631 matches
-
administratorii de plasă, prim-pretorii și subprefecții din Basarabia, stabili, vor fi confirmați ca pretori prin efectul legii. Administratorii de plasă, prim-pretorii și subprefecții din Basarabia, chiar neavând titlu sau neprovenind dintre militarii activi, pot fi declarați stabili ca pretori, pe baza avizului consiliului administrativ superior, dacă au fost numiți înainte de 1 Aprilie 1921 și dacă vor fi dovedit la inspecțiuni sau cercetări că posedă cunoștințele și aptitudinile profesionale. Actualii administratori de plasă din Vechiul Regat, licențiați în drept stabili
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
pe baza avizului consiliului administrativ superior. Acelaș drept îl vor avea și actuali directori de prefectură, dacă îndeplinesc condițiunile de mai sus. Administratorii de plasă provizorii, numiți pe baza legii de organizare a comunelor rurale din 1908, dobândesc stabilitatea ca pretori dacă au vechimea prevăzută în statut și numai în urma rapoartelor de inspecțiune și a avizului favorabil al Consiliului administrativ superior. Articolul 394 În mod transitoriu și până la unificarea legislațiunilor de organizare judecătorească, pretorii confirmați sau numiți în baza legii de
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
competința stabilită prin legea XX din 1901, iar apelurile și contestațiunile în contra hotărârilor lor se vor judeca de judecătoriile de ocol, conform art. 52 din legea judecătoriilor de ocoale din Vechiul Regat. Articolul 395 Actualii ajutori de subprefecți din Basarabia, pretorii din Ardeal, secretarii ajutori și secretarii arhivari din Vechiul Regat se vor numi, în limita locurilor vacante, secretari de plasă sau pretori dacă îndeplinesc condițiunile legii de față, dându-se preferință celor cari îndeplinesc condițiunile legii de față, dându-se
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
art. 52 din legea judecătoriilor de ocoale din Vechiul Regat. Articolul 395 Actualii ajutori de subprefecți din Basarabia, pretorii din Ardeal, secretarii ajutori și secretarii arhivari din Vechiul Regat se vor numi, în limita locurilor vacante, secretari de plasă sau pretori dacă îndeplinesc condițiunile legii de față, dându-se preferință celor cari îndeplinesc condițiunile legii de față, dându-se preferință celor cari îndeplinesc condițiunile de stabilitate prevăzute în statut. Articolul 396 Actualii secretari de consilii județene - chiar neavând titlul - dacă au
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
de eroi din localitate, căzuți în Primul Război Mondial. Pe soclu se găsește sculptată o cască model „Adrian” și două ramuri de stejar încrucișate. Pe o latură este gravat textul: „Acest monument s-a ridicat de locuitorii comunei sub conducerea pretorului plășii Ion Gașpar, primarul comunei, Achim Cărăbaș, notarul comunei Cornel Vadnay, ajutorul de primar Toma Șest, preotul Gheorghe Ogârlaci și directorul școalei, Achim Grecu, în anul 1937”.
