1,618 matches
-
Spune ce vrei, dar fă ce trebuie. • Sărăcia e pe gratis. Amabilitatea șoferului scade pe măsură ce greutatea vehiculului crește • Cu autobuzul, distanțele mici sunt cele mai lungi (Miriam Cojocaru). • Tinerii tembeli au ajuns niște bătrâni tembeli. Cu excepția unuia care s-a prăpădit de tânăr. • Gânduri de hârtie... • Și Parisul e un oraș frumos, nu numai Afula și Târgul Frumos. • Ignorant este cel care vrea să rămână așa. Proștii spun că n-au timp sau că-s foarte ocupați, fără excepție (Nae Cernăianu
MINUNI & DEFECTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374414_a_375743]
-
lăsat natură ultimilor talentați. Că e rimă, că nu-i rimă, evident, nu comentez, Aș putea și fără vină să explic, dar divaghez De la zimții din zabrele, care stau când eu zâmbesc, De la ochii gurii mele, care-n fum se prăpădesc. 29 iunie 2016, Constantă Sursă foto: Se balansă pantera / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]
-
doar câțiva localnici, care trăiau din te miri ce. Mai ales în acest an, când seceta a vlăguit vegetația și de ultimele ei resurse, deoarece măcar un fir de ploaie n-a mai căzut de luni de zile, totul se prăpădea, se veștejea, animalele sufereau cumplit de foame și de sete. Dar mai suferind decât toți locuitori satului acela, era un om în vârstă, care locuia chiar la marginea satului, acolo de unde se vedea pustiul. Trăia singur, nevasta sa murise de
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
războiul, au făcut schimbări mari pe fața mea!! - Așa este Mache! Doamne cât te-ai schimbat, zise Veta! E drept însă că eu nu te-am mai văzut de când am plecat la București. Mi-a părut rău când s-a prăpădit Maria. Dumnezeu să o odihnească! Cred că te descurci greu cu șase copii, chiar dacă o ai pe doamna Alexandrescu alături de tine. Eu cu trei, ceva mai măricei decât ai tăi, și cu mama alături de mine, abia mă descurc, mai ales
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
mai mult de-o oră. Dacă domnul Trache are chef, tot respectul pentru dumnealui. Toarnă Firfirică! Toți aplaudară. --Știam noi că Zamfirescu e băiat subțire. --Gașca, săraca! Ține la ea. --Și din respect pentru supărarea domnului Trache. I s-a prăpădit revizia, fie-i țărâna ușoară! Toți izbucniră-n hohote de râs și ciocniră cu voioșie paharele. Trache râdea și el mânzește: --Dacă n-a fost să fie a mea...acum îi beau parastasu’. Mama ei de revizie! Uite, d-aia
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
Guvernul, cât au putut, au finanțat ! A "treișpea" zi din Răpciune, pilotând peste Carpați S-ajungă la Orăștie, lângă A.S.T.R.A. și-ai săi "frați", "Vlaicu 2", nu-l mai ascultă (fiind mult îmbătrânit...) Și Aurel-Aviatorul, la Bănești, s-a prăpădit... An-de-an, la noi în Țară, e pios comemorat Acest Erou al României, "pionier" în zbor, "înaripat" Pentru mulți tineri, e exemplu și reper de neânfrânt : Ca să-nvețe să-și ia zborul, să se desprindă de Pământ! Multă lume de pe Terra
EROULUI NAȚIONAL AUREL VLAICU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374953_a_376282]
-
fost mai mulți clienți. Căutați pe cineva anume? -Vezi moneda asta de argint? spuse Maydan. E a ta dacă îți aduci aminte ce ai văzut în ziua aceea. -Păi să mă gândesc, se încrunta hangiul. Au fost tot felul de prăpădiți pe aici care nici nu merită pomeniți, dar dacă îmi aduc bine aminte a fost aici un grup de studenți cu profesorul lor și au sărbătorit ceva, cu mult vin și mâncare din belșug. În rest v-am spus...niște
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
jumătate din fonoteca muzicală a fost adusă de mine, discurile străine circulau rapid, le aveam în mână cîteva ore, le copiam în cabina 4 bis, uneori noaptea, operatoarea fiind mereu minunata doamna Gina, care am înțeles că s-ar fi prăpădit. Plus muzica românească, procuram înregistrări „calde” de la TVR (Titus Munteanu mi le furniza), de la Electrecord, unde am adus în studio numeroase formații și soliști folk. Așa reușeam ca emisiunile la care eram prezentator și co-realizator, toate de mare audiență („Radiorecording
OCTAVIAN URSULESCU. NEÎMPLINIRI TRANSGRESATE ÎN ŞANSA CONTINUĂRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232]
-
