584 matches
-
e de departe Placanica? La cât bate o pușcă de vânătoare. De ce îți faci griji? Gândește-te mai bine să înveți fragmentele din Evanghelie și să nu faci greșeli când îl ajuți pe preot la slujbă. Întorcându-se acasă, nu pregetă să o întrebe mai întâi de toate pe maică-sa: Dumnezeu le vede pe toate, nu-i așa? Citește gândurile nerostite? Sigur, acum odihnește-te, fiindcă mâine va trebui să te scoli devreme, că să-l însoțești pe don Terentio
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
păcat invidia pentru călugări) față de acea minte neostoită pururi contrazicându-și maeștri". Starețul însă nu-l slăbi, continuă să-l iscodească, să-l urmărească și să pună să fie urmărit pe furiș asfel încât să fie prins asupra faptului. Nu pregetă să-i spună: Campanella, Campanella, tu n-o să sfârșești bine! Se apropia ziua în care trebuia să-și aleagă noul nume. Șovăia între Alberto și Tommaso și în fine se decise pentru cel din urmă, poate fiindcă citind din Summa
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
grijile pe care și le făcea. Din fericire Ponzio rămăsese cu ceilalți, cel puțin putea să-i înduplece pe calomniatorii care, cu siguranță, în acele clipe nu conteneau să-l ponegrească, să-i scoată tot felul de vorbe, fără să pregete a trage concluzia că dacă în mânăstire era impusă o disciplină excesivă, era vina lui Tommaso, cel ce stârnise în chip exagerat bănuielile superiorilor. Prin retragerea lui în grabă ratase posibilitatea de a-l saluta pe Baron și pe Baronesa
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
impresiile și considerațiile mele. Am văzut țărani foarte bătrâni, dar care n-aveau mai mult de treizeci de ani, fără dinți, fără păr, slabi, numai piele și os, desculți, de ani de zile mâncau doar ierburi culese ici-colo, și nu pregetau să pândească ciori ca să le prindă și să le frigă. Totul putea fi comestibil pentru a supraviețui. Asemenea oameni m-au poftit la masă, au adus usturoi și ceapă, au umplut o carafă cu apă, mi-au oferit smochine uscate
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
februarie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 19: Am mai spus-o și altădată, și nu preget a o repeta acum aici, în pragul acestei publicații a cărei cea dintâi menire este să pună o ordine vie în câmpul gândirii și vieții noastre teologice. Evident, dacă vreau să nu par nedrept, ar trebui să recunosc că situația
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a întreprins, deja, în acest sens. Președintele își declară, franc, eșecul în toate încercările sale de a negocia cu dușmanul, însă nu prezice, cum foarte bine observă Hill, că situația nu se poate schimba; dimpotrivă, Nixon declară că nu va pregeta să continue să negocieze. Însă eforturile în vederea negocierii păcii, reflectate în inițiativele publice (conferința de la Paris, inițiativa de a propune țărilor comuniste posibilitatea alegerilor libere sub supraveghere internațională), dar și în inițiativele private (cele sprijinite de Uniunea Sovietică, cele intermediate
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai ales atunci când este prezent sentimentul că ideile În care ei cred sunt benefice pentru umanitate - așa cum s-a Întâmplat, de exemplu, În cazul lui Giordano Bruno, Thomas Morus, Martin Luther etc. -, astfel de oameni devin adevărați tribuni, care nu pregetă să-și sacrifice chiar și viața pentru a-și apăra convingerile. Μ Veridicitatea unei idei se obține pe măsură ce o confruntăm cu oponenta ei; sau, cum spune Constantin Noica: „Adevărurile noastre cerșesc contra-adevăruri”. Μ Comportamentul timizilor ne atrage atenția asupra sensurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Literatura este exercițiul prin care scriitorul se prezintă În fața lumii ca cineva capabil să seducă prin scris, dar care renunță la seducție pentru a spune adevărul acolo unde formularea lui are nevoie de figură. Scriitorul lucrează cu figuri dar nu pregetă să recunoască statutul de figură a poveștilor pe care le inventează. Dacă arta modernă efectuează, În spirit kantian, sublimul, prin orice mijloace atîta vreme cît nu-i Încalcă limitele (Înspre politică, de pildă), la sfârșitul modernității artistul se denunță el
