751 matches
-
rămas cîteva zile cu ucenicii care erau în Damasc. 20. și îndată a început să propovăduiască în sinagogi că Isus este Fiul lui Dumnezeu. 21. Toți cei ce-l ascultau, rămîneau uimiți, și ziceau: Nu este el acela care făcea prăpăd în Ierusalim, printre cei ce chemau Numele acesta? și n-a venit el aici ca să-i ducă legați înaintea preoților cei mai de seamă?" 22. Totuși, Saul se întărea din ce în ce mai mult, și făcea de rușine pe Iudeii, care locuiau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
turmă de bivoli negrii, fioroși, năvăli amenințător, luând în goana lor nebună, în coarne tot ce le ieșea în cale. De undeva... apăru și un urs mare și alb ca neaua, era un urs polar, fugea și el din calea prăpădului, căutând adăpost. ”-Hai, Fata, hai să fugim!”, strigă lorgu, văzând primejdia de a fi striviți... Si, o înșfăcă de mână, refugiindu-se în fugă pe câteva trepte, sus, într-un foișor de scândură. De furia cârdului erau salvați, dar frica
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de mijloc de iarnă, cu Îngheț puternic și toată splendoarea primăverii se prefăcu În toamnă. Pădurile ruginiseră subit ca În noiembrie, florile se Înecaseră În zăpadă, crengi mari atârnau ca niște brațe frânte de greul zăpezii. Era o jale, un prăpăd apocaliptic. Cu timpul, frunzele arse au căzut, pomii au dat muguri noi, apoi frunze noi, dar flori n-au mai fost. Doar salcâmii și teii, arbori care Înfloresc după luna mai, au avut belșug de floare.” Așadar, Pazi, studentă extrem de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
sufletești. Frații Costescu, Mihai și Virgil, mai mari decât mine cu unu și, respectiv, doi ani, fiii colegului de birou al tatei la Vatra-Dornei, mă vizitau la sfârșit de săptămână sau în vacanțe cu mult tupeu șì aroganță, de făceau prăpăd pe unde călcau, învățându-ne toate prostiile și măscările golanilor de la oraș. Având un comportament vulgar și obraznic, se luau de fetele din teritoriul nostru, care erau flatate de atenția acordată de gagiii urbani, noi băștinașii fiind trecuți în plan
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care l-a produs pe Calea Girocului din Timișoara în 17 decembrie 1989. Conform unor surse militare, generalul Paul Vasile este fost spion ceaușist pe relația externă până la revoluție, expulzat din Italia. Același spion demascat de contraspionajul occidental a făcut prăpăd în Timișoara, mai apoi a ajuns șeful integrării armatei în NATO și acu s-a întors în orașul pe care l-a însîngerat. Spre rușinea Masoneriei române, același Paul Vasile este mare mahăr mason cu grade, ba și profesor universitar
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
să fie văzută integral. Dragă Howard, Disciplina de-o viață se năruie acum asemenea zidurilor de legendă ale Ierihon-ului. Cine este Iosua și ce melodie cântă trompetele lui? Ce n-aș da să știu. Muzica divină care a făcut asemenea prăpăd cu niște ziduri atât de vechi nu este zgomotoasă. Este estompată, difuză și stranie. Ar putea fi oare muzica propriei mele conștiințe? De lucrul acesta mă îndoiesc. Nu ți-am greșit cu nimic. Cred mai degrabă că muzica aceasta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
și lalele roșii Edificiul orfelinatului impresionează prin dimensiuni și prin amplasarea sa «deasupra» Odorheiului. În fața clădirii, dale de piatră colorată închipuie lalele roșii, veche emblemă a ungurilor. O măicuță speriată mă roagă să ies, să nu fiu văzut, că e prăpăd dacă află UDMR. Oblicesc că măicuța Ionela, stareța așezământului, se află la... București, pe strada Abrud 78. Vin la București, insist de zeci de ori să ajung la maica Ionela. Mai ușor intram la Casa Albă sau la Kremlin. La
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
părintele și motorul s-a oprit iar. «Părinte, n-avem ce vă face: mai aveți de trăit»... Îl urmăreau și prin mânăstire. Intră o doctoriță. «Părinte, haideți să faceți o sfeștanie la mine acasă că toată mobila cade, diavolul face prăpăd!» Securiștii erau postați peste tot, dar nu l-au recunoscut când a plecat. Nici portarul nu l-a văzut. Activiștii veneau și ei la rugăciuni. Pe ascuns. Umbra Vocea călugărului Haralambie deapănă monoton amintiri printre îngeri de faianță și casete
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
