2,089 matches
-
nu este deloc deplasat să-l parafrazăm pe Heidegger, înlocuind celebra frază „omul e o ființare pentru moarte”, cu o altă afirmație „omul e ființare pentru traume”. Din păcate, evenimentele traumatice postnatale nu epuizează toată plaja celor posibile, deoarece existența prenatală și perinatală cumulează un important potențial traumatic. Din punctul nostru de vedere, așa cum am mai atenționat anterior, ne surprinde că literatura de resort clasică este calată, aproape exclusiv pe traumele de după nașterea persoanei, deși conform opiniei vehiculate de L. Janus
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vedere, așa cum am mai atenționat anterior, ne surprinde că literatura de resort clasică este calată, aproape exclusiv pe traumele de după nașterea persoanei, deși conform opiniei vehiculate de L. Janus (apud Fedor-Freybergh, 2005), două treimi dintre adulți au avut trăiri traumatice prenatale și perinatale, și apoi să nu uităm că destinul nostru se joacă încă din viața intrauterină, dar și la propria noastră naștere. în construirea capitolului de față vom adopta o lentilă hermeneutică neuzuală, dar modernă, profundă și subtilă ce consonează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
paradigmă holistă, care se profilează tot mai energic la orizont, dar și angajarea lucidă și responsabilă la propășirea ei. Cheia de lectură a acestui periplu ontogenetic va fructifica și perspectiva novatoare asupra traumei pe care ne-o propune îndeosebi psihologia prenatală și psihologia transpersonală. Unii exploratori aritmici și cutezători ai condiției umane, lansează încă o idee surprinzătoare, aceea că momentul concepției unui copil nu trebuie bagatelizat de către viitorii părinți. Dincolo de inflexiunile biologice ale problemei și care reclamă din partea lor ca, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adică liberi de eventualele traume majore pe care le pot traversa. în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse în act, proliferând într-un lanț fără sfârșit. 2.3.2. Un popas la izvoare sau despre vârsta prenatală „Am deja multe de povestit.” Deviza Asociației italiene de educație prenatală Evoluând în spiritul restructurărilor de optică și responsabilități pe care le generează aceste noi tendințe și câmpuri disciplinare, ce demonstrează continuitatea psihismului uman pre și postnatal, suntem invitați să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse în act, proliferând într-un lanț fără sfârșit. 2.3.2. Un popas la izvoare sau despre vârsta prenatală „Am deja multe de povestit.” Deviza Asociației italiene de educație prenatală Evoluând în spiritul restructurărilor de optică și responsabilități pe care le generează aceste noi tendințe și câmpuri disciplinare, ce demonstrează continuitatea psihismului uman pre și postnatal, suntem invitați să inspectăm posibilele traume din viața intrauterină. Acest deziderat este cu atât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
optică și responsabilități pe care le generează aceste noi tendințe și câmpuri disciplinare, ce demonstrează continuitatea psihismului uman pre și postnatal, suntem invitați să inspectăm posibilele traume din viața intrauterină. Acest deziderat este cu atât mai salutar cu cât stagiul prenatal al fiecăruia dintre noi determină ceea ce suntem și ceea ce vom deveni. Rezultă că acei copii care au avut parte în existența intrauterină și la naștere de evenimente traumatice vor dobândi o vulnerabilitate sporită în fața încercărilor vieții, observație cu atât mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în existența intrauterină și la naștere de evenimente traumatice vor dobândi o vulnerabilitate sporită în fața încercărilor vieții, observație cu atât mai pertinentă cu cât trăim într-o lume a violenței generalizate. încercând să atenționeze asupra importanței capitale pe care vârsta prenatală o are în configurarea destinului uman, B. Devlin (apud Lipton, 2008) o estimează la 51%, comparativ cu genele care reprezintă 48%. Chiar dacă nu este cazul să ne cramponăm de aceste cifre, indubitabil ponderea vârstei prenatale este comparabilă cu a zestrei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
importanței capitale pe care vârsta prenatală o are în configurarea destinului uman, B. Devlin (apud Lipton, 2008) o estimează la 51%, comparativ cu genele care reprezintă 48%. Chiar dacă nu este cazul să ne cramponăm de aceste cifre, indubitabil ponderea vârstei prenatale este comparabilă cu a zestrei genetice în regizarea traiectoriei de evoluție a oricărui individ. Așa cum se știe, până la mijlocul secolului trecut, fetusul era considerat o entitate pur vegetativă, care își construiește exclusiv dimensiunile somato-fiziologice. Iată că odată cu modernizarea eclatantă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
