26,056 matches
-
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul acesteia este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a textului de lege criticat. În acest sens, arată că, în speță, judecătorul de cameră preliminară a respins o excepție privind competența procurorului de urmărire penală din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, astfel că autorul excepției de neconstituționalitate critică, de fapt, soluția adoptată de judecătorul de cameră preliminară. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
acest sens, arată că, în speță, judecătorul de cameră preliminară a respins o excepție privind competența procurorului de urmărire penală din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, astfel că autorul excepției de neconstituționalitate critică, de fapt, soluția adoptată de judecătorul de cameră preliminară. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.606/102/2017/a1.1, Tribunalul Mureș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
constituționale privind statul de drept și principiul legalității, deoarece sintagma „persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul [...], al companiilor și societăților naționale“ este lipsită de claritate și de previzibilitate. Arată că, în procedura de cameră preliminară, a solicitat judecătorului să constate nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală, întrucât Direcția Națională Anticorupție nu avea competența să efectueze urmărirea penală în cauză, nefiind întrunită niciuna din ipotezele prevăzute de dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
de prevederile prezentei scheme de ajutor de minimis doar pentru acea fracțiune din ajutor care, cumulată cu restul ajutoarelor de minimis primite anterior, nu depășește acest plafon. *1 A se vedea Decizia CJUE în cauza C-608/19, pronunțată la 28.10.2020 - "Trimitere preliminară - Ajutoare de stat - Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 - Articolul 3 - Ajutor de minimis - Articolul 6 - Monitorizare - Întreprinderi care depășesc plafonul de minimis din cauza cumulului cu ajutoare obținute anterior - Posibilitatea de a alege între reducerea unui ajutor anterior sau renunțarea la
PROCEDURĂ din 9 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258486]
-
legate, ale cărei date nu au fost încă incluse în situațiile financiare anuale consolidate ale acelei întreprinderi legate), datele din această fișă de parteneriat trebuie să fie introduse în tabelul de mai jos. 1. Date de identificare și date financiare preliminare Tabelul A.1 întreprinderea parteneră - Date de identificare Numărul mediu anual de salariați Cifra de afaceri anuală netă (mii lei/mii €) Active totale (mii lei/mii €) Numele sau denumirea întreprinderii Adresa sediului social Cod unic de înregistrare Numele și prenumele Președintelui Consiliului de
PROCEDURĂ din 9 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258486]
-
care instanța de contencios constituțional a analizat dispozițiile legale criticate în raport cu critici similare. Se face, totodată, referire la considerentele Deciziei nr. 623 din 8 octombrie 2015, arătându-se că formularea contestației în anulare împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care nu s-a soluționat fondul cauzei, indiferent de motivul acesteia, este inadmisibilă. Se mai susține că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci apreciază că dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare sunt nesocotite
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
neconstituționalitate, ci apreciază că dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare sunt nesocotite prin respingerea, ca inadmisibilă, a acestei contestații în anulare, formulată, conform susținerilor acestuia, ca urmare a necitării sale în procedura de judecată în etapa camerei preliminare, procedură care, astfel, nu a fost legal îndeplinită la termenul acordat în vederea discutării cererii. Or, Curtea Constituțională a afirmat, în jurisprudența sa, că dispozițiile legale criticate constituie opțiunea legiuitorului, exprimată în marja de apreciere prevăzută de art. 61 din
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
autorul acesteia face trimitere la Decizia nr. 423 din 9 iunie 2015, paragraful 29, și la Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, paragrafele 29-31 și 36-38, arătând că excluderea posibilității prezenței efective a suspectului/inculpatului în fața judecătorului de cameră preliminară, în cadrul procedurii redeschiderii urmăririi penale, încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al acestuia prin suprimarea caracterului contradictoriu și oral al acestei proceduri. În aceste condiții și nelegala citare a inculpatului, în procedura redeschiderii urmăririi penale
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
