88,018 matches
-
să viziteze în nuce spiritul poetic”. „Eșantionul” Provizii de soare este format din 151 de poeme, așezate alfabetic după titlu, extrase, probabil, din toate cele nouă volume, dar cu siguranță după convingerea și exigenta autorului. Primul termen al titlului le precizează identitatea și funcția, iar al doilea, conținutul și calitatea. Ele par vitraliul unui edificiu de cultură, unde lumină din afara trece filtrată în interior, după formele și culorile fiecărei părți de cristal întâmpinate. Numai că aceste părți, smulse din alte întreguri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rele pentru oameni, tot așa și postul și disprețul pântecelui ne este întotdeauna pricină de nespuse bunătăți<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facereă, omilia I, II, vol. 21, p. 33. footnote>. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul precizează: Cel ce voiește să biruiască dracul curviei cu lăcomia pântecelui și săturarea este asemenea celui ce voiește să stingă (pârjolul) focul cu gaz<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, cuv. XV, p. 224. footnote>. Postul este numit dătător și păzitor de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Gură de Aur, Omilii la Matei, Traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 23, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1994, p. 220. footnote>. Trebuie să precizăm că nu privitul în sine spre o femeie este păcat, ci privitul cu poftă. Numai acest fel de privire te face să te scufunzi în adâncul desfrânării<footnote Ibidem, p. 98. footnote>, să ajungi prizonier<footnote Ibidem. footnote> și să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
bisericești, vol. 29, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991, p.178. footnote>. Cu alte cuvinte, primești otravă sau balsam, în funcție de cum privești și la cine privești. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează: Nu te uita la frumusețe străină, căci Hristos pedepsește chiar privirea, pentru ca nu cumva prin această îngăduință să prinzi curaj și să cazi în păcat [...] căci rotindu-ți ochii pretutindenea, nedreptățești pe aceea la care te uiți, că o atingi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
acceptabil [...] și luând, a mâncat. Iar mâncarea a devenit maica morții pentru oameni<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De hominis opicio, P.G., col. 200 apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 322. footnote>. În altă parte, Părintele Stăniloae precizează: Diavolul a amăgit pe protopărinți mai mult prin închipuirea plăcerii ce o vor avea gustând din pom. În afară de aceasta, i-a ispitit cu închipuirea independenții, stârnită în ei. Astfel, se poate spune că în legătură cu un obiect material, căderea a fost
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. Observând atitudinea oamenilor, Creatorul îi izgonește din rai să petreacă pe acest pământ ca niște surghiuniți și exilați. În acest sens, Teodor al Edessei precizează: De aceea dreptul Judecător, judecându-l (pe Adam) nevrednic de Sine, l-a lipsit pe el de cele pe care le-a disprețuit, adică de contemplarea lui Dumnezeu și a celor ce sunt și a pus întuneric care să-L
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Păcatul acesta a fost unul personal a lui Adam, nu un păcat al firii omenești și nu se poate impune urmașilor săi. Este vorba de o moștenire a naturii căzute sub legea păcatului. Referitor la acestea, Sfântul Chiril al Alexandriei precizează: Dar cineva îmi va spune poate că Adam a căzut cu adevărat și, disprețuind porunca dumnezeiască, a fost osândit la stricăciune și moarte; cum însă s-au făcut păcătoșii prin el cei mulți? Ce au de-a face călcările poruncii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
expresia naștere falsă desemnează un avort spontan. În plus, se numește avort terapeutic o întrerupere a sarcinii provocată din motive medicale. Avortul spontan înseamnă pierderea neprovocată a fătului înainte de a 180-a zi de sarcină. El este numit, așa cum am precizat mai sus, naștere falsă. Referindu-ne la avortul provocat, precizăm că se face deosebirea între avortul provocat din motive terapeutice (când viața mamei se află în pericol sau când există un risc mare de atingere a copilului de o afecțiune
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
numește avort terapeutic o întrerupere a sarcinii provocată din motive medicale. Avortul spontan înseamnă pierderea neprovocată a fătului înainte de a 180-a zi de sarcină. El este numit, așa cum am precizat mai sus, naștere falsă. Referindu-ne la avortul provocat, precizăm că se face deosebirea între avortul provocat din motive terapeutice (când viața mamei se află în pericol sau când există un risc mare de atingere a copilului de o afecțiune deosebit de gravă și incurabilă) și avortul provocat în caz de
