmania. El remarcase și notase în cartea sa de călătorie că introducerea unui animal de pradă într-un ținut, atunci când speciile pradă nu sunt adaptate puterii și șireteniei nou-venitului, va însemna un prăpăd. A citit, totodată, la sugestia mentorului său Lyell, lucrări ale lui Augustin Pyrame de Candolle despre lupta indivizilor și a speciilor pentru resurse disponibile. Acestor observații le-a asociat pe cele privitoare la influența distrugătoare a colonizării asupra populațiilor indigene
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
1944 ne-au apucat în orașul Bârlad. Lupte pe la periferie, apoi lupte de stradă au adus tot ce putea aduce un război: incendii, prăbușiri de case, prăvăliri de copaci și de stâlpi de-a curmezișul străzilor, peste tot ruină și prăpăd. Incendiile ard nestingherite de nimeni și consumă în voie cele mai frumoase și mai importante clădiri din oraș. Școala Normală de băieți, o capodoperă a arhitecturii moderne cu tot mobilierul, cu muzeul, cu biblioteca, arde zile de-a rândul. Hotelul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întâmplat, dar bănuiala este că DA! t. Amintiri de anțărț În goana lor vijelioasă spre noi victorii ce urmau a fi repurtate prin gospodăriile țăranilor români dar și pe sub fustele femeilor de toate vârstele, pe unde treceau rușii lui Stalin prăpăd făceau și ruralii cu praful de pe tobă se-alegeau! Astfel, amintindu-și de oareșce chestii întâmplate prin luna septembrie a anului 1944, mai-marii noștri (de fapt mai-micii noștri) din CRPAA, trimiteau Centralei de la București la data de 9 iunie 1945
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
august 1944 a fost una crâncenă la Vaslui. Atât trupele noastre cât și cele germane au realizat la repezeală o ariergardă pe aliniamentul Muntenii de Jos-Deleni-Idrici-Roșiești pentru a zădărnici pentru un timp impetuoasa înaintare a trupelor rusești care începuseră, deja, prăpădul în oraș. Magazinele au fost în mare parte jefuite, iar incendiile cuprinseseră orașul. Toate aceste orori le-am descris în lucrarea „Întâmplări din vremea Ciumei Roșii”, lucrare ce a fost realizată pe baze exclusiv arhivistice. Se pare că, încă din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cutremura pământul sub noi ca un câine uriaș care se scutură după ce a ieșit ud de apă și nămol dintro mlaștină. Câte o schijă rătăcită zbura pe deasupra capetelor noastre. Intrase frica în noi, dar stam așa pitiți, până ce a trecut prăpădul. Când avioanele care bombardau au plecat și s-a făcut liniște, am plecat acasă, la „buna”. Nea ospătat, era aproape ziuă, apoi ne-am culcat. Eram extenuați de frică și de nesomn. Cred că trecuse aproape un an și a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a sultanului, - știuți sub un singur nume: seimeni. Erau destoinici în meșteșugul armelor, dar fără urmă de omenie. Mai toți turciți, umblau făloși în dulame roșii. Și, uite așa, în postul mare, când toaca bătea pentru denie, s-a dezlănțuit prăpădul. În cete, cu iataganele goale sau cu flintele încărcate, opreau caleștile și trecătorii, omorând fără alegere ca să curețe țara de boieri. A doua zi, în urma lor, prostimea umpluse ulițele. Grija că altul ar putea jefui mai mult pusese în mișcare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au făcut să cadă ca din cer peste acelea ale lui Donath Heissler și Bălăceanului. La zece ceasuri din zi a început bătălia și a durat mai puțin de un ceas. În jurul meu, pe deal, muntenii au putut să vadă prăpădul în care au căzut douăzeci și două de steaguri austriece; șase generali în frunte cu Heissler au fost prinșii tătarilor iar Teleki și aga Bălăceanu au înroșit cu sângele lor pământul. Noi am intrat peste mercenarii împăratului, fără tunuri, și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
transformă în fulgi mari și cade din belșug. În timpul iernilor aprige, precum cea din 1861-1862, cantitatea de zăpadă adunată după fiecare vijelie depășea un metru. Dezghețurile intermediare își au și ele neajunsurile lor, dar dezghețul din martie e un adevărat prăpăd. Încercați să vă imaginați suprafața imensă a Bucureștiului, noroaiele sale seculare, cloacele, grămezile sale de murdării; nu se fac nivelări și nici canale de scurgere; nicio rigolă în cartierele aflate departe de râu. Străzile se transformă atunci ele însele în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
două biserici; în fiecare zi sunt prădate casele boierești părăsite. A izbucnit un incendiu în orașul de sus, dar nu s-a luat nici o măsură, dat fiindcă nu mai sunt nici soldați, nici pompieri în oraș; de 14 ore face prăpăd. Dumnezeu știe dacă nu va pârjoli orașul în întregime; dacă aceasta s-ar întîmpla, n-aș mai rămâne nici cu o cămașă de schimb... Dacă v-aș însemna numele persoanelor de calitate care s-au prăpădit, v-ați îngrozi la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
povestesc că au asistat la "un spectacol oribil, gata să zdrobească și firi mai întărite; nu mai era vorba de a se lupta și a-l căuta pe dușmanul dispărând fără încetare înaintea ta, ci doar de a scăpa de prăpăd"399. Coloana generalului Espinasse, care înaintase până la Kargalîk, a fost lovită de aceeași soartă ca aceea a lui Yussuf: morți și muribunzi erau îngrămădiți în corturi. Martorii mai arată că "inamicul nu apăruse, dar cadavre zăceau la pământ în toate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]