așa încât, în al treilea trimestru de viață intrauterină, întregul echipament senzorial a atins deja un anume nivel de maturizare, de asemenea, posedă memorie, capacitate de învățare, inteligență senzorială, viață emoțională, activitate onirică etc. Datorită secreției de ocitocină, toate achizițiile mnezice prenatale (inclusiv eventualele traume) se uită, ceea ce înseamnă că ele sunt transferate în „visteria”încăpătoare a inconștientului, de unde pot fi readuse în arenă conștiinței prin anumite metode precum: stimularea lobului temporal al creierului, regresie hipnotică, terapie psihianalitică, terapie psihedelică, respirație holotropică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
readuse în arenă conștiinței prin anumite metode precum: stimularea lobului temporal al creierului, regresie hipnotică, terapie psihianalitică, terapie psihedelică, respirație holotropică etc. Desigur nu este cazul, oricât ar fi de interesant, să contabilizăm acum care sunt principalele caracteristici aferente psihismului prenatal. Există în literatura de specialitate, mai ales în cea străină, destule lucrări pe această temă. Iată câțiva autori care au asemenea preocupări: Thomas R. Verny, John Kelly, David B. Chamberlain, Whilliam E. Emerson, Entienne Herbinet, Marie Claire Busnel, Frans Veldman
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a-și asuma o asemenea responsabilitate, teama că își va prejudicia cariera, neliniștea față de transformările pe care le va traversa trupul ei, frica de naștere etc. Ideea care se profilează în legătură cu această stare de lucruri este aceea că asistența prenatală, în afară de dimensiunea ei medicală, reclamă și una psihologică. Un moment de cotitură pentru mamă (dar și pentru tată) este prima întâlnire cu imaginea virtuală a copilului, așa cum apare ea prin intermediul ecografului. E un miraj insolit, de emoție, uimire, dar și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sexual. De asemenea, chiar dacă sarcina îl determină pe partener să sisteze, în perioada respectivă, orice formă de maltratare fizică, coșmarul pe care femeia l-a trăit în etapa anterioară continuă să-i infesteze existența. Prin urmare, dat fiind că memoria prenatală la copil funcționează, un regim agresiv, saturat de spaime și suferință, la care mama lui a fost supusă, în timpul sarcinii, îi inculcă un pattern al violenței, care poate degenera ulterior în cele mai imprevizibile și sumbre ipostaze. O altă potențială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
devastatoare. Nu de puține ori, aceasta poate derapa într o depresie majoră, cu întregul ei spectru de ramificații, dar și într-o sterilitate secundară, nu mai puțin traumatizantă. Efectele se amplifică atunci când potențiala mamă are informații cu privire la existența unui psihism prenatal. Există filme documentare cu un suport științific consistent, puse în circulație pe diverse canale de televiziune etc. și care prezintă scena terifiantă când trupul copilului condamnat la moarte, e sfâșiat în bucăți de o chiuretă nemiloasă, în timp ce micuțul încearcă să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
parentalitatea, este de regulă destabilizator, de unde și posibilitatea instalării, îndeosebi la mamă, în aproximativ trei luni a unui sindrom de stres posttraumatic ce reclamă o terapie complexă pe măsură. Evitarea acestei suite de suferințe implică o informare și o educație prenatală complexă, pertinentă și realizată în timp util, care să fie completată de programe special destinate pentru a oferi asistență psihomedicală persoanelor care s-au confruntat cu o asemenea cumpănă existențială. O prestație remarcabilă în acest sens o reprezintă proiectul american
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
oferi asistență psihomedicală persoanelor care s-au confruntat cu o asemenea cumpănă existențială. O prestație remarcabilă în acest sens o reprezintă proiectul american „Rahila”, ce datează din anul 1984 și care a fost inițiat de o expertă în domeniul pierderii prenatale, numită Victoria Thorn (2000). Acest program, destinat persoanelor care suferă de un sindrom postavort, funcționează deja în 170 de diaceze din SUA, dar și în multe țări ale lumii (inclusiv în România). Anvergura și eficacitatea demersului respectiv, au fost probate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ani, în contextul restructurărilor pe care le-a înregistrat partajarea servituților domestice și conceptul însăși de autoritate în familie, reclamă imperativ transformarea lui într-un autentic coautor. Direcționându-ne, în continuare, analiza spre accesarea potențialelor experiențe traumatizante ale copilului în perioada prenatală, vom observa că acceptarea psihismului prenatal a devenit din ce în ce mai credibilă pentru comunitatea științifică actuală datorită unor contribuții novatoare repurtate de unele discipline avangardiste. Utilă, în contextul analizei de față, este evocarea limpezirilor pe care le-a provocat biologia moleculară și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le-a înregistrat partajarea servituților domestice și conceptul însăși de autoritate în familie, reclamă imperativ transformarea lui într-un autentic coautor. Direcționându-ne, în continuare, analiza spre accesarea potențialelor experiențe traumatizante ale copilului în perioada prenatală, vom observa că acceptarea psihismului prenatal a devenit din ce în ce mai credibilă pentru