de ai acorda acestuia dreptul să formuleze contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, așa încât cererea Ministerului Public de redeschidere a procesului penal să fie soluționată de către judecătorul de cameră preliminară în condiții de contradictorialitate. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
procesuale aflate la îndemâna părților, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. ... 22. Totodată, Curtea a constatat că, potrivit art. 335 alin. (4^1) teza a doua din Codul de procedură penală, încheierea judecătorului de cameră preliminară, prin care acesta confirmă soluția de redeschidere a urmăririi penale, este definitivă. Astfel, încheierea anterior menționată face parte din hotărârile în privința cărora, în mod excepțional, legiuitorul nu a reglementat o cale de atac. Această încheiere este pronunțată însă ca
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
penale, este definitivă. Astfel, încheierea anterior menționată face parte din hotărârile în privința cărora, în mod excepțional, legiuitorul nu a reglementat o cale de atac. Această încheiere este pronunțată însă ca urmare a controlului efectuat de către judecătorul de cameră preliminară asupra ordonanței procurorului ierarhic superior celui care a dispus soluția de clasare. Prin urmare, ordonanța referitoare la propunerea de redeschidere a urmăririi penale este, la rândul său, rezultatul efectuării unui control de către procurorul ierarhic superior asupra ordonanței de clasare
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
aplicabilă raportului juridic dedus judecății, în funcție de pretențiile concrete formulate de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Această operațiune îi incumbă și nu se poate deroba apelând la mecanismul hotărârii preliminare, întrucât acesta nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 61. Problema de drept, redactată în termenii sesizării, nu
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
avizului nefavorabil, se înscrie pe agenda de lucru a ședinței Guvernului în care se va adopta o hotărâre finală - art. 31 alin. (5) din Regulament. 3. Consiliul consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative - în etapa de consultare publică și consultare preliminară interinstituțională În etapa de consultare publică și de consultare preliminară interinstituțională, Consiliul consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative analizează conformitatea instrumentelor de prezentare și motivare care însoțesc proiectele de ordonanță de urgență anterior adoptării lor în ședința Guvernului, raportându-se
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
Guvernului în care se va adopta o hotărâre finală - art. 31 alin. (5) din Regulament. 3. Consiliul consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative - în etapa de consultare publică și consultare preliminară interinstituțională În etapa de consultare publică și de consultare preliminară interinstituțională, Consiliul consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative analizează conformitatea instrumentelor de prezentare și motivare care însoțesc proiectele de ordonanță de urgență anterior adoptării lor în ședința Guvernului, raportându-se la cerințele și standardele prevăzute de legislația în domeniul evaluării
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
2. Evaluarea ex ante a impactului proiectelor de ordonanță de urgență Hotărârea Guvernului nr. 443/2022 stabilește în detaliu modul în care se realizează evaluarea ex ante a impactului proiectelor de acte normative (inclusiv a proiectelor de ordonanță de urgență). Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de ordonanță de urgență reprezintă un set de activități și proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvată a acesteia. Evaluarea preliminară a impactului presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
impactului proiectelor de acte normative (inclusiv a proiectelor de ordonanță de urgență). Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de ordonanță de urgență reprezintă un set de activități și proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvată a acesteia. Evaluarea preliminară a impactului presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare pe care le produc reglementările propuse și este modalitatea de fundamentare pentru soluțiile legislative propuse, care trebuie realizată înainte de adoptarea actului normativ. O componentă fundamentală
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare pe care le produc reglementările propuse și este modalitatea de fundamentare pentru soluțiile legislative propuse, care trebuie realizată înainte de adoptarea actului normativ. O componentă fundamentală a evaluării preliminare a impactului o reprezintă procesul de consultare publică. Calitatea acestuia reflectă în mod direct aplicarea principiului transparenței, participării și așteptărilor părților interesate cu privire la acțiunile Guvernului. Procesul de consultare publică reprezintă, în același timp, o oportunitate pentru a colecta
