820 matches
-
ideile și proiectele. Pentru aceasta și-a valorizat, întotdeauna, echipa de colaboratori, conducând-o cu fermitate, dar fără a fi câtuși de puțin agresiv și imprimându-i acel spirit de disciplină liber 12 asumat. S-a aflat, mereu, pe scena premianților și datorită exigenței, rigorii, echilibrului și abordării într-o cheie analitică a tuturor activităților, fie ele de ordin managerial sau de cercetare științifică. Rezultatele remarcabile ale studiilor efectuate în domeniul ameliorării porumbului s-au concretizat în crearea și omologarea a
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
fiind aspru prigoniți de comuniști). Valul al doilea a însemnat prezența în prim-plan al tinerilor din familiile C. Balan (4), V. Chirilă, Gh. Chitic, Zaharică Dorin, Gh. Machidon (2), Vasile Marin (3), Oțel, Popa. Câțiva dintre aceștia au fost premianți în școli și au devenit oameni de bază în profesie până la Revoluție și chiar după aceea. Ar fi și acest al treilea val reprezentat de copiii aceștia, post-adolescenți, nouă necunoscuți, care nu prea ies la vedere încă, sper, (nu vorbim
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
V. Marin, născut la data de 28 aprilie 1941, în satul Giurgiuoana, fost reședință de comună, actualmente sat din componența comunei Podu Turcului, județul Bacău. În satul natal, a urmat cursurile școlii primare, fiecare an terminându-l în chip de premiant, gimnaziul și liceul le-a urmat la Podu Turcului, devenind absolvent în anul 1959, cu rezultate remarcabile. În sucesiunea anilor, a urmat serviciul militar la Tg. Mureș, iar în perioada 1961 - 1962 a funcționat ca profesor suplimentar la Școala Blaga
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Bulgaria și România sunt supuse aceluiași tratament de monitorizare. În acest context, se poate trece repede de la supunere la revoltă. Limbajul de parteneriat poate fi înlocuit progresiv cu atitudinea ranchiunoasă a unui elev nemulțumit că progresează fără să ajungă niciodată premiant. Mari neliniști se manifestă mai ales în sectorul agricol. Și opinia publică satisfăcută de deschiderea frontierelor, ceea ce permite libera circulație nu este prea încântată de a se vedea plasată pe ultimul loc, alături de Bulgaria. Să adăugăm la aceasta că piedicile
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
știam ce ar putea să mi se întîmple. Nu m-a scos nici în acea zi și nici în cele următoare. Și pentru ca această întîmplare să fie dusă până la capăt, în nefirescul ei, la sfârșitul anului m-am pomenit printre premianți. Faptul uimi pe ai mei și tata nu mai zise nimic, când, în toamnă, îi spusei că vreau să urmez și pe-a patra. Dar tot nu-mi luă cărți. încetul cu încetul însă se răspândi întîi printre copii, apoi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
era sufletul meu de copil nevinovat în căutarea ghioceilor albi și puri, era întậia mea operă care avea să mă consacre definitiv ca scriitor. Îmi amintesc cu emoție și precizie în același timp că învățătoarea a pus pe cei trei premianți ai clasei să citească prima lor compunere. Iuliana Vlad era fiica directoarei școlii, Ionel Pricop era fiul milițianului din comună, iar eu eram fiica unui mort, pe mormậntul căruia crescuseră primele zorele și înfloriseră primii ghiocei. În unanimitate, glasurile candide
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
fi un condamnat la moarte grațiat. Plânge moartea pe umărul piramidelor. În sufletul fiecărui om, trecerea timpului modelează câte o surpare. Incurabilă este indiferența dar și perseverența scurgerii timpului. Cheile timpului sunt la brâul lui Dumnezeu. Fiecare generație defilează cu premianții și repetenții ei. Șobolanii intuiesc mai bine decât noi viitorul apropiat. Și ne lasă pe noi singuri sub dărâmăturile marilor trepidații. Spre final, senectutea devine un soi de taifas cu moartea. Bătrânii nu sunt nostalgici. Pentru că nu-și amintesc mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
speranța rambursării. Vrei să - ți faci singur dreptate ? Scrie un jurnal. Dacă nu mă nășteam, aș fi fost chit cu lumea. Românul a știut întotdeauna să zidească o consolare în spatele oricărei tragedii. Perna debutantului e înțesată cu arici. Nu toți premianții epocii au putut să fie și premianții clasei. Toți răspundem de silueta epocii în care trăim. În acvariu e minunat. Chestiunea e cum să ajungi în el ? Bețivii și nebunii sunt mari rezervoare de adevăr. Bunătatea e ca o groapă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dreptate ? Scrie un jurnal. Dacă nu mă nășteam, aș fi fost chit cu lumea. Românul a știut întotdeauna să zidească o consolare în spatele oricărei tragedii. Perna debutantului e înțesată cu arici. Nu toți premianții epocii au putut să fie și premianții clasei. Toți răspundem de silueta epocii în care trăim. În acvariu e minunat. Chestiunea e cum să ajungi în el ? Bețivii și nebunii sunt mari rezervoare de adevăr. Bunătatea e ca o groapă. Crește dacă iei din ea. Cine o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
