5,618 matches
-
impetuosului Babbitt, preferînd în schimb Princeton-ul. Ca profesor la rîndul său, Warren va fi fost, cu siguranță, opusul lui Babbitt: tolerant cu studenții dar și mult mai puțin dispus să-i provoace, să forțeze limitele orizontului lor aperceptiv, să răstoarne prejudecăți cu riscul de a stîrni confuzie. Din felul în care își evocă experiența de dascăl, Warren pare să fi fost mai curînd condescendent, mult prea conștient că dintr-un grup de zece studenți, nouă vor dispărea în negura anonimatului, și
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
nu le compensează suficient această pierdere; * Pentru că o categorie destul de largă - dar nu atât de largă pe cât se pretinde - de oameni, neajutorați din pricina vârstei, bolilor, lipsei de calificare sau specializării neinspirate, iresponsabilității, blocajelor mentale de tot felul, neputințelor lor și prejudecăților altora au ajuns într-o situație realmente foarte gravă; *Pentru că tensiunile, situațiile dramatice și primejdiile potențiale ies acum vijelios la suprafață, ba chiar se înăspresc. Ce știam "înainte" despre bătrânii înfometați sau muritori de frig, despre copiii abandonați, despre escroci
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
poate fi unul polemic față de senzaționalul cu orice preț, păgân și imund, ce vinde o seamă de ziare de azi, dar și unul de estetică: supralicitarea realului, autenticitatea procedurilor unui jurnalism profesionist concurează cu succes ficțiunea literară. Cine plonjează fără prejudecăți în aceste dosare de existență are nu numai revelația unei colecții de suflete tari, ci și a fidelității lui Mihai Stoian față de o anume și nedesmințită marcă stilistică: cea a scriitorului/ investigator ce intervine în destinul personajelor, discret, atașant, din
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
într-un fel pe care nu l-am mai întîlnit pînă acum, tragismul acestei forme de rezistență. Disperarea, neputința și totodată eroismul cumva infirm, naiv și aproape caraghios, al celor care i s-au dedicat. Ca să nu fiu acuzată de prejudecăți sau partinism, îmi declar singură poziția: am fost convinsă, ani în șir, ca orice formă de rezistență politică prin cultură e în mod fundamental inadecvată, că ea provine dintr-o gravă confuzie de valori, mize, coduri de comunicare și niveluri
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
Cernăuți, unde, ca student, își petrecea vacanțele, proiectează cumplite vini și păcate, explicabile după el prin date etnopsihologice și mai puțin sociopsihologice: "românca de astăzi", afirmă el în Die Rumänische Frau , text datînd din perioada 1868-1869, "damă strălucitoare, modernă, fără prejudecăți", nu poate fi nicicînd "o soție așa cum o concepem noi, germanii". Îi reproșează lipsa de curățenie și de ordine, dar mai ales ușurătatea cu care ar "călca în picioare sfînta căsnicie". Pe de altă parte, tot el își mărturisește empatia
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
evenimente și are o incredibil de bogată viață interioară. Amintirea lui Nichita Stănescu e un leit-motiv al jurnalului, moartea lui afectează serios echilibrul interior greu cîștigat. Relația cu René e analizată cu o luciditate cîteodată crudă, asistăm la dezvelirea fără prejudecăți a unei feminități incendiare. Totul ar indica un jurnal senzațional. Și totuși... felul în care sînt notate sau povestite faptele îl face să fie fabulatoriu. Boala, moartea, un avort, iubirea, dezamăgirea, dorul de țară, micile bîrfe, toate sînt voalate. Pe
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
e complet falsă. Nu-i înțeleg nici răfuiala cu instituția criticii literare. Ce vrea să însemne că "singurii creatori de literatură" sînt scriitorii sau că "avem nevoie, acum, mai ales de opere literare"? Inocența cu care dl Rusu apelează la prejudecăți și poncife de tipul acestora mă descumpănește. După cum mă lasă visător teama d-lui Rusu (și nu numai a lui) că Eminescu poate fi periclitat sau chiar demolat de lecturi critice mai puțin ortodoxe, care nu confundă analiza cu un
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
despre asumarea actelor iresponsabile pînă la capăt: în final, căsătoria lor anulată se reface cu acordul ambelor părți, cei trei fii vor avea un tată, un nume, o identitate socială, chiar dacă nu neapărat sîngele lui curge în toate vinele masculine. Prejudecățile sînt învinse, onorabilitatea este salvată. De fapt, personajele își salvează destinele extrăgîndu-le dintr-un derizoriu ce părea implacabil. Atmosfera napolitană dominată de carpe diem!, atmosferă în care au trăit eroii noștri și care acum este ținută pe la uși, pe la ferești
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
