800 matches
-
amintită măcar tradiția de organizare a statului căreia România i se alătură. Franța, prin revoluția sa celebră care a decapitat (la propriu!) principiul monarhic, instituind, în loc, o Republică autoritaristă și centralizantă, bazată legislativ pe Codul lui Napoleon (cel care impune preeminența clară a statului în defavoarea cetățeanului, care evacuează credința și viața religioasă din spațiul public și școală, care transformă birocrația în regulă și nou inventata "aristocrație" a funcționarilor publici în clasă privilegiată), a funcționat ca un model pentru noi. Și astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
postulează centralitatea identității și că ipoteza de lucru formulată este că dacă se dorește funcționarea eficientă a politicii europene de securitate și apărare trebuie generată o identitate europeană comună și compusă o "narațiune" strategică unică (pentru că s-ar părea că preeminența culturilor strategice naționale împiedică crearea unui discurs comun european privind securitatea și apărarea), am pornit metodologic de la asumarea identității drept concept cheie al abordării constructiviste și, după clarificarea conceptuală, am explorat opțiunile de analiză și interpretare în relație cu paradigma
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
între paranteze", considerând-o exogenă proceselor și problematicilor avute în atenție 184, să asume că aceasta este un dat și să nu o considere ca făcând parte dintre subiectele de interes de pe agenda disciplinei relațiilor internaționale. Timp de mulți ani, preeminența studiilor privind identitatea națională, la fel ca și percepția statului ca actor central pe arena internațională, a lăsat impresia că apartenența etnică sau națională a cuiva avea cea mai mare importanță, prevalând față de alte concepții despre sine.185 Considerând statul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
argumentat că multe aspecte fac parte din înțelegerea de sine a unei persoane. Statele, la rândul lor, au identități multiple la care apelează în funcție de situație. Adesea, aceste construcții identitare nu sunt doar complexe, ci și contradictorii. Timp de mulți ani preeminența studiilor cu privire la identitatea națională, precum și perceperea statului ca actor central al arenei internaționale, a lăsat impresia că apartenența etnică sau națională este de importanță majoră și că prevalează față de alte concepții despre sine. Însă, recunoașterea caracterului multiplu al identității ridică
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Reflexia, în sensul unei întoarceri înapoi, este doar o modalitate a aprehensiunii de sine, dar nu și modalitatea de autodezvăluire fundamentală"1. Afirmația lui Heidegger devansează momentul esențial al aducerii la prezență specifică afirmării de sine, într-o ordine a preeminențelor fenomenologice din care poate fi dedusă structura universală a experiențelor fundamentale ale Dasein-ului. Expresia autentică a condiției umane ține de activitatea auto-revelatoare a unui for pre-reflexiv care dezvoltă, în concordanță cu o manieră proprie de cuprindere, o intenționalitate sui-generis, anterioară
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
se afirmă că "încărcând prea mult memoria fără știrea gândirii, te expui să nu scoți niciodată nimic din ea care să-i aparțină în adevăr"18. De unde reiese că implicatul originalității patronate de exercițiul rațional ține mai mult de o preeminență a gândului logic-inserat asupra strictei acumulări de date, iar condiția unei subiectivități omniprezente a actului pedagogic merită o privilegiere metodică a elementului creativ sau a păstrării contactului aplicativ cu sectorul practicii. Acesta este locul predilect al intervenției conștiinței de sine
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înțelegere menit să împace o divergență de tip metodologic între cunoașterea de sine și cunoașterea obiectelor lumii, prima regăsindu-și în definiția empiristă o modalitate investigativă noetică similară celei de-a doua, într-o tentativă de unificare trans-tipologică ce acordă preeminență existențială acesteia din urmă. O sumă întreagă de trăsături distinctive care intră în caracterizarea conștiinței obiectelor s-a transferat în virtutea principiului simetriei astfel instituite asupra definiției conștiinței reflexive, iar exigențele teoretice rămase nesatisfăcute sau evidențele pragmatice cu caracter de excepție