precum rocile dintr-o stâncă detonată. Speranța și disperarea sunt talgerele fundamentale ale condiției umane. La nenorocire, omul descoperă potențialul farmec al vieții, dar și reala ei fragilitate. Există pași înapoi înțelepți, dar și pași înainte imbecili.. Are și cârciuma premianții ei. O scârnăvie de marcă : aurul. Cu timpul, indiferența se transformă în nesimțire. Printre performanțele moralei se află și transformarea impecabilă a binefacerii în măgărie. La unele popoare, bârfa este mai gravă decât incestul. La noi, a devenit o sublimă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
rambursării. Vrei să îți faci singur dreptate? Scrie un jurnal. Dacă nu mă nășteam aș fi fost chit cu lumea. Românul a știut din întotdeauna să zidească o consolare în spatele oricărei tragedii. Perna debutantului e înțesată cu arici. Nu toți premianții epocii au putut să fie si premianții clasei. Toți răspundem de silueta epocii în care trăim. În acvariu e minunat, chestiunea e cum ajungem în el? Bunătatea e ca o groapă. Crește dacă ei din ea. Cine o enervează oare
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Scrie un jurnal. Dacă nu mă nășteam aș fi fost chit cu lumea. Românul a știut din întotdeauna să zidească o consolare în spatele oricărei tragedii. Perna debutantului e înțesată cu arici. Nu toți premianții epocii au putut să fie si premianții clasei. Toți răspundem de silueta epocii în care trăim. În acvariu e minunat, chestiunea e cum ajungem în el? Bunătatea e ca o groapă. Crește dacă ei din ea. Cine o enervează oare pe privighetoare de cântă atât de frumos
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se poate să lipsească ei de acolo, sau mai bine zis nu cred că ar îndrăzni extraterestrii să aterizeze în altă parte decât în America, ce dracu', puțin respect, după ce ne-au studiat atât timp și au înțeles care sânt premianții planetei, să aterizeze la Tirana sau la Caracal, deci armata americană, ziceam, înconjurînd supiera aia zburătoare, cu armele pregătite să ne apere pe toți. Dar dacă televizorul meu se deschide pe Etno TV ca de obicei, oare chiar și ăștia
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
a intrat în cabinetul directorului un cetățean, cu înfățișare de trăitor al satului, sfios și cu evidente semne de supărare, care mi-a pus pe birou un teanc de Diplome de premiu, spunând: Faceți ce știți cu ele! Băiatul meu, premiant opt ani în șir, nu a reușit. Ce valoare mai au aceste hârtii? Puțin surprins de atitudinea omului, i-am sugerat să le ofere celor care i-au acordat băiatului său diplomele, pentru că noi, comisia de concurs, am folosit alte
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
națională, în ciuda condițiilor istorice de care nimeni nu mai putea fi învinuit atunci. Ea asculta atentă. Fără a se lăuda, îi spuse în treacăt că promovase prima din clasă. Atunci îl străfulgeră un gând: - Oare eu n-aș putea fi premiant? Urmarea, în clasa a IV-a fu promovat al doilea, fiind după aceea mereu primul, cu excepția clasei a șaptea, când din cauza unei întâmplări nefericite, fu al patrulea. Ca o recunoaștere a conștiinciozității lui, fu numit șef al laboratorului de fizico-chimice
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
la Mateuți, pe când voia să scrie la Orhei. Își aminti despre intervențiile pe lângă părinți a preotului bătrân și a învățătorului, se revăzu sosind la Iași. N- avea cum uita primul 10 la fizică, nici ambiția de a se număra printre premianți. Directorul H., om de suflet, avea să-i rămână în minte ca o figură luminoasă, pentru că-i deschisese ochii spre lume. Realiză că toate deveniseră de domeniul trecutului, fuseseră doar primele pagini întoarse ale vieții lui, în care lăsase niște
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