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tronului, pentru a evita represaliile și a-și consolida puterea, trimite la Roma soli încărcați cu aur și argint, ca „mai întîi să-i copleșească cu daruri pe prietenii cei vechi, apoi să cîștige alții, noi, în sfîrșit să nu pregete a dobîndi prin dărnicie tot ceea ce pot”. Eficiența unei atare diplomații îi creează convingerea că în capitala republicii „toate se pot cumpăra cu bani”. Sensibil la aspectele etice, Bacovia a reținut din palpitanta istorie a numidianului vorbele sale amare și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de ani vîrstă", dar acesta încă nu avea 85 de ani, cînd a murit, la 6 februarie 1965! Apoi e pus la rînd Dumitru Leancă, despre care scrie autorul: "M-am înțeles îndelung, în ciuda anilor săi grei, și care nu pregeta să-ți povestească întîmplări din copilăria cuconașului Mihăiță un băiet tare năzdrăvan cum spune el într-o frumoasă vorbire moldovenească care "hălăduia pi coclauri, prindea păsări și broaște, din iazul de lîngă sat, prevestea vremea, suna din bucium în pădure
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
modern. Acțiunea recuperatoare marca Dan Laurențiu vizează în mod special recondiționarea marii tradiții romantice: în fapt, asupra poeziei lui sale planează de la început umbra romanticilor funciar macabri, vizionari și fantaști, la a căror retorică și recuzită grandilocventă lirica sa nu pregetă nici un moment să se ralieze. Recondiționarea acestui romantism structural este justificată, cum se va vedea, nu doar de afinități (s)elective puternice, ci și de necesitatea acută a scriitorului de a miza constant pe o poetică a derogării de la tot
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
grijă arăta răniților din acest spital, transformat temporar ca spital de zonă interioară. Sufletul său generos îl împiedica să aibă liniște, fiind numai cu gândul la răniții săi și mai târziu, după ce spitalul a revenit la menirea sa anterioară, nu pregeta să se obosească chiar noaptea pentru cazuri grave și urgente, deși sănătatea nu mai era înfloritoare. Pentru subalternii săi a fost ca un părinte drept și bun. Tehnica sa operatorie se baza pe solide cunoștințe anatomice și pe procedee care
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
săi erau cât se poate de umani, de fapt, și că, oricum, lumea nu se schimba în jurul lor de azi pe mâine, acest nucleu dur a fost cel dintâi care a deschis ostilitățile cu propria guvernare. Evident, opoziția nu a pregetat să urmeze aceeași cale, dar încă de pe acum, o evaluare mai echilibrată a faptelor a devenit foarte dificilă. Tot mai izolat în efortul său de corectare a deficitului de autoritate al legii și instituțiilor, președintele Constantinescu a pierdut treptat susținerea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Național Liberal încearcă să se salveze pe cont propriu negociind în secret cu Adrian Năstase și dă astfel lovitura de grație Convenției Democrate din România: conform cu declarațiile ulterioare explicite ale lui Valeriu Stoica, conducerea PNL și el personal nu au pregetat să-l trădeze pe Emil Constantinescu în schimbul unei relative indulgențe din partea PSD. Liberalii izbutesc să obțină o prezență modestă în parlamentul din 2000-2004, dar își periclitează identitatea politică prin susținerea guvernului PSD și prin alegerea drept președinte al Partidului a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fie alături și dincolo de moarte. Regina primei zile este fascinată de bogăția aforistică folclorică, își începe frecvent povestirile cu câte un proverb, uneori ține chiar o mică prelegere despre soartă, destin și om (în ziua a șasea). Deși evlavioasă, nu pregetă să atace sistemul clerical corupt (călugărul care profită de vanitatea unei femei inculte pentru a întreține relații sexuale cu aceasta - ziua a patra). Remarcabil este că, în patru din povestirile rostite de ea, le apostrofează pe femeile rele și needucate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în orice clipă de nevoie, de necaz și de durere sau de bucurie și de mulțumire? Toate aceste daruri sunt bunăvoința lui Dumnezeu arătată față de noi ca să îndrăznim să ne rugăm în tot ceasul și cu tot prilejul. Să nu pregetăm și să nu întârziem a ne ruga în orice clipă la Dumnezeu. Dumnezeu nu se lasă mult căutat și așteptat. „Așteptând am așteptat pe Domnul..., dar Domnul nu s-a lăsat așteptat”, spune psalmistul. El răspunde îndată chemării noastre. Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nimeni de la Sine și de la rugăciune. El nu se ascunde, nu se odihnește, nu lipsește de la întâlnirea mistică a răspunsului nostru, al omenirii, la iubirea Sa milostivă. Dumnezeu primește oricând, primește întruna, nu obosește, nu se îngreuiază și nu pregetă. Dar noi, credincioșii, nu avem atâta grijă de a ne ruga. Să luăm aminte la răbdarea, bunătatea, dorința și bucuria lui Dumnezeu de a ne asculta întotdeauna. Mai mult decât acestea, Dumnezeu ne cheamă, ne așteaptă și ne învață să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe om, i-a suflat în față, din Sine, suflare de viață. O suflare care nu este trupească, ci duhovnicească, și care nu încetează să dea viață tuturor oamenilor. Suntem înrudiți cu Dumnezeu prin asemănare. Sf. Ap. Pavel n-a pregetat să apeleze la ea pentru a-i lămuri pe atenieni, reamintindu-le spusele unuia dintre cărturarii lor, că suntem „neamul lui Dumnezeu”. Oricine poate ajunge la această convingere sau, mai bine zis, și-o poate restaura în sine, ca să poată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sine. Comparând tipul iubitor, supus și cel agresiv, dur, autoarea scrie: "În timp ce tipul docil tinde la împăciuire, tipul agresiv face orice l-ar putea evidenția ca pe un bun luptător. El este ager și subtil în argumentare și nu va pregeta să facă totul de dragul de a dovedi că are dreptate" (1998, p. 54). Dezvoltând comparația și conturând și mai clar profilurile celor două tipuri de oameni, K. Horney precizază: "Spre deosebire de tipul docil, care se teme să câștige un joc, el
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că spusele cu binișorul nu sunt suficiente, George Nedelea nu pregetă să recurgă la argumen te care duc la Providență, ca în versurile „Curge vremea”: Curge vremea, curge‐ntr‐una Și pe toți ne face una! De‐ai fost mare, de‐ ai fost mic, Pânʹ la urmă, tot nimic!... Tot aceeași
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
că intraserăm în contact cu ceva unic și prețios (...) Respiraserăm aerul libertății 53." Unii vor vedea în observațiile și comentariile lui George Orwell dovada că absența șefilor, a conducătorilor este tot timpul posibilă. Alții, desigur cei mai numeroși, nu vor pregeta să vadă în acest episod în caracterul efemer al experienței confirmarea caracterului utopic al unei lumi populate de egali. Pentru ei, utopia este imposibilă pe pămînt. LIBERI, CĂCI SERVILI Noțiunea de servitute voluntară e mai complicată decît pare. Relația sa
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
două drumuri posibile, explică Jacques le Goff: "Sau creștinismul ar fi înclinat către doctrina strictă a predestinării, așa cum voiau maniheenii, și atunci determinismul divin ar fi cîntărit greu asupra unui Occident abandonat, fără scăpare, claselor dominante care n-ar fi pregetat să se autoproclame interpreții acestei atotputernicii divine. Sau pelagianismul 6 triumfător ar fi instaurat supremația liberului arbitru și atunci lumea, pradă unei asemenea amenințări, s-ar fi distrus prin anarhie. Vedem însă că Occidentul nu avea de ales (...) Construită ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a avut dreptate! Dați în noi tîlhari căpcîni, pînă n-am mai fi rumâni! EI SÎNT STRĂMOȘII NOȘTRI Seminția noastră carpatică, veche de cînd lumea, a fost de multe ori cu dor ne-bun de ducă și atunci n-a pregetat să-și caute rostul pe alte meleaguri. Își luau tur-mele și șatra pornind în cunoașterea necunoașterii numai de ei știute. Iar aceste răz-lețiri s-au făcut de fiecare dată cînd vremuri tulburate de om sau de destin îi chemau la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
si cum le pot folosi. În afară de aceasta, este bine să le explicați orice alt lucru de care ar avea nevoie să cunoască: unde vor avea loc pauzele, unde este WCul (în cazul când nu faceți instruirea în școală) etc. Nu pregetați să faceți, la sfârșitul fiecărei zile, evaluarea. În general, puteți propune elevilor să reflecteze în scris ce a fost bine /util, ce nu le-a plăcut sau consideră că a fost inutil si ce sugestii au pentru viitoarele training-uri
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
a ridicat vaza acestei țări, s-au dizgropat din învăluirile trecutului această limbă? Prin unul din ei și-au câștigat neamul românesc un loc la soare? De când rachiul este un element de civilizație?"288. Judecățile gazetarului nu sunt exclusiviste, acesta nepregetând să recunoască calitățile și superioritatea evreilor față de celelalte nații, mai ales în materie de comerț: Cine știe cât de departe suntem de-a urî pe evrei - și aceasta o poate pricepe orice om cu privirea clară acela va vedea că în toate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]