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pe om, care e creat după chipul și asemănarea Lui (Facere 1, 26), la cinstea de a fi împreună lucrător cu El la zămislirea vieții. Referitor la aceasta (că omul este după chipul și asemănarea cu Dumnezeu), Sf. Maxim Mărturisitorul precizează: Patru dintre însușirile dumnezeiești care susțin, păzesc și izbăvesc cele ce sunt le-a împărțit Dumnezeu pentru bunătatea Sa desăvârșită, aducând la existență ființa rațională și mintală: existența, existența veșnică, bunătatea și înțelepciunea; dintre acestea primele două le-a dăruit
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
1995, p. 27. footnote> După ce autorul pomenește mai întâi interdicția de a nu ucide, el revine mai apoi asupra ei aducând unele lămuriri. Astfel, crimă este și uciderea unui copil atât înainte de naștere cât și după naștere. Același lucru îl precizează și Barnaba, unul dintre Părinții Apostolici, în epistola sa, unde recomandă celor ce doreau să călătorească cu îngerii cei luminați ai lui Dumnezeu pe calea luminii, să se ferească de păcatele grave, iar printre acestea era menționat și avortul. După ce
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Vasile cel Mare, citat de Arhim. Epifanie, Familiei ortodoxe, cu smerită dragoste, trad. de Ștefan Lacoschitiotul, Edit. Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2001, p. 109. footnote> (adică nu se face deosebire - n.n.). Acesta este un lucru extraordinar: ceea ce Sfinții Părinți precizau cu tărie în secolele primare, abia în secolul XX știința confirmă fără rezerve. Tertulian, scriitor bisericesc și jurist de formație, prezintă și el atitudinea primilor creștini față de pruncucidere pe care o numește crimă, indiferent dacă fetusul este format sau nu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Despre suflet, XXV, IX, tradă, p. 296. footnote>. Prin urmare, Sfinții Părinți susțin că viața omului începe de la zămislirea lui, sufletul și trupul începând să existe deodată, și consideră că embrionul e însuflețit. În acest sens, Sf. Grigorie de Nyssa precizează: Ca să constați că oamenii sunt în viață avem căldura, lucrarea și mișcarea pe când răcirea și înțepenirea sunt dovezile morții. Iar embrionul de care am vorbit, e un izvor de căldură și de putere, dovadă că e însuflețit<footnote Sf. Grigorie
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de la început, de la unirea semințelor înseși și până la completa dezvoltare a fătului<footnote Tertulian, Despre suflet, XXXVII, 5, tradă, p. 311. footnote>. El dezvoltă mai departe această idee pe baza textului biblic din Evanghelia după Luca (Luca 1, 41-46), și precizează: Tresaltă de bucurie Elisabeta fiindcă-l simțea pe Ioan înăuntru; slăvește Maria pe Domnul, căci mișcase Hristos înăuntru. Mamele, la rândul lor, își recunosc pruncii și în schimb sunt recunoscute de ei, care trăiesc, care nu erau numai suflete, ci
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
viața. Mai mult: recunoașterea vieții de la zămislire, fiindcă tot de la zămislire afirmăm că există și suflet, având în vedere că viața începe odată cu sufletul<footnote Ibidem, XXVI, 4-5, XXVII, 1-3, pp. 296-297. footnote>. În același sens, Sf. Grigorie de Nyssa precizează că, dacă trupul a venit înainte și sufletul după aceea, ar trebui să spunem că omul e în același timp și mai bătrân și mai tânăr decât este el în realitate<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit., XXVII, p. 78
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
unică, deoarece nu poate fi înlocuită cu nimic altceva!<footnote Arhim. Ghervasie Raptopulos, Câteva cuvinte despre crima înfricoșătoare a avorturilor, în Mărturie ortodoxă iubitoare de Dumnezeu, Publicație a Editurii Stupul Ortodox, caietul 64, 1995, p. 76. footnote> Astăzi, precum am precizat și în rândurile de mai sus, și știința vine să dovedească acest lucru susținut de secole de către Biserică. Descoperirile științifice din domeniul embriologiei și geneticii dovedesc faptul că din momentul concepției apare o nouă existență umană, care are atâta viață
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
maicii sale înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață.<footnote Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, op. cit., p. 8. footnote> În acest sens, Papa Ioan Paul al II-lea preciza: Biserica este chemată să arate tuturor, cu cea mai clară și puternică convingere, voința ei de a promova cu orice mijloace viața umană și de a o apăra împotriva oricărei uneltiri la ființa ei, în orice stadiu de dezvoltare s-