moaie și-o mănâncă cu lingura. Cu-atâta se-alege de la cumnată-sa. Și când trăia bietu Ilie, cumnată-sa tot așa toca, repede-repede, banii : La noi să vii în ziua lefii, Vico, să nu-ntârzii, că pe urmă-i prăpăd, zicea bietu Ilie. Și chiar așa, c-o săptămână înainte de chenzină, era lefteri, și tot umbla să-mprumute de colo, de colo. Oameni cu două lefuri și nu s-ajungea, ea cum s-a ajuns ? S-a ajuns c-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aceasta e mai greu, m-am gândit, poate că este băiat, și deodată m-a trăsnit o duhoare de mortăciune, venind probabil de peste gard, de la maidan. Și atunci mi-am dat seama că, dacă mai întârzii o clipă doar, e prăpăd ; cel puțin, bine că n-aveam grija servitorimii care să-mi încurce lucrurile și să-i deschidă ușa. Sigur că madam Ana tot îi făcea moațele lui Margot și sigur că Maria îl oblojea singură pe zănaticul de Grigore. Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lucruri scumpe, puse cum dă Dumnezeu ! Ce de a bani aruncați pe gârlă ! Cine-o fi avut parte de ele ? Și ce-o mai fi rămas, că încă din Gară avea d’asupra stratu de zăpadă d-o palmă ! Ce prăpăd, ce risipă, madam Scarlat ! Da asta abia acu mă gândesc, cu mintea mea de femeie trăită-n lume ! Că atunci nici habar n-am avut ! Atunci numa căscam gura, că nu mai văzusem pe nicăieri așa lucruri scumpe ! Și cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
În filmele alea despre armată, unde persoanele care știu prea mult sînt eliminate imediat. Dar cum să fac să o țin din scurt pe Jemima ? Am lansat un proiectil uman Exocet dement, care zboară fîsÎind prin Londra, pornit să facă prăpăd În jur, iar acum vreau să-l rechem Înapoi, dar butonul respectiv nu mai funcționează. OK. GÎndește-te puțin rațional. Nu are nici un rost să te panichezi. N-o să se Întîmple nimic În seara asta. O s-o sun Întruna pe mobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
închinare,/ În fiecare casă să ardă focul lor (V 4). Un străjer observă că s-aprind luminile și o mare de foc răsare-n Troia, posibil semn al plecării grecilor (V 5) ; altul îl îndeamnă pe cel venit cu vestea prăpădului să pună o candelă drept mulțumire zeilor : Se-mpacă zeii strașnici cari ne prigoneau./ Întoarce-te acasă și-aprinde candela/ Spre a mulțumi de mila ce se revarsă astăzi (V 6). Orice confuzie între jertfe și incendii este spulberată de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Omul nu-ndură/ cunoașterea (scena 8). Deviza lui Oedip pare să fie Vreau dreptate !/ Și adevăr, oricare-ar fi ! (scena 9), el neputând fi oprit de avertismentele Iocastei cu privire la urmările dezastruoase ale investigației sale (Adevărul tău/ e ură, e blestem, prăpăd, oroare !/ Ce vrei e-un adevăr care-i leit/ minciunii și distrugerii ! - scena 10). Devorat de nevoia de a ști, Oedip află adevărul plătind prețul cunoașterii, orbirea, iar suferința lui va echivala cu revelația. De altfel, în creația dramatică a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Nici unul n-a dat vreunei națiuni o satisfacție deplină. De aceea, unul ajunge, pentru ca apoi să se țină lanț. Cu toate acestea, este incontestabil că războiul ia forme mai drastice și mai ciudate în manifestările lui. Mor mai mulți oameni, prăpădul e mai mare. Și totuși consecințele lui sânt mai reduse și mult mai imediate decât ale revoluției. Prin război, o națiune își verifică forța; dar el nu-i crește sensibil conștiința. Prin revoluție, un neam își realizează un sumum de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să apelez la compania vecinilor. Ziarele Încă mai zac prin jur din weekend. Pot să văd fața aia În ziar. Rup pagina și o mototolesc Înainte s-o azvârl În foc. Mai citesc o dată repede postscriptumul din Sunday Mail despre prăpădul de zero la trei de sâmbătă din Rugby Park. O performanță slabă a musafirilor și una de care mai ales Tom Stronach ar vrea să uite. Pasa lui imprecisă Înapoi i-a făcut cadou lui Killie cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
la ceva, Îi menține pe puțoi Într-o stare permanentă de teroare și nebunie, le amintește că lumea asta n-a fost creată pentru ei, a fost creată pentru noi. Data viitoare vor trebui să se descurce mai bine, după prăpădul ăla de la apartamente. Da o să punem noi laba pe puțoii ăia. Asta Înseamnă doar că vaca aia de Estelle și amica ei Sylvia sunt singurele care ne pot da ceva informații despre Gorman. Știu că a fost În seara aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