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reverberațiile sale în subiectivitate reclamă replieri avizate ale cogniției interioare, menite să suplinească dificultatea pe care o poate întâmpina conștiința morală generală pe latura sa legată de imperativele actului. Dacă în sectorul prescripțiilor, acel versant "ideologic" al funcționării conștiinței morale, preeminența teoretică a tematizărilor lasă loc unei libertăți destinse a cercetării și a elaborărilor normative, în tărâmul practicii este nevoie de o strategie deliberativă patronată de exigențele eficienței, adică de regula adecvării la imediatul circumstanțial. Astfel, orientată către sine, reflexivitatea vizează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cu care avansează intuiția pre-discursivă. Teritoriul misterului nu se poate restrânge decât dacă ofensiva gnoseologică a subiectului este condusă de un for auto-referențial perfect lucid și inspirat, care degajă spațiul intențional conform unui plan elaborat după principiile unor ierarhii ale preeminențelor interioare. Fenomenologia husserliană a demonstrat importanța noeticului în științe (dar mai ales în filosofie) și a îndepărtat prin epoché fenomenologică aplicată existenței obiectului (și apoi a lumii în general) primatul absolut al ceea ce s-a numit "obiectivitate naivă", întorcând armele
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
bogăției și a încărcăturii experiențiale fără a compromite simplitatea stazei intermediare). Corelarea alterității cu propria interioritate este, deci, un demers la origine cognitiv (o origine de tip rațional, autentică și esențială, care îmbrățișează conceptual nucleul afectiv arhaic și dezvăluie o preeminență a regnului ideal asupra oricărui punct de emergență inconștientă). Identitatea și identificarea de tip dispozițional care se întemeiază pe sedimentarea modelelor parentale trebuie cel mult integrată unui demers reciproc-exploratoriu, care aduce în teritoriul unei conștiențe de tip opțional ceea ce înainte
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care au călătorit în România au crezut că este preferabil să-ți recrutezi oamenii cu care vei lucra întâlnindu-i în spațiile publice, în uzine, birouri, primării sau orfelinate; după mine, aproape tot ce se întâmplă acolo se îndreaptă spre preeminența valorilor vieții private de familie. Acest aspect al vieții românești este bun -și îl admir pentru viața de zi cu zi. Dar acest principiu a fost deseori extins la cel mai înalt nivel. Cei aleși în posturile publice ar trebui
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
să fie exercitat de către puterea suzerană, al cărei guvern este mai apropiat de Țara Românească, care trebuie să fie mai bine informat de cele ce se petrec, și care, prin însuși titlul ei de suzeran, ar trebui să aibă orice preeminență în hotărâri; dar nu este astfel. Rusia este acea care intervine cea dintâi și judecă, oareșcum fără apel. Puterea Suzerană înregistrează apoi hotărârea pentru formă. Trebuie să mărturisim că rolurile sunt schimbate, căci acel de Curte Protectoare, ce și-l
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
2005 este semnificativă, deși față de țările vest-europene procentul minorilor arestați este încă ridicat: 2% față de 0,5%. Această scădere nu se datorează doar diminuării numărului de infracțiuni comise de minori, ci, în primul rînd, modificării legislației în domeniu prin impunerea preeminenței măsurilor educative asupra pedepsei închisorii și prin aplicarea măsurilor alternative la detenție. Presiunea făcută în special de către organizațiile neguvernamentale, de către cercetătorii din afara sistemului și de către forurile internaționale a obligat statul să desființeze școlile speciale de muncă și reeducare a minorilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
regală, că „perfecțiunea ultimă și binele deplin al oricărui lucru depind de ceva superior, căci chiar și lucrurile corporale sunt făcute mai bune de unirea cu cele superioare lor și ajung mai rele dacă se amestecă cu cele inferioare” , susținând preeminența celor spirituale față de cele corporale și faptul că binele ultim pentru om este reprezentat de Dumnezeu. Sfințenia reprezintă astfel și un model pentru existența umană. De aici derivă imperativul pe care îl pune întemeietorul religiei creștine pe frontispiciul vieții tuturor
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
de liberalii români, Ovidu Buruiană precizează că "Individul nu este autonom în viziunea liberalilor, el reprezentând un element de progres al complexului național din care face parte. Drepturile și libertățile individuale, definite ca funcții sociale, deveneau mijloace pentru progresul general. [...] Preeminența intereselor superioare ale națiunii și ale statului deosebește, după Mircea Djuvara, liberalismul românesc de radicalism [liberalismul clasic n.n. O.B]"75. Deși guvernul liberal din perioada 1922-1926 a promovat un proces de democratizare a societății românești, în interiorul PNL funcționa regula
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
creaseră victimele proliferării anarhice a pavilioanelor construite în periferii lipsite de confort, "o lume celiniană a sărăciilor suprapuse"143, așa cum le califica Émile Aillaud. "Orașul nu mai răspunde funcției sale de a adăposti oamenii și de a-i adăposti bine. Preeminența inițiativelor private, inspirate de interesul personal și de fascinația câștigului, stă la baza acestei regretabile stări de fapt" (Carta de la Atena, articolele 71 și 72). Le Corbusier nu omitea nici el niciodată ca, prin imagini frapante, să biciuiască arhaismul și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