iar capul ei se sprijini pe umărul ocrotitor. Fără să realizeze efectele Ionel strânse pulpița pe care se mai afla mâna. Fata tresării apoi, galeș, întrebă: - Ce este de făcut? - Păi să mergem la masă că a fiert știuca și prăpădim gazul de pomană. Strângând-o drăgăstos în brațe o ridică de pe băncuță și au purces amândoi braț la braț spre peștele care se dorea mâncat. I-au îndeplinit dorința după ce a fost presărat cu mărar și leuștean în baie de
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
sor’ta nu-i mai brează! - Asta e! O noapte dorm, două, nu, ba chiar și trei... - Ai de grijă ce faci, că începem muncile... - Și dacă-ncep, ce!? Mai dorm la capu’ locului! - S-o știi! Nu mi-oi prăpădi io căișorii să te car la dormitor!? Aia n-o făcusăm, vez’!? - Tataie, tataie, Ionuț nu mă lasă-n pace! - Iar începeț’? Stareț’ locului odată că vă dau jos în câmp să vă mănânce bolimbozaurii! - Că de-aia s-o
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
o fire veselă (din nefericire, pe mămica mea am pierdut-o acum aproape trei ani, dar nu-mi lipsește din gândul meu și din rugăciune). Câți copii ați fost la părinți? Patru, trei surori și un frate care s-a prăpădit imediat după naștere - am rămas eu cu cele două surori pe care le cheamă Georgeta și Veronica. Hai să alergăm ca dropiile pe câmpia copilăriei voastre, ca mieii ori ca mânjii zburdând în sprinteneala și pacea libertății, întru întâmpinarea grijilor
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
bunicul îi eliberă urechea ce plătise scump pentru eroicul ei posesor și îl mai premie cu un bobârnac ceva mai blând, numai cât să își sublinieze tăria cuvintelor de dojană. - Haideți în șatră să vă dea Buna altele, pezevenghilor! Ați prăpădit bunătate de plăcinte!... Ce chelfăneală v-ar mai trebui! Îi înșfăcă ceva mai îmbunat de gulere și îi duse plocon nevestei, care îi primi înduioșată de expresiile lor umile și amărâte. - Maimuțoii ăștia s-au încăierat pe plăcintele tale și
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
de bătrân, câte un ied se zvârcolea în brațele neînduplecate ale fiecărui copil. Fetițele mai pupăcioase din fire, încasară fără să crâcnească suficiente capete în gură de la animalele rebele, care nu apreciau deloc efuziunile lor sentimentale. Maria și Florea se prăpădeau acum de râs, asistând topiți de drag la răzbelul din curtea lor. Oblojiră cum putură, hohotind încetișor pe răniții rezultați în urma asediului, ce se plângeau care de o buză crăpată, care de un ochi vânăt, ba chiar trebuiră să scoată
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
ajungeau la Urluiu, mult mai rar, aș fi înclinată să afirm, în mod excepțional. Vivi se căsătorise de curând cu un coleg și locuiau în casa de pe strada Zânelor, pe care o moștenisem cu doisprezece ani în urmă, când se prăpădise mătușa. Viviana și Vlad erau amândoi citatini convinși, așa cum îmi plăcea să-i numesc, tachinându-i, ori de câte ori se ivea prilejul, datorită faptului că, foarte rar evadau din centrul orașului, fiind pe deplin satisfăcuți de munca din laborator, „pasiunea comună” , care
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
preschimba câte-un deget în răsucirea de apă. Ba chiar poftea să se cufunde în unda subțire, să se contopească de tot cu ea! Dar își lua degrabă seama, fiindcă ce s-ar fi ales de stânca-de-foc? S-ar fi prăpădit! Nu?! Și stăpânită nebunia chemării, se lăsa mai departe purtat de apa care-l urca și-l cobora, când zbuciumat, când lin, când pe ocolite, când... Tot de la Muma știa că izvorul sfânt adună multe ape și curg laolaltă, tot
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
ceva dar parcă nu îndrăznea. “Auzi, tu,-zice el într-un târziu, după câteva clipe de tăcere- am căutat tot șantierul un macaragiu să te schimbe, să-ți iei și tu un concediu, ceva,și de-abia am găsit un prăpădit de pe la materiale...” “Adică cum să mă schimbe, domnu’ inginer? Ce, eu nu mai sunt bun de nimic? Am devenit chiar așa o gioarsă?”- Și de necaz dau repede țuica peste cap și pun cinzeaca goală pe masă. El îmi ia
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
pava” (Zbura o păuniță) prezintă teama tinerei fete că nu este iubită de alesul inimii ei și hotărârea acestuia de a nu se căsători cu ea: „Zbura o păuniță/ Și-a căzut în mijlocul mării/ Căzând în mare striga că se prăpădește.// Soarele apune, seara e aproape/ Oare nu-mi vine iubitul/ În seara asta la mine?/ Dacă nu la mine, măcar la casa mea?/ Și ciocănește în geam să nu ne audă mama.// Când il primeam în casă/Călcam ușor,/ Iar