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
mod direct aplicarea principiului transparenței, participării și așteptărilor părților interesate cu privire la acțiunile Guvernului. Procesul de consultare publică reprezintă, în același timp, o oportunitate pentru a colecta informații și date provenite din surse neguvernamentale cu un cost redus. Evaluarea preliminară a impactului fiecărei ordonanțe de urgență este realizată de inițiatorul acesteia. Analiza conformității cerințelor și standardelor în domeniul evaluării impactului a notelor de fundamentare, a studiilor de impact și a rapoartelor privind implementarea actelor normative se realizează de Consiliul consultativ
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal. La data de 4.05.2021 reclamantul a depus o notă de ședință prin care a invocat noi excepții și a adus noi argumente în susținerea suspendării și anulării actului administrativ atacat. Cu titlu preliminar a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății și excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/10.12.2021. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății, reclamantul a arătat că, deși
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și ale art. 2 alin. (1) și (21) din Legea nr. 248/2013. De asemenea, reclamantul a susținut că nota de fundamentare refăcută nu a fost semnată de inițiator și nici de prim-ministrul României, nu s-a efectuat o evaluare preliminară de impact a hotărârii Guvernului, aceasta fiind adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 24/2000, Hotărârea de Guvern atacată nu a fost motivată, fiind adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 24/2000 și cu încălcarea principiului
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de fundamentare refăcută nu a fost semnată de inițiator și nici de prim-ministrul României. Curtea constată că această critică este nefondată, din actele dosarului constatându-se că nota de fundamentare poartă semnăturile emitenților. Nu s-a efectuat o evaluare preliminară de impact a hotărârii de Guvern, fiind încălcat art. 7 din Legea nr. 24/2000. Contrar susținerilor reclamantului, Curtea constată că actul normativ este rezultatul evaluării realizate în baza factorilor de risc, în acord cu dispozițiile art. 3 alin. (4) din
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
fiind întocmit documentul „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 9.12.2020“ la nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției. Concluzionând, nu se poate reține inexistența evaluării preliminare și, în consecință, nici încălcarea art. 7 din Legea nr. 24/2000. Cu privire la nemotivarea actului normativ Din cuprinsul expunerii motivării acțiunii sub acest aspect instanța reține că reclamantul este nemulțumit de faptul că nota de fundamentare cuprinde doar aspecte
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
părți, care va fi depusă la barou. Pe parcursul stagiului, solicitantul are toate drepturile și obligațiile prevăzute de legea română, inclusiv dreptul de a primi o remunerație corespunzătoare activității desfășurate. Articolul 13 Pe parcursul efectuării stagiului, îndrumătorul va efectua evaluări preliminare din șase în șase luni, cu respectarea prevederilor art. 103 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 51/1995. Solicitantul va depune la U.N.B.R. dovada îndeplinirii efective a stagiului, ce va consta într-un raport scris al îndrumătorului, avizat de forma
HOTĂRÂRE nr. 259 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259755]
-
și îndrumător vor face obiectul unui contract între aceștia, care va respecta modelul prevăzut în anexa nr. IX la Statutul profesiei de avocat. Contractul se comunică, în copie, către U.N.B.R. (8) Pe durata stagiului de adaptare, îndrumătorul va efectua evaluări preliminare la fiecare 6 luni, precum și o evaluare finală la încheierea acestuia, care constituie condiții pentru păstrarea de către solicitant a calității de membru al baroului în care s-a înscris ca avocat stagiar. Evaluările preliminare și evaluarea finală vor
HOTĂRÂRE nr. 259 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259755]
-
îndrumătorul va efectua evaluări preliminare la fiecare 6 luni, precum și o evaluare finală la încheierea acestuia, care constituie condiții pentru păstrarea de către solicitant a calității de membru al baroului în care s-a înscris ca avocat stagiar. Evaluările preliminare și evaluarea finală vor fi depuse la secretariatul general al U.N.B.R., prin grija solicitantului. (9) Nedepunerea în termen a evaluărilor preliminare va fi urmată de atenționarea în scris atât a solicitantului, cât și a îndrumătorului de stagiu. (10) Procedura de
HOTĂRÂRE nr. 259 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259755]