epoca romană, sau despre crearea așa-numitelor "villeneuves" (suburbii) sau "villefranche", [orașe exceptate de la plata taxelor], sau a tîrgurilor născute pe lîngă mănăstiri, a porturilor sau a piețelor, mișcarea este pretutindeni aceeași și se caracterizează totdeauna prin trei elemente fundamentale: preeminența activităților neagricole, adică a comerțului și a meșteșugurilor; prezența unui nou grup social care asigură aceste activități, burghezia; nașterea unor noi entități politice: orașele de *comună (sau de consulat în Midi), care se bucură de o largă autonomie, și orașele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ca departajare între două etaje de existență, cît în termenii unor orientări sau funcționări diferite ale lumii și omului. Cînd în om și în lume domină orientarea spre individual, coeziunea ansamblului scade, componentele lui superioare pălesc, cele inferioare își dispută preeminența, drepturile, autonomia. Ansamblul, carul sufletului, devine un agregat fragil, în care libertatea fiecărei componente și a întregului e diminuată de conflictul existent între ele, de presiunile pe care fiecare element le exercită asupra celorlalte. Cînd în lume sau în om
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
peisajele deja vizitate ale transcendenței, ne pun la dispoziție un dosar prețios, pregătitor în ce privește drumul pe care îl avem de parcurs noi înșine. Iar în acest dosar omul e caracterizat de multe ori ca o făptură în care libertatea are preeminență asupra ființei. în om, libertatea nu e o însușire a ființei ; ființa omului este o determinație, un rezultat, un efect al libertății lui. Ești ceea ce faci cu libertatea ta. în mitul lui Er, sufletele sînt libere să-și aleagă viața
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
voim din voința noastră spre un chip pe care ni-l alegem. Mai radical, Sfîntul Ioan Gură de Aur declară limpede că libertatea e mai de căpetenie decît ființa și omul e mai mult libertate decît ființă. Or, prin această preeminență a libertății asupra ființei, omul amintește de calitatea cea mai misterioasă, supremă, a lui Dumnezeu: acea libertate a divinului, acea autoposibilitate din care, abia ca un aspect secund, decurge ființa lui. în om, ființă mereu pusă în cauză de libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să dea preeminență modelului vertical intensificat. Pentru ei, distanța reprezintă calea unei aprige convergențe spre divin ; le dă elanul pentru o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
face astfel o acută deosebire între performanța civilizațională a religiei și funcția ei etică. Pentru el, religia rămîne totuși raportată la social, la omul-în societate, care nu poate trăi omenește fără criterii absolute de deosebire a binelui de rău, fără preeminența generozității față de ură. Mai abrupt decît Koakowski, Berdiaev tematiza o morală eschatologică a actului creator prin care omul participă deja la libertatea transcendentă. Potrivit lui, creștinismul se putea îndrepta abia de acum înainte spre veritabila lui împlinire, după ce și-ar fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
alteritatea divinului, pentru care semenul diferit este un simbol. Cînd Simone Weil proiectează, în L'Enracinement, normele unei societăți întemeiate pe principii spirituale, ea vorbește despre o dialectică a drepturilor și a datoriilor umane, în care cele din urmă au preeminență. Drepturile individului nu au șanse să se afirme decît dacă fiecare individ consideră o datorie, o obligație esențială să le respecte pe ale celuilalt. Datoria, recunoscută și practicată, e cea care creează posibilitatea și spațiul drepturilor. în obligațiile față de ceilalți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în Biserică pentru lucrurile divine. Nu delimitarea pe orizontală a două teritorii sau a două funcții sociale se proclamă aici, ci două orientări ale întregii societăți, aflate într-o relație ierarhică. Orientarea spre transcendent a societății înglobate în Biserică are preeminență față de orientarea spre contingent a aceleiași societăți înglobate în stat. Desigur, această delicată formulă de echilibru ierarhic nu a fost respectată în litera ei nici de împărații bizantini sau occidentali, nici de mai-marii Bisericii, dar a rămas totuși o normă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cognitiviste, a căror consecință este confuzia între semnificate și "lucrurile" desemnate prin intermediul lor. Confuzia poate fi, însă, evitată prin adoptarea și utilizarea riguroasă a distincției coșeriene între desemnare, semnificație și sens, pe care o vom detalia în capitolul următor. b) Preeminența dimensiunii gramaticale (sintactice) asupra dimensiunii semantice. Această stare de lucruri caracterizează în principal frazeologia europeană (sau, cel puțin, acea parte a ei - încă destul de răspândită - care a rămas tributară structuralismului), generativismul american și, după cum am văzut, o parte din cercetarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]