Berzovia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301071_a_302400]
-
guarzilor (paznicicilor) comunali și apoi a păduralilor de câmp, - stabilirea taxelor locale, - taxe pentru concubinaje (100 lei pentru bărbați), - taxe pentru treierat (îmblătit) cu mâna sau cu caii. Toate aceste activități s-au desfășurat în cadrul primăriei în conformitate cu ordinul prefectului și pretorului (șeful de plasă). Primii primari, după unire au fost următorii săteni: - Cincora Ioan în acelaș timp primar și notar, - Ștefan Ungur (1924-1926), - Turcu Petru (1926-1928), - Stoica Ion Naia (1928-1930), primar interimar după demisia celui precedent. Referitor la perioada cuprinsă între
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
avea 40 de membri. . La Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia, documentele vremii consemnează și prezența a trei mărinani. Cel de-Al Doilea Război Mondial a curmat viețile a 23 de bărbați din Marin. În 1943, prin Ordonanța prim-pretorului din plasa Crasna 149 de țărani din Marin și din alte sate din zonă au fost obligați să se prezinte la lucru în cariera de piatră aparținând întreprinzătorului Arpád János. În perioada ocupației horthyste, zeci de mărinani s-au refugiat
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
intrigantă. În anul 50, ea și cu Pallas l-au convins pe Claudius să-l adopte pe Lucius Domitius Ahenobarbus-Nero, că moștenitor, primind și titlul de Princeps Iuventutis. Agrippina i-a concediat pe Lusius Geta și pe Rufrius Crispinus, perfecții pretorului, înlocuindu-i cu doculul Afranisu Burrus. Agrippina a decis să-l ucidă pe împărat, și așa grav bolnav, pentru a-i asigura tronul fiului ei, Nero, și a contactat-o pe Locustă, expertă în otrăvuri. Halostus, degustătorul bucatelor împărătești, a
Claudius () [Corola-website/Science/299856_a_301185]
-
juridic. Plasa Florești se forma în componența a 6 comune: Florești, Gândești (Ghindești), Mărculești, Prajila, Răduleni și Sevirova. Cuprindea 32 localități. Astfel Vărvăreuca intră în componența comunei urbane Florești. În 1926, subprefecturile au fost înlocuite cu preturi, iar subprefecții - prin pretori. Anul 1938 este marcat de adoptarea unei noi legi administrative, conform căreia este introdusă unitatea teritorial-administrativă ținutul. Județele Bălți și Soroca, deci și plasa Florești, sunt încadrate în ținutul Prut, în care intrau și 7 județe din partea dreaptă a râului
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
permite altora să-și încheie mandatele de sufecți. Cei care dețineau oficiul în data de 1 ianuarie, cunoscuți drept consules ordinarii, aveau onoarea de a asocia anului numele lor. Ca rezultat, aproape jumătate din bărbații care au deținut rangul de pretor puteau să atingă și consulatul. Uneori acești consuli sufecți demisionau în schimb, iar alți astfel de sufecți erau numiți. Aceasta a ajuns la extremul său sub Commodus, când în 190 d.Hr. douăzecișicinci de persoane au deținut funcția de consul
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
prin senatus consult) fie magistrații în funcție sau la ieșirea lor din funcție, prorogându-li-se puterile, fie magistrații în funcție sau la ieșirea lor din funcție, conferindu-li-se puterile unei magistraturi mai înalte, fie, în sfârșit, acordând puterea consulară, de pretor sau de chestor, unui simplu particular, care a exercitat sau nu o magistratură (de exemplu, Pompei a obținut două triumfuri, fără să fi fost magistrat). Teoretic, promagistratul era inferior magistratului, ale cărui puteri le are, în afară de "pomerium". Spre deosebire de magistraturi, promagistraturile
Promagistrat () [Corola-website/Science/307056_a_308385]
-
unul sergent iar celălalt caporal, amândoi formând un post de jandarmi. În cel de-al doilea Război balcanic - 1913 Jandarmeria a participat cu aproximativ 800 de oameni în zona de conflict, sub comanda inspectorul general, generalul Anton Berlescu, în calitate de Mare Pretor. Desfășurarea războiului a găsit Jandarmeria încadrată în armata operativă și a asigurat acesteia serviciul pretoral și detașamentele de poliție la toate eșaloanele, „cu rezultate deosebite”. Pe toată durata războiului, unitățile și subunitățile de jandarmi, au totalizat 6243 de oameni dintre