neobositei și obositoarei scrime orale a baronesei, eu mă relaxam alături de Bibiloni, un tânăr poet din Catamarca, convorbind ca un atenian despre poezie și provincii. Mărturisesc abia acum că la Început chipul Închis la culoare, mai curând Înnegurat, al tânărului premiant al mașinilor de gătit Vulcan nu m-a atras. Din pricina ochelarilor-bicicletă, a cravatei cu nod și elastic, a mănușilor de culoarea smântânii, m-am crezut În fața unui pedagog din noianul pe care ni l-a pus la dispoziție Sarmiento, profetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dracului nu-ți iei odată premiul ăla Întreg, să scăpăm de toate belelele astea, sau ia altu’, c-ai rămas al nimănui, a mormăit și literatul cu cîine mai lent, nu știu de ce era și el acolo, fost scriitor, fost premiant, asta ești, asta eram, am confirmat ascultîndu-mi În continuare soacra nu vezi c-a venit telefonu’, și lumina, și cîinele schelălăie de foame de m-a-nnebunit („CÎine Anume creat pentru a-și salva de la moarte stăpînul. CÎinele este prietenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
clar, apoi nu se mai vorbea deloc despre el, ca și cum murise, și nu s-a mai întors vreodată. În parte a înțeles singur ce trebuie să facă, în parte l-a îndemnat și ținut din scurt bunicu-său, încât a fost premiant, deși nu-l preocupau decât calculele, apoi a intrat la facultate și după scurtă vreme l-au dat afară cu mare scandal, că nu le-a dezvăluit de la început ce-a fost taică-său. A intrat într-o uzină, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
glazură În praf. Am grijă să nu adaug prea multă apă caldă, picur apoi un strop minuscul de colorant galben. Iese o nuanță de lămâie mai decolorată: puțin cam prea sclifosit, un pic prea - cum să zic - ca rochia mamei premiantului clasei la ceremonia de absolvire a școlii preparatorii pentru facultate. Ne trebuie ceva mai vesel pentru o zi de naștere: galben-gălbenuș, galbenul lui Van Gogh. Impulsionată, mai adaug câțiva stropi. Culoarea e acum și tempera, și intensă, ca o probă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Începu nu știu ce melodie ușor tărăgănată, mă adresai către toți: - Știți ce-a fost aici, chiar În locul acesta acum...cîți ani?... Eram copil, terminasem clasa I-a primară... În 1930; luasem premiul I... Mi s-a pus pe cap coroniță de premiant, aici, În sunetele unei fanfare militare aflate chiar pe podiumul acesta unde e acum orchestra. A fost prima și ultima dată În viață... Ana deschise ochii mari, nu știu ce a Însemnat privirea aceea, atunci. Domnul Pavel Începu iar să vorbească, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
se potrivește cu instinctele renumitului Pseudo-Ureche, de ex., care anume cu scopul de-a câștiga cei 4000 de franci a și început în anul acesta publicarea operelor sale spurii. Pentru a reîmprospăta în memoria cititorilor noștri judecata despre valoarea prezumptivilor premianți retipărim parte din studiul de patologie literară intitulat Beția de cuvinte. [12 septembrie 1878] Beția de cuvinte, în "Revista contimporană? ". Studii de patologie literară de Titu Maiorescu. Iași, 1873. ["ASTĂZI SE DESCHIDE ADUNAREA... Astăzi se deschide Adunarea din Dealul Mitropoliei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca să pun în practică tot ceea ce nu trebuia să se afle despre mine. La Facultate vorbeam frumos, roșeam când mi se făceau complimente, zâmbeam stângaci în timpul conversațiilor savante, ca un mic imbecil potolit. Iubeam rolul ăsta de băiat bun, de premiant cuminte pe care-l crezi idiot și liniștit. Aș fi mers cu el până la capătul pământului, târând după mine imaginea asexuată a profesorului de literatură, închis în lumea lui de cărți și neuroni. O păcăleală de zile mari, inimaginabil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
face praf; abia la sfârșit ar fi fost cumpărată, devalorizată, pe-un preț de nimic. În Occident, asta se chema escrocherie imobiliară; la noi, privatizare strategică. Intrasem și eu în Grădină, și nu o dată. Era o terasă a Uniunii, unde premianți și leneși se-adunau deopotrivă la o bere și-o farfurie cu hamsii proaspete. Te împrieteneai cu băiatul vreunui scriitor, și-ajungeai chiar lângă bucătărie, la mesele cu tacâmurile pregătite. Farfuriile se înghesuiau frumos, pe rotundul mesei, ca spectatorii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
val american (vezi AMERICAN NEW WAVE) sau New Hollywood. Se poate spune că Vito Corleone, protagonistul nașului, e primul personaj cinematografic ce a câștigat două premii Oscar. Mai precis, doi actori au câștigat Oscar-ul pentru același rol, primul naș premiant fiind Brando, al doilea, Robert De Niro (vezi), dar nici actorul jucând rolul fiului mai mic al lui Don Vito, pe nume Al Pacino (vezi PACINO, AL), nu avea s-o ducă foarte rău în lumea filmului. Este demn de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]