802 matches
-
lumea de dincolo". Fantezia generează mai curând corpusul imaginilor numite fantastice, fabuloase, magia, iluzia și chipul maleficului sau "literatura" livrescă ficțională (în formele ei medievale), în timp ce imaginația este cotată drept o funcție de reprezentare a fenomenelor puterii laice sau religioase (istoriografie, pravile sau morala creștină). Urmând acest traseu științific, se poate realiza joncțiunea dintre viziunea antropologică asupra puterii și matricea de organizare a materiei imaginarului medieval. Modelul s-a format ținând cont de o repartiție de tip antropologic și simbologic a raporturilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
critica Europei creștine pentru nesprijinirea suficientă a bastionului de la Dunăre), modelul românesc; "Statul și structurile politice" − absolutismul monarhic, statul boieresc, natura puterii, originea etnică a domnului − domn pământean, domn fanariot, domn european −, durata domniei, imaginea domnului, puterea judecătorească, adoptarea de pravile; "Politica internă" − scopul cârmuirii, critica situației, exploatarea economică străină și critica stagnării; "Politica pentru cultură" − ideea de luminare și politică pentru cultură, frâne culturale externe (slavonismul, elenismul), instrumentele politicii culturale, limba națională; "Stat și Biserică − politica religioasă" − conștiința creștină, pan-
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fost pusă niciodată în discuție; cu toate că spre sfârșitul secolului XVI și începutul secolului XVII s-a organizat un "regim nobiliar centralizat", domnul a rămas, în același timp, legibus adligatus și legibus solutus (ceea ce ducea deseori la nerespectarea de către el a pravilei, pe care ar fi fost obligat măcar să o invoce, dacă nu să o și aplice). Acest lucru face din rolul său în organizarea imaginii identitare colective elementul central de putere din schema modelelor socio-politice (descrise în capitolul anterior, în cadrul matricei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de manifestările puterii voievodale, boierești sau negustorești; "aparițiile" masculine sunt transferate în imaginar sub forma modelelor și memorate în registrele descrise anterior în funcție de valoare și de performanță concretă. Sub "mâna" autoritară a stăpânului, pater familias, stau însă nu doar pravilele sau respectarea în general a moralei creștine în spațiile publice și în cele private, ci și modul în care este reprezentată femeia în imaginarul cotidianului. În chip diferit față de vechea societate matriarhală sau de cetatea greacă sau romană (nici ea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a comportamentului prescris (de instanțele masculine) atrage după sine fie condamnarea publică a atitudinilor considerate nefirești, fie claustrarea într-o altă lume "privată": mănăstirea. Situațiile variază în funcție de treapta socială, dar și de conjuncturi. Dacă legile laice (de tipul celor din Pravilele lui Vasile Lupu) sunt făcute să reglementeze în special viața femeii obișnuite, mai libere și mai des surprinse cedând ispitei, doamna de la curte intră rar sub incidența pedepselor, nu numai datorită unui statut privilegiat, ci și (am sublinia aici beneficiul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
întreaga lume ortodoxă, precum și al unor prevederi din codurile de legi, riguros elaborate cu privire la căsătorie și la interdicțiile sexuale. Interesant este faptul că rolul de soție ajunge totuși la un statut juridic aproape egal cu al bărbatului, chiar în textele pravilelor - fidele față de Levitic și Ecclesiast -, în ce privește dreptul de proprietate asupra dotei sau a moștenirii, în cazul adulterului dovedit public, săvârșit de soț. În majoritatea cazurilor însă penitența îi revine tot femeii, mai ales pentru păcatele sexuale. Pentru că morala de la Curte