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
care va deschide focul asupra soldaților români și germani”. A doua zi 28 iunie, sosesc la Iași și la Chestura poliției pentru a planifica, pregătii și executa "Progromul" ofițeri ai Jandarmeriei și Armatei. Dintre jandarmii sosiți amintim pe: colonelul Barozzi - pretorul Armatei a 3-a, colonelul Bădescu Gh. - comandantul Jandarmeriei din Moldova și din județ și ajutorul său locotenent-colonelul Mihail Niculescu Coca. La toți aceștia se mai adaugă cei deja prezenți în Iași locotenent-colonelul Aristotel Alexandru - comandantul Legiunii de Jandarmi Iași
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
județ și ajutorul său locotenent-colonelul Mihail Niculescu Coca. La toți aceștia se mai adaugă cei deja prezenți în Iași locotenent-colonelul Aristotel Alexandru - comandantul Legiunii de Jandarmi Iași, maiorul Vasiliu - comandantul Legiunii de Jandarmi mobile din Iași și maiorul Nicolae Scriban - pretorul Diviziei a 14-a Infanterie. În timp ce frontul înainta spre est, formațiunile de jandarmi - legiuni, secții și posturi - s-au instalat în vechile circumscripții teritoriale pe care le abandonaseră în vara anului 1940. În același timp, companiile de jandarmi care executau
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
pentru bătrâni adăuga: fiica, ginerele și 1-2 copii. Maiorul de jandarmi ar fi salvat astfel „lume multă” afirmă Marius Mincu în cartea „Pogromurile din Bucovina și Dorohoi”, publicată în 1945. Sub comanda generalilor (degradați) Ioan Topor (1940) - numit apoi Marele Pretor al Armatei, C. „Piki” Vasiliu (1940-1944), criminal de război, condamnat la moarte și executat la penitenciarul Jilava la 1 iunie 1946 și a adjunctului său, Constantin Tobescu, dezertor degradat și condamnat la 10 ani de închisoare, Jandarmeria a devenit - sub
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
statului în august 1941, în deportarea evreilor cu responsabilități de organizare, dar și de executare au fost următorii: inspectorii generali ai Jandarmeriei din Basarabia, Bucovina și Transnistria, generalul Vasiliu (comandantul general al Jandarmeriei), generalul Tobescu (coordonator pe teren), locotenent-colonelul Poitevin (pretorul Armatei a 3-a), locotenent-colonelul Lazăr (delegatul Inspectoratului General al Jandarmeriei în Basarabia), maiorul Teodorescu - Sachelarie (ofițer anchetator din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei), locotenentul Roșca (comandantul Companiei 60 Poliție de la Atachi), locotenentul Gorovei și sublocotenentul Marino (ofițerii de legătură și
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
inițiativă și nu sub presiuni germane. Pentru punerea în aplicare a acestei sarcini, el a ales armata și jandarmeria, în special administrația civilă a armatei, pretoratul. Armata a primit „ordine speciale” prin generalul Ilie Șteflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, Ioan Topor. Șeful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iosif Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonelului Alexandru Ionescu, să pună în aplicare un plan "„pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea și acționarea de echipe
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
săi că "„trebuie să-i extermine pe evrei dela pruncul în fașă până la bătrânul neputincios, toți fiind periculoși pentru nația română”". Ordinele speciale erau date direct de Ion Antonescu armatei, serviciului special de informații și jandarmeriei. Executantul "ordinelor speciale", marele pretor, generalul Ioan Topor, era subordonat direct șefului Marelui Cartier General, generalului Șteflea. Jandarmeria în cele două provincii, prin inspectorii generali, colonelul Teodor Meculescu, în Basarabia, și colonelul Ioan Mânecuță, în Bucovina, era subordonată la începutul operațiunii generalului Constantin Vasiliu și
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