adâncimile lui. Ceea ce ne îndreptățește să credem în existența nu doar a unui public specialist, dar și în cea a unor tot mai certe propensiuni ale nespecialistului. Se mai atacă astfel încă o dată, cel puțin în cazul psihanalizei, o anume prejudecată după care literatura de specialitate ar fi adresată numai unui cerc restrâns de inițiați; ea a avut în fapt dintotdeauna o foarte largă audiență, datorată în primul rând unei spectaculoase aplicativități culturale. Dar poate cel mai radical efect, deși mai
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
însă, da, mai ales că se află acum în fața unei noi generații de cititori, iar miza ei teoretică nu este nici pe departe una minoră. Tratînd - cum ne spune chiar titlul - despre literatura atinsă de morbul "melancoliei descendenței", autoarea dezamorsează prejudecata naivă conform căreia artistul/scriitorul creează spontan, ex nihilo, o operă fără ascendență și fără "urmași". De fapt, nu există cu adevărat originalitate absolută, ci doar reluări cu deplasări de accente, combinații și permutări de motive deja existente, recontextualizări, reciclări
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
este vecinul lui Lucy, Petrus, care îi oferă acesteia, în spiritul unui tradiționalism patriarhal pur, o alianță matrimonială menită să-l urce pe el pe scara socială, acordându-i în același timp ei un statut respectabil în societatea plină de prejudecăți în care trăiește, și în care, ca lesbiană, oricum ocupă un loc incert. Cartea e lipsită de entuziasmul erudit al romanelor mai vechi ale lui Coetzee, provenit din fascinația unui intertextualism elevat care îl situa pe autor pe un nivel
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
trecut de mijlocul vieții fără a întâlni marea iubire și fără a-și fi scris marea operă - e un roman greu de uitat. El rămâne în memoria cititorului ca un mod alternativ de a exprima tulburările de adâncime pe care prejudecățile de diferite feluri, preluate fără discernământ, le pot crea în viețile oamenilor. Fericirea poate veni din satisfacția de a fi curmat suferințe precum acelea ale câinilor lipsiți de speranță, cărora Bev Shaw le administrează, cu seringa euthanasică, moartea. Dincolo de asta
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
vede, astfel, nevoit să lupte pe două fronturi: pe de o parte să demonstreze nocivitatea ideologiei de dreapta punând-o mereu în relație cu cea de stânga, simțită pe pielea noastră până de curând, pe de altă parte să dezamorseze prejudecățile cu privire la Europa. În ceea ce privește ideologia de dreapta, Adrian Marino e tranșant într-un subcapitol intitulat Teoriile antieuropene: Nae Ionescu, Noica, }uțea. Scurtele analize și concluziile teoriilor celor trei din Roza vânturilor, Modelul cultural european și Proiectul de tratat, Eros... nu mai
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
a demonstra deopotrivă tradiția și deschiderea istorică a românilor spre spațiul european, îndeosebi în perioada pașoptistă de a cărui efervescență ideologică liberală profesorul clujean se simte foarte apropiat, dar și felul în care, pe fondul descoperirii Europei, s-au format prejudecățile "formei fără fond" și, mai târziu, cele cu privire la o Europă a bunăstării materiale dar superficială, desnaționalizată și complet desacralizată, alienată și în agonie. Capitolul Aspecte documentare românești este, în acest sens, revelator, inclusiv pentru admirația pe care Adrian Marino o
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
de masă, cu urmări profund negative: artificialitate, adaptare grotescă, alterarea fondului național începe de pe acum să producă reacții inevitabile din partea spiritului critic, trezit, educat și orientat de aceeași ideologie iluministă." În plan cultural, Adrian Marino combate complexele de inferioritate și prejudecata "culturii mici", arătând că literaturile est-europene nu sunt mai puțin "europene", că tradiția bizantină este la fel de europeană ca cea latină, în fine, că literatura universală înseamnă, pur și simplu, Literatură și că numai lipsa valorii va refuza deschiderea și succesul
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
pe cei la care nu se așteaptă nimeni să-i premiem pentru a demonstra cât de obiectivi suntem. Scriem împotriva parti-pris-urilor, în timp ce le facem noi înșine. Parti-pris-ul nu e niciodată al nostru! Bagatelizăm marile succese ale celorlalți arătând șubrezimea criteriilor: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea lor. Supraevaluăm micile noastre reușite arătând dificultatea demersului nostru: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea noastră. Ne revizuim când argumentele noastre sunt în pericol de a fi demontate; suntem
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
Scriem împotriva parti-pris-urilor, în timp ce le facem noi înșine. Parti-pris-ul nu e niciodată al nostru! Bagatelizăm marile succese ale celorlalți arătând șubrezimea criteriilor: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea lor. Supraevaluăm micile noastre reușite arătând dificultatea demersului nostru: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea noastră. Ne revizuim când argumentele noastre sunt în pericol de a fi demontate; suntem consecvenți când nu mai avem nici o șansă. Ne revendicăm de la tradiție când prezentul ne depășește și clamăm urgențele