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ext., "puterea stăpânului asupra slugii": (15) Acest vestit împărat avea doi feciori (Gorjan). b. Când voim să numim și persoana (ființa) care ne e rudă, prieten etc., avem construcția cu acuzativ dublu: (16) Tot creștinul are pre călugăriță sor sufletesc (Pravila Mold.); (17) Are păzitor la cireadă un câine (Ispirescu); (18) Are-o greacă ibovnică (Teodorescu). c. În loc de al doilea acuzativ, figurează un adjectiv sau un adverb: (19) N-are pre altul asemenea (Biblia 1688); (20) Am mâinile reci; (21) Pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dat, fragmentele devin crochiuri jurnaliere... Dar înainte de a vedea ce și cum se întâmplă în Fragmentele lui Lamparia, să ne hotărâm cât de cât dacă maximele se cuvine să fie specialitatea unui nume și unei vârste respectabile. Îndeobște, așa sună pravila, dar nu văd cum, în acest caz, excepția ar confirma regula. Nu mai numesc aceste excepții pentru a nu fi suspectat de analogii impardonabile. De altfel, autorul își numește aceste parimii, mai succinte ori mai extinse, Fragmente. Foarte nimerită denominația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cel de al II-lea Congres Internațional de Istoria Presei, nr.85-86, martie-aprilie, 2009, p.32. *Răsfoind în arhive. Grădinițele mormintelor, nr.87, mai 2009,p.6. *Album - Neculai Ciochină - Bârlad, nr.88, iunie, 2009, p.17. *Răsfoind în arhive. „Pravila Țării” - despre calomnie, nr.88, iunie 2009, p.17. *Eminescu și Cantemir în știința română, nr.89, iulie 2009, p.15-16. *Drumul spre școală (Amintiri), nr.90, august 2009, p.20. *Călător... prin vâltoarea vremii (vol.II) de Alexandru Mânăstireanu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
amintesc de dezvoltarea pomiculturii, relevă, codificat, permanentă regenerare a naturii și a societății; - cartea deschisă și balanța cu talgerele în echilibru vorbesc despre Mănăstirea Govora, monument istoric aflat la marginea așezării, cât și despre faptul că aici s-a tipărit Pravila în vremea lui Matei Basarab. Anexă 9 STEMA ORAȘULUI HOREZU, JUDEȚUL VÂLCEA Anexă 9a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului HOREZU, județul VÂLCEA Descrierea stemei: Stema orașului Horezu, potrivit anexei nr. 9, este formată dintr-un scut tăiat
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire și în liniște fără turburare; să asculte și să împlinească toate poruncile stăpânirii patriei sale, pentru că toate aceste să fac pentru binele patriei; să cinstească toate așezământurile patriei sale precum
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și dragostea către patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini evlavioși, credincioși cetățeni și patriei folositori
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție și reticență față de noile idei propagate de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vodă.” - Este pentru a doua oară, mărite Spirit, când aud despre lucruri „făcute cu vicleșug” de cinstitele fețe bisericești. Mi se pare că „rugătorii noștri” - cum îi numesc voievozii pe călugări - erau înclinați mai mult spre minciună decât spre dreptele pravile. - Nu putem spune chiar așa, dar mă tem că ne vom mai întâlni cu asemenea fapte. Acum să vedem, însă, ce a mai fost și cu seliștea Prisăcile, pentru care a fost multă gâlceavă. Mai întâi, Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Monumentelor Istorice și, în prezența familiei regale, la 30 sept. 1911, s-a pus piatra fundamentală pentru construirea de noi chilii. Actul fundamental glăsuia: „S-a găsit cu cale ca acest locaș să fie o mănăstire model, unde călugării, pe lângă pravila călugărească , să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericiești și de gospodărie, precum făceau călugării din vremea veche, și apoi învățându-le să le răspândească cu pricepere și bunăvoință și așa să se întemeeze în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de Vasilie a pierdut procesul rămânând păgubaș. Drept-îi, mărite Spirit? - N-aș fi vrut să fiu în pielea nefericitului Vasilie. Amânarea datoriei de către egumen a fost un tertip, pentru a nu plăti nicicând. Iată o nouă dovadă de nerespectare a pravilei bisericești de către cei puși s-o propovăduiască... - In popor se spune, mărite Spirit, că noi păcătoșii trebuie să facem ce spune popa nu ce face el. Si cred că poporul are dreptate. - Uite cum, din vorbă în vorbă, ne-am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vrea să le introducă în Bucovina: "De vreme ce împăratul Țarigradului a binevoit a da Chezăreștii Măriei această parte din țară, lucru cunoscut este că prea înaltul Chesar voiește ca și pe la alte țări a prea Înălțimii sale să așeze în Bucovina pravile și obiceiuri cu tot folosul stărei a fieștecărui suflet, cu care așezământuri noi partea duhovnicească nu ne putem împăca; și fiindcă avem hotărâre cu milostivire de către înaltele locuri, ca neputând noi a ne statornici cu pravilele ce vedem că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să așeze în Bucovina pravile și obiceiuri cu tot folosul stărei a fieștecărui suflet, cu care așezământuri noi partea duhovnicească nu ne putem împăca; și fiindcă avem hotărâre cu milostivire de către înaltele locuri, ca neputând noi a ne statornici cu pravilele ce vedem că se așază în Bucovina, ni se dă voie să ieșim din țara împăratului, cu voința și prin știrea cinstitei administrații"101. Ca urmare, cereau permisiunea de a emigra împreună cu toți călugării, cu obiectele prețioase și veșmintele bisericești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