teama consecințelor, a ilegalității evidente, ori pentru că se îndoiau de existența unor astfel de ordine de lichidare. De exemplu, maiorul Frigan din garnizoana Cetatea Albă nu cunoștea "ordinele speciale" și a cerut instrucțiuni în scris pentru executarea evreilor. În consecință, pretorul armatei a III-a, colonelul Marcel Petala, s-a deplasat la Cetatea Albă pentru a-i da personal maiorului „ordinul special”. Imediat au fost executați toți cei 3.500 de evrei rămași în ghetou. Ca urmare a executării "ordinelor speciale
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
evrei din Odesa au fost arși de vii la Dalnic), Bogdanovca și Akmecetka în 1941 și 1942. Unul dintre cei mai cruzi criminali de război români a fost colonelul de jandarmi (degradat) Modest Isopescu care, cu colaborarea lui Vasile Mănescu, pretorul raionului Domanevca din Transnistria, a asasinat circa 70 000 de oameni, inclusiv bolnavi, femei, bătrâni, copii, arși de vii, împușcați, detonați cu grenade aruncate "la ggrămadă", lăsați să moară de frig, inaniție, etc. Au fost arestați în mai 1945 și
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
represaliile în urma aruncării în aer a Comandamentului Militar Român din Odessa de către partizanii sovietici. A fost judecat postmortem și declarat „criminal de război”; - colonel Isopescu Modest, fostul prefect al județului Golta; - colonel Bucur Nicolae, fost inspector de Jandarmi la Galați, pretor al Armatei a 4-a pe timpul războiului din est și fost prefect al Capitalei în 1944; - locotenent-colonel Gavăț Ștefan, comandantul Legiunii de Jandarmi Balta din octombrie 1942 până la 1 februarie 1944; - locotenent-colonel Mircea Ioan, fost comandant al Legiunii de Jandarmi
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
1944; - locotenent-colonel Popovici Cristache, fost comandant al Legiunii a 2-a Internare cu reședința la Vapniarka; - căpitan Ursuțiu Simio; - căpitan Buradescu S., ofițer în Lagărul de la Vapniarka; - locotenent Naum Cristu; - locotenetul Florin Ghineraru, comandantul Legiunii de Jandarmi Bersad în Ucraina; - pretor Căpitan Hațieganu Ian; - sublocotenent Ghineraru Florian, fost comandant de sector jandarmi în județul Balta; - sublocotenentul Ciacir Dumitru, ofițer în Lagărele Vapniarka și Silvina; - plutonier Dumitrescu, comandantul Postului de jandarmi Olgopol; - sergent major Sârbu Mircea, fost jandarm la Postul de jandarmi
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
hotărăște să traverseze liniile frontului pentru a ajunge la români, dar se rătăcește și este prins de o patrulă condusă de locotenentul maghiar Varga, vechiul său amic. Cu ocazia percheziției se găsește asupra sa o hartă cu pozițiile trupelor, iar pretorul militar îl acuză de dezertare la inamic și trădare. Bologa refuză cu încăpățânare să se apere în fața Tribunalului Militar, în ciuda insistențelor căpitanului Klapka, și este condamnat la degradare militară și moarte prin spânzurare. El își simte sufletul împăcat, în timp ce inima
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Valeriu Sârbu pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în 1971 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 146 de minute în regia artistică a lui Constantin Moruzan. Distribuția a fost formată din Ion Caramitru (Apostol Bologa), Constantin Brezeanu (pretorul), Fory Etterle (generalul), Ion Marinescu (Klapka), Andrei Codarcea (Petre), Ion Ilie Ioan (protopopul), Clody Bertola (mama), Nicolae Luchian-Botez (Iosif Bologa), Rodica Tapalagă (Marta), Tudorel Popa (Gross), Nicolae Pomoje (Cervenco), Corado Negreanu (Varga), Dorina Lazăr (Rodovica), Mircea Cosma (ofițerul român), Tamara
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
orășenesc Chișinău. În paralel, urmează cursurile de activist politic de la Școala superioară de partid din Kiev (1984-1986). Reîntors în Republica Moldova, este numit președinte al Comitetului Executiv al Sovietului raional Ciocana (1986-1991). După proclamarea independenței Republicii Moldova în anul 1991 a fost pretor al sectorului Ciocana din municipiul Chișinău (1991-1993), prim-viceprimar al municipiului Chișinău (1993-1995); ulterior pretor al sectorului Râșcani (1999-2003) din municipiul Chișinău. În paralel, între anii 1990-1993 a fost și deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În calitate de ales al poporului în primul
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]