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Pensée: essai sur la philosophie religieuse de Grégoire de Nysse, Beauchesne, Paris, 1988, p. XV. footnote> arată că unii teologi catolici îl citează la fel de frecvent în studiile lor ca pe Fericitul Augustin<footnote Ibidem, p. XV. footnote>. Continuând, același teolog precizează ideea pe care am menționat-o deja la începutul acestui studiu: „Mai puțin strălucitor și fecund ca maestrul său Origen, mai puțin cultivat decât prietenul său Grigorie de Nazianz, mai puțin practic decât fratele său, Vasile, el îi depășește însă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sau demonstrații filosofice unora din adevărurile de credință. El are, de asemenea, meritul de a fi lăsat Bisericii un tratat sistematic de doctrină: Marele Cuvânt Catehetic, după tratatul lui Origen, Περί ἀρχών. Purificarea sufletului miresei pentru unirea cu Mirele Așa cum preciza și Anthony Meredith în lucrarea sa Capadocienii<footnote Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză de Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008, p. 167. footnote>, unirea cu Logosul dumnezeiesc pare a fi strict necesară pentru a avea o iubire
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
dinăuntru”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a XIII-a, P.G. XLIV, col. 1036D-1037A. Sensul duhovnicesc al acestei descrieri e arătat pe larg în aceeași omilie, col. 1036B-1037C. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, problema esențială rămâne, așa cum am precizat și mai sus, nu starea de păcat a sufletului, ci iubirea lui Dumnezeu care transformă urâțenia sufletului în frumusețe: mireasa vorbește elevilor ei despre ceva extraordinar din viața ei, pentru ca aceștia să învețe despre iubirea imensă a Mirelui pentru omenire
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
comenta asupra panegiricului pasional în versurile 1-16 ale capitolului întâi, el se oprește pentru a reflecta încă o dată asupra naturii frumuseții și stricăciunii spirituale, un subiect pe care îl introdusese în exegeza sa la Cântarea 1:5. Așa cum am mai precizat, el compară purificarea sufletului de păcat și întoarcerea la frumusețea primară, cu purificarea aurului contrafăcut prin foc. La începuturi, sufletele umane rămâneau strălucitoare prin virtutea reflexiei pure a lui Dumnezeu: „Natura umană era aurită (strălucitoare) la începuturi și strălucea datorită
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
P. G. XI, col. 801A. footnote>. Între Dumnezeu și suflet se înfăptuiește astfel o întrepătrundere sau o inhabitare reciprocă: Dumnezeu vine în suflet și sufletul se mută în Dumnezeu. Aceasta este mistica locuirii (inhabitării) lui Dumnezeu în sufletul omenesc. Așa cum preciza Paul Evdokimov, tocmai „pentru că este Treime, Dumnezeu este Iubire: de aceea toți sunt uniți în Hristos”<footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea, prefața și notele de Pr. Lect. Dr. Vasile Răducă, Editura Christiana, București, 1995, p. 54. footnote>. Sufletul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
divine care îi este invizibilă (ἀόρατον, ἀθέατον) și incomprehensibilă (ἄληπτον). Această stare este formulată în termeni negativi, nu pentru că ar fi o negație. Dimpotrivă, este foarte pozitiv. Dar realitatea sa, excedând natura, nu este formulată în termeni conceptuali. Sfântul Grigorie precizează în continuare: „adevărata cunoaștere a celui care caută, este de a înțelege că a vedea înseamnă a nu vedea, pentru că transcende orice cunoaștere, fiind separat din toate părțile de incomprehensibilitate ca de un întuneric”<footnote Ibidem, col. 733B; v. Jean
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Pentru stoici, epithymia este unul din cele patru afecte principale (alături de durere, plăcere și frică); și așa cum frica este fugă de un rău anticipat, dorința e un apetit către un bine anticipat<footnote Ibidem. footnote>. Cât privește orexis-ul (= apetit, năzuință), precizăm, pe baza volumului lui Peters<footnote Ibidem, p. 209. footnote>, că apetitivul (orektikon) este acea facultate a sufletului care năzuiește (Aristotel, De anima, 431 a). El cuprinde trei funcții: dorința (epithymia), impulsul și voința deliberată (Ibidem, 441b) și este, în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
superioare, dar pricinuiesc în suflet și o întristare, făcându-ne, într-un oarecare fel, să ne lipsim de nădejdea de a cuprinde cele necuprinse”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, în PSB 29, p. 173. footnote>, căci, așa cum precizat și mai sus, Dumnezeu fiind infinit, este inaccesibil în ființa Sa. Iar „acestea sunt cele care ne duc la întristare, făcându-ne să deznădăjduim”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 860D; PSB 29, p. 174. footnote>. Există o tristețe a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]