comunitatea științifică actuală datorită unor contribuții novatoare repurtate de unele discipline avangardiste. Utilă, în contextul analizei de față, este evocarea limpezirilor pe care le-a provocat biologia moleculară și epigenetica, în problema îndelung controversată a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu blazon al domeniilor amintite, reechilibrează scorul în inepuizabila dispută, argumentând și rolul mediului în formarea și evoluția personalității, care în coproducție cu zestrea genetică condiționează decisiv acest proces. Aserțiunea care se degajă în mod implacabil, este aceea că existența prenatală fiind primul mediu de care are parte orice om, importanța acesteia nu mai poate fi ignorată sau bagatelizată. Operând distincția dintre procesele de creștere și cele de supraviețuire, Lipton (2001) atrage atenția că dat fiind că energia vitală a persoanei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezervele disponibile pentru a alimenta procesele de creștere scad draconic. Validarea funcționării intrauterine a memoriei, a dobândit noi argumente odată cu progresele înregistrate în descifrarea mecanismelor neurofiziologice implicate. Astfel, prin descoperirea neuropeptidelor și a aportului lor informațional major, concepția despre psihismul prenatal s-a scientizat suplimentar. Este vorba de acei aminoacizi ce orchestrează dinamica emoțională și constituie liantul dintre corp, afectivitate și gândire. C. Pert (1999) a identificat prezența unor receptori neuropeptidici, chiar și la fetus, ca urmare, fluxul neuropeptidic matern ajunge
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fetusul are capacitatea de a rezona și înregistra deopotrivă gândurile, sentimentele, atitudinile și gesturile mamei sale, întrucât dialogul dintre el și mamă se realizează pe mai multe canale: fiziologic, comportamental, psihic, energetic și spiritual. Conform datelor furnizate de notabilitățile psihologiei prenatale, condiția preliminară majoră a unei maternități optime este ca femeia în cauză să-și iubească și să-și dorească explicit și implicit copilul pe care-l poartă. în ultimele două decenii, tot mai multe studii (unele derulate pe mulți ani
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
posibilele traume intrauterine care pot bulversa evoluția viitorului copil, suntem nevoiți să insistăm asupra uneia care este cu adevărat capitală. în preambul, reamintim că, în consonanță cu descoperirile tot mai numeroase, mai robuste și mai consolidate metodologic, existența unui psihism prenatal constituie un adevăr indubitabil. în contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul lor, se instituie o importantă comunicare cu propria lui mamă. De asemenea, o relație tactilă explicită a gravidei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul lor, se instituie o importantă comunicare cu propria lui mamă. De asemenea, o relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993). Fructificând abilitatea tactilă timpurie a fetusului, F. Veldman (1989) a fondat haptonomia (de la latinescul hapsis a atinge), prin care oferă viitorilor părinți o modalitate concretă de a relaționa cu viitorul copil, oferindu-i acestuia dovezi de afecțiune și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mesaj afectiv), haptonomia se bazează pe această din urmă. Specificul ei este dat de respectarea disponibilității fetale, ceea ce anulează orice manevră intruzivă, atingerea părinților fiind blândă, cu semnificație nu doar tactilă, ci prevalent psihologică (Peric, 2005). Cât privește aportul auzului prenatal la cristalizarea atașamentului față de propria mamă, R. Parcutt (2006) îi acordă o importanță majoră, dat fiind receptivitatea particulară a fetusului nu doar față de sunete pur și simplu, ci cu predilecție față de vocea maternă. Din dorința de a nuanța problema atașamentului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acesta, de a evita separarea (pierderea), de a proteja, de a-i gratifica trebuințele. Desigur că fiecare dintre aceste dimensiuni își subsumează un set de acțiuni specifice, asupra cărora nu vom zăbovi. Important de remarcat însă este faptul că, atașamentul prenatal este rezultanta conlucrării dintre următoarele „ingrediente”: atitudinea gravidei față de sarcină, calitatea relației de cuplu a viitorilor părinți (inclusiv cea din timpul concepției), prezența unui suport social, capacitatea mamei de a-și reprezenta imaginar copilul (Cranley, Verner, 1982; Cranley, 1984; Muller
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
menționează că există perechi gemelare care postnatal și când au învățat deja să meargă, continuă să promoveze un joc, pe care l-au ucenicit intrauterin, și anume să-și mângâie reciproc 203TRAUMA ȘI SUFERINȚA obrajii prin perdea, similar cum procedau prenatal, când se atingeau prin membrana despărțitoare. Relaționând de timpuriu, percepându-și reciproc prezența, între gemeni se înfiripă nu o simplă alianță, ci o comuniune emoționantă, care sfidează coordonatele de spațiu și timp. Așa se explică de ce pierderea perechii gemelare pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]