târziu câteva steluțe uitate de hârtie jilavă și cafenie. După ce toate frunzele au devenit artificiale și au căzut de pe copaci, te miri: cum de mai pot florile de toamnă să se țină într-un picior, drepte și orgolioase, în mijlocul acestui prăpăd? Dalii înalte, ochiul-boului și crizanteme cu cârlionți în ochi, risipite prin toate grădinițele asistă nepăsătoare la dezastrul universal din jurul lor, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Splendoarea lor târzie, în lumina sonoră a celor din urmă zile cu soare
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
slujit atâta amar de vreme patria. — Și dacă vreuna nu vrea să meargă? - întrebă Metodiu. — Cum să nu vrea!? - râse turcul. Ce, e proastă? Păi dacă n-ar vrea, una-două am trimite-o la Anul Nou al veteranilor, unde e prăpăd. Fac niște chestii veteranii ăștia... în fond, eu îi înțeleg, la câte-au pățit la viața lor, au și ei dreptul să se destindă puțin, măcar la bătrânețe. Unde mai pui că majoritatea au fost spahii, au lumbage și altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dăm și noi jos pe rege și să-i ardem și noi o republică - sovietică! Ce ne mai lipsea... În Moldova era o jale și un jaf rusesc și un tif’... Dar ce-au făcut maladeții la noi, În Basarabia: prăpăd! Nu numai jaf, ca la război, dar ca la pacea rusească: beau vin, spirt, până se Înecau În beciurile inundate, Împușcau tot ce le ieșea În cale... Rus și gata! - Deci, știați, din ’17’18 cine-s bolșevicii... - Bolșevicii... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sângele Său, În poloboace... - și Moș Iacob Își netezea temeinic musteața Învinețită de sfânta Împărtășanie. Lucrurile noastre rămase În casă? D-apăi să videți, doamnă, că cum stau sâtuațiile, că-ntâi și-ntâi or stat Rușâi șî, după legea lor, rusască, prăpăd șî pară!; șî, dup-aceea sâtuațiile s-au prezentat uite cum: Rușâi au rupt-o la fugă, ce n-au luat cu ei au spart, au rupt, au stricat, au zvârlit În drum... Și, dup-aceea, sâtuațiile ce-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
temea atâta Mătușa Domnica... - ... că n-or să mai colinde, nici la ferestre, nici la Pomul școlii; nici colindele lor, păgâne - dar ce frumoase, Doamne, ce frumoase..., zice mama târziu, mult mai târziu. - Cam așa, Încuviințează tata. Bieții oameni: presimțeau prăpădul, Îl prevedeau, Îl auzeau cum vine. Știau că e ultimul lor Crăciun. Ar fi fost și al nostru, cel din urmă - dacă n-am fi plecat... - Dacă zici că au simțit, au prevăzut că are să le fie cel din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tău de radio preferat, care ți-a rezervat și o surpriză plăcută. El își tot schimbă frecvența în funcție de județ și, mai mult decât atât, furnizează non-stop informații calde despre zonele reci prin care treci. Afli astfel că la Vaslui e prăpăd și că în curând vântul turbat care bate dintr-acolo te va mângâia pe dreapta față. Imediat vei intra în țara poleiului, și uite, domnule, chiar alunecăm, derapăm în timp real. Nu-i nimic, uscatul promis la Radio ne va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
ianuarie 1921, și-a luat inima în dinți și a îndrăznit într-o seară să-și însoțească prietenul care a bătut la ușa maestrului. — Ne-a primit în unica-i odăiță ce avea, așternută cu bruma de scoarțe scăpate de prăpăd. Când l-am văzut așa de luminos și plin de drag, mi s-a părut că intru în palatele Amurgului din închipuirile copilăriei mele... Și a fost așa de bun și de prietenos, s-a înfățișat așa deschis, drept și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
lua cu spaime groase. Baudizzone, care niciodată nu Îi ie grijă dă pagina lui, nici baremi nu pomenise dă vro cerimonie religioasă și zicea că noaptea aia iei s-adunase să buchisească Memorialu și să schimbe nașii. Fix nainte dă prăpăd, domnii Halil, Yusuf și Ibrahim să cărase dân quinta. Au zis că pân la mezu nopții trăncănise ca niște pretenari cu mortu, care nici vorbă să simțească tragedia care o să-i pună capăt la zile și să facă scrum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]