traducerea 247. În condițiile în care transpunerea termenilor juridici latini și germani în română ridica traducătorului numeroase greutăți terminologice, apariția acesteia va mai întârzia până spre sfârșitul anului, fiind tipărită în anul următor, la același tipograf al Curții, cu titlul Pravilă de obște asupra faptelor celor rele și a pedepsirii lor248. Greutățile întâmpinate de traducătorii români ai literaturii juridice austriece erau evidențiate de concepistul Vasile Balș care, semnalând că unele ordonanțe au fost traduse de așa manieră încât nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și iubitori de pace și credincioși și supuși, întru toate cinstitori monarhului împărăției și stăpânilor lor celor de loc și gata voitori spre împlinirea pravilelor și poruncilor împărătești"124. În realizarea practică a procesului instructiv-educativ, accentul era pus în principal pe învățământul elementar, specificându-se în mod clar, pentru a îndepărta unele stări de nemulțumire apărute, atât la nivelul familial, cât și al grupului socio-uman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
rurale, spre a-i lumina pe părinți în ignoranța lor și a-i determina să-și crească și să-și educe copiii "în frica lui Dumnezeu și întru deprinderea năravurilor celor bune"153. În anul 1796, în urma încălcării "poruncilor și pravilelor referitoare la cununie", mai ales a celor privitoare la vârsta minimă pentru căsătorie, stabilită la 19 ani pentru băieți și 15 pentru fete, capul ierarhiei ecleziastice bucovinene, episcopul Daniil Vlahovici, revenea asupra patentei împăratului Iosif al II-lea, din 6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în pat. Așadar, deși manifestau precauție în viața duhovnicească, adesea erau turnați sau pur și simplu prinși, ceea ce ducea la pedepse crunte, de cele mai multe ori. Totuși n-au renunțat și s-au folosit de toate modalitățile pentru a putea face pravila, care cu siguranță le dădea tărie și pe măsură ce primeau întărirea de la Dumnezeu prin rugăciune și prin Sfânta Împărtășanie, mai tare căutau rugăciunea și trăirea obținute în urma întâlnirii cu Mântuitorul, cu Maica Domnului și cu Sfinții lui Dumnezeu (unii se rugau
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei. Actele erau scrise în limba română, iar judecățile se făceau după pravilele cunoscute în Principatele Române. Guvernarea lui Scarlat Sturdza a fost de scurtă durată, până în anul 1813, când, bătrân și bolnav, își dă demisia. Această guvernare s-a remarcat prin interzicerea introducerii iobăgiei în rândul țărănimii și scutirea acesteia de serviciul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
dintre frații și surorile Ralucăi au îmbrățișat această cale; unii au făcut-o cu mai multă credință, alții călcând pe alăturea. Astfel, Costache Iurașcu intra în monahism cu numele Calinic, undeva pe lângă mănăstirea Vorona; cu barba neîngrijită și răzvrătit cu pravila, se pierdea într-ale băuturii și devenea argățos 10, ca după aceea să-i pară rău și să se simtă rușinat. Fevronia era și ea maică la Agafton, intrată în cin la 1828. Nu fără motiv, desigur, maicile o porecliseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
trimite Protopopiatului Botoșani mărturia locuitorilor satului Ipotești dată pentru preotul Vasile Hudișteanu, aflat în stare de arest, în care supt-iscăliții încredințează că în vremi de triizăci ani de când ne păstorește (Vasile Hudișteanu) nu s-au abătut la nici un catahrisis împotriva pravilii și a canoanilor duhovnicești 25. Se mai arăta apoi în respectiva mărturie că sunt urgisiți neavând la cine alerga spre a ne creștina pruncii, a ne îngropa morții și a căuta de cele nouă trebuitoare ale creștinătății, cauză din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]