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
înalte culmi de progres și civilizație" ? Ba da. Poate că am și ajuns, da' n-am băgat de seamă, fin'că tocmai ne zgâiam să vedem Revoluția în direct la TVRL... În orișice caz, ca să nu ne mai încurcăm cu prejudecăți televizate, și pentru că n-am fost atenți la lecție, acum luăm istoria de la capăt, respectiv: hrube, triburi, turci, migrațiuni, bejenii, PCR, epoca lemnului timpuriu, progres, macaz, epoca lemnului înfloritor, PSD, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, DA... - ce nu ți-e clar
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
o cîmpie pe care se mai văd urmele munților de altădată. Abia acum pot începe (re)modelările de nuanță. Fiecare sub un "blazon" (sau un "stigmat") de critic. Cît se justifică și cît nu, unde se sfîrșește evidența și începe prejudecata e, practic, ceea ce analiza lui Mircea Martin, atentă la detalii, caută să dea la iveală. Bunăoară, "biografismul" lui Sainte-Beuve. Premisa unei lecturi "de identificare", greșită în ochii noștri clătiți cu tot felul de "autonomii". Dar, spune Mircea Martin, "identificarea e
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
preambul în care sunt invocați Einstein, Eco și Bohr, care face deliciul acelora care speră la filosofii științifice digerabile, și după două pagini de introducere în care se afirmă, generos: "concluziile științelor contemporane sunt argumentul principal în ordinea renunțării la prejudecățile încăpățânate să susțină un statut Ťînchisť al literaturii, confundând natura specifică, distinctă, și identitatea operei literare cu un teritoriu închis și impermeabil la dialog", lucrurile devin serioase. Filologul, descătușat, uită de transparență și de dialogul cu neinițiații în M. Bahtin
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
Contează ce spui, cum spui, se discută pe text.ș...ț Lumea spre care ne îndreptăm este, prin firea ei, potrivnică mitizărilor. Este o lume mai înțelegătoare, relativistă, nu în sensul rău al cuvîntului. Există la noi un soi de prejudecată împotriva relativismului. Dar relativismul moderat are și el meritele lui. Implică spiritul critic, o anumită distanță, refuzul angajărilor iraționale. Nu cred în mituri naționale. Putem să avem miturile noastre individuale. Dar o cultură bazată pe mituri și idolatrii o angajează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
uriașe, anormale, în ultimele decenii. Ea nu s-a mulțumit să aplice sau fie chiar să și interpreteze legea, ci a trecut de-a dreptul la înființarea sau interzicerea acesteia. în marea majoritate a cazurilor era vorba de preferințele și prejudecățile unor minorități de stînga împotriva voinței explicite a electoratului, odată cu deformarea gravă a textului constituțional și a văditelor intenții originale ale creatorilor Constituției celei mai durabile din lume. Astfel puterile centralizatoare au fost învîrtoșate, iar caracterul federal al republicii a
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
de-a incomoda. Se cade să vorbească (și să fie și auziți...) dacă arată, porniți pe judecăți, ambiția relansării unor idei, a unor dispute care să și ducă undeva. Dacă, de fapt, creează "lărgime". Postmodernitatea a speculat, în diverse moduri, prejudecata, pînă la urmă, a locului suficient pentru toți. Conul, îngustat spre vîrf, nu devine cilindru otova, însă fiecare poate, într-o lume a dependențelor din ce în ce mai mari și, totuși, din ce în ce mai subtile, să-și caute o poziție convenabilă. Și să o "negocieze
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
despre Oscaruri, s-a făcut mare tapaj pe faptul că filmul lui Scorsese, deși a obținut cinci premii, a luat unul pentru distribuție (Cate Blanchett, "Cea mai bună actriță într-un rol secundar") și patru "tehnice". Acest termen indică o prejudecată cu care mi-e imposibil să fiu de acord, care arată o bistratificare nejustificată a oricărei pelicule: sus e stratul rafinat, cu regie, actori și scenariu, iar jos se găsește insignifianta producție și detaliile tehnice. O astfel de prejudecată mi
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
o prejudecată cu care mi-e imposibil să fiu de acord, care arată o bistratificare nejustificată a oricărei pelicule: sus e stratul rafinat, cu regie, actori și scenariu, iar jos se găsește insignifianta producție și detaliile tehnice. O astfel de prejudecată mi se pare inadecvată și deficitară. Mai mult, poate altera serios percepția unui film. Să mă explic. Știm cu toții că mediumul cinematografic e responsabil pentru cea mai sintetică dintre arte, pentru cea care solicită cele mai multe simțuri. Or, a-l reduce
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]