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
-i cât nuca.” S-a dus râzând la bunica : -Știi bunico să faci o mămăligă cât nuca ? -Nu știu, fato, de unde să știu ? -De la Cuca. Acolo se face mămăliga cât nuca. Mi-a spus bunicu’. Și râdea să se prăpădească. -Ei, na ! mormăia bunica. Bătrân și nebun. Numai prostii te învață. Toamna, când a venit mamă-sa ca s-o ia acasă, a început să alerge prin curte și să țipe : Hâââ ! nu vreau acasăă ! Vreau la bunicuu, să văd
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
sunt niște animale mici, negre, cu urechile care abia se văd, cu coada șnuruleț, cu boturi ascuțite, cu ochii ca niște puncte și care strigă „chiț-chiț” și care voiau să mă mănânce! - Măi, dar nătăfleț mai ești! Ăia sunt niște prăpădiți de șoricei. Neștiutori cum sunt, căutau joacă. Lasă, culcă-te! Când o să crești mare, o să fii cel mai puternic din ogradă. Pisica îi linse căpșorul zburlit de frică, apoi începu să-i toarcă un cântec de leagăn. Șușurel adormi. Se
MOTANUL ȘUȘUREL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371966_a_373295]
-
pentru un beneficiu consistent. Beneficiu care, așa cum am prevăzut în statutul firmei, merge spre binele populației acestei planete. Încăperea se umplu de un scârțâit ca și cum cineva ar fi manevrat capacele neunse ale unor cripte. Reprezentanții Marelui Consiliu râdeau de se prăpădeau iar fețe lor pământii căpătară o tentă verzulie. Era fericiți! Referință Bibliografică: TURISMUL TOTAL / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1423, Anul IV, 23 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate
TURISMUL TOTAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372005_a_373334]
-
mers pe jos și din mașini claxonau oameni și ziceau ,,Bravo!” Deci totuși vibrează oarecum, dar nu se mai îmbracă, ca și atunci când noi la biserică mergeam în costum popular. Eu am adunat costume ca să nu dispară, să nu se prăpădească. Atât! Nu știu de ce nu se mai îmbracă. Eu sunt mândră. Eu la băiatul meu i-am spus, ca și la nepot, nu uita că ești român. La nepot îi cântam ,,nu uita că ești român, popa-n sat te-
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
avea nenea Tibi ciocolată din Germania, de la rude. Uneori, ne punea în câte un șervețel 2-4 lingurițe de “cafea bună”, pentru părinții noștri...”să mai lase nechezolul...c-o să-i auziți nechezând de-adevărat într-o zi!” Când s-a prăpădit Tibi, dintr-un accident cerebral, tanti Mimi i-a adunat toate hainele purtate și le-a sigilat în pungi de plastic. Când nu mai putea de dor, înțepa câte o pungă...să simtă mirosul lui...până acesta devenea tot mai
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
fata!... Schimb-o iute, că și alta, Neicuță, de când așteaptă, Ca să fie sărutată. Moșii nu rămân ca sfinți, Chiar de au vreo câțiva dinți; Pernița n-au scăpat, Când e rost de sărutat. Uite fata, se rotește!... Vai! Moșul se prăpădește; Lasă-l să guste din pară: Ar fi păcat, n-o să-ți piară. Că se-nfruptă doar puțin, Nu dispar, rămân în sân. Că doar gustă, pofta-i mare, Nu-ți fi teamă, fata are.!... La noapte îmi dormi buștean
GHEORGHE ZAMFIR ŞI NAIUL INIŢIATIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347758_a_349087]
-
trage! M-au adus cătanele imperiale tocmai aici la Viena legat în lanțuri de mâini și de picioare și m-au băgat la ocnă. După eliberare n-am mai plecat în țară, n-aveam copii, nevasta-mi murise, părinții se prăpădiseră și ei, și am rămas pe-aici! -Și tatăl meu a murit tot împușcat de honvezi la câtva timp după ce te-au luat pe dumneata! -Știu, am auzit c-a fost mare zarvă, i-au adunat pe toți răsculații și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
și o foșcăitoare de fum, umplută cu iască, cu care amețea albinele, apoi intra la rame. Urmărea să nu se înmulțească prea mult trântorii, care mâncau degeaba mierea. Se uita să vadă cum arăta matca. Un stup fără matcă se prăpădea repede. Punea mai la margine ramele pline cu miere și în mijloc pe cele mai goale, ca să le umple albinele și pe acelea. Câteodată venea în casă cu mâinile umflate de mușcături de zeci de albine nervoase, când ceva nu
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]