1,838 matches
-
dreptul natural stă la baza legii. De vreme ce toți avem aceleași drepturi naturale, există o legătură inițială Între libertate și egalitate: libertatea noastră este egală. Elementele caracteristice ale dreptului natural modern sunt de-acum reperabile cu ușurință (Kervégan, 1995, pp. 649-654): primatul epistemologic al investigației raționale a omului; „voluntarismul”, respectiv ideea că legea este produsul voinței libere; promovarea noțiunii de drept subiectiv, de drept văzut ca o „calitate morală legată de o persoană, În virtutea căreia aceasta poate În mod legitim să aibă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În fața opresiunii, prezentă În articolul 4. În sfârșit, raționalismul subliniază legătura Între universalitatea dreptului natural și facultatea rațională a omului. Dacă drepturile omului se pot adresa oricărui individ, indiferent de apartenențele sale specifice, aceasta se Întâmplă pentru că sunt fundamentate pe primatul rațiunii. Acest primat „este legat de un cosmopolitism care trebuie să treacă Înaintea oricărei autorități pozitive (a oricărui polis particular) și de umanism (drepturile sunt ale oricărui om, ca om)” (ibidem, p. 21). Am intrat iremediabil În domeniul artificiului. Toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În articolul 4. În sfârșit, raționalismul subliniază legătura Între universalitatea dreptului natural și facultatea rațională a omului. Dacă drepturile omului se pot adresa oricărui individ, indiferent de apartenențele sale specifice, aceasta se Întâmplă pentru că sunt fundamentate pe primatul rațiunii. Acest primat „este legat de un cosmopolitism care trebuie să treacă Înaintea oricărei autorități pozitive (a oricărui polis particular) și de umanism (drepturile sunt ale oricărui om, ca om)” (ibidem, p. 21). Am intrat iremediabil În domeniul artificiului. Toate aceste elemente creionează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de stat-providență. Dezbaterea politică privind rolul sferei statale nu este așadar lipsită de influență asupra tensiunilor Între drepturile-libertăți și drepturile-creanțe. Și mai strâns legată de subiectul nostru este problema filosofică a bazelor unei eventuale ierarhizări Între libertăți și creanțe, a primatului libertății sau egalității. Dacă influența gânditorilor din epoca Luminilor, ca de altfel și cea a fiziocraților, asupra difuzării unor idei inspirate În mare parte, așa cum am văzut, din dreptul natural modern nu poate fi pusă la Îndoială, este la fel de limpede
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
așa cum am văzut, din dreptul natural modern nu poate fi pusă la Îndoială, este la fel de limpede că simplul fapt al declarării drepturilor omului le-a conferit acestora un conținut și un statut nou. Această declarare i-a conferit libertății un primat de necontestat: „Actul declarativ este faptul «constitutiv» al unei libertăți care se afirmă pe sine și care se afirmă ca principiu al dreptului, deși, pe lista drepturilor declarate, ea apare doar ca un drept asemenea cu celelalte, chiar dacă stă În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
o sursă de conflicte axiologice de nerezolvat. Grija principală a lui Rawls este să propună valori morale imparțiale, care să nu aducă atingere opiniilor și intereselor minoritare. Pentru filosoful american, principiile dreptății trebuie să respecte două reguli fundamentale. Prima stabilește primatul libertății, aceasta neputând fi Îngrădită decât În numele libertății. Cea de-a doua regulă postulează primatul dreptății asupra eficienței și bunăstării (Rawls, 1987). Această viziune liberală este aprig combătută de cei care, apărători ai lui Marx sau ai ideii de comunitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
valori morale imparțiale, care să nu aducă atingere opiniilor și intereselor minoritare. Pentru filosoful american, principiile dreptății trebuie să respecte două reguli fundamentale. Prima stabilește primatul libertății, aceasta neputând fi Îngrădită decât În numele libertății. Cea de-a doua regulă postulează primatul dreptății asupra eficienței și bunăstării (Rawls, 1987). Această viziune liberală este aprig combătută de cei care, apărători ai lui Marx sau ai ideii de comunitate, consideră că drepturile-libertăți sunt doar niște cochilii goale dacă nu sunt prezente și condițiile materiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ne facă să Îi subestimăm aporturile. În sfârșit, trebuie să abordăm chestiunea fundamentală a căutării unei guvernanțe la nivel mondial. Globalizarea relațiilor și slăbirea rolului statelor Extinderea spațială nu este ceva nou: ceea ce o caracterizează Însă În zilele noastre este primatul economicului, apărut o dată cu revoluția industrială de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și amplificat de dezvoltarea schimburilor după cel de-al doilea război mondial, În special În anii ’80. Așa cum subliniază Fernand Braudel, construcțiile anterioare care au luat formă de imperii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care vorbim aici nu trebuie confundat cu ceea ce În Franța numim „comunitarism”. Acesta corespunde unei radicalizări a logicii multiculturaliste, care Îi alterează profund semnificația. Apartenența colectivă ajunge să fie o dimensiune cu neputință de depășit a subiectului, Întrucât se instaurează primatul tradiției asupra argumentației, iar emanciparea prin rațiune devine astfel imposibilă. A priori, nu există nimic de felul acesta În voința de a da diferenței culturale o demnitate pe care modernitatea se presupune că i-o refuză. Dezbaterea filosofică declanșată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
fix). A dori o societate multiculturală (sau multirasială, cum este numită deseori) și a promova În același timp nediferențierea reprezintă un paradox major. Probabil că acesta se explică prin faptul că diferența este percepută ca o sursă de non-egalitate. Or, primatul acordat exigenței de egalitate implică abolirea finală a diferențelor. Care sunt originile intelectuale ale unui asemenea proiect de suprimare a surselor de nediferențiere? Acest raționalism ideologic și dogmatic Își are rădăcinile Într-o interpretare superficială a gândirii carteziene. Pentru Descartes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
nu este sigur că trebuie să legăm idealul de comunicare de presupoziția unor norme etice universale. Nu neglijăm oare astfel dimensiunea polemică a actelor de interlocuțiune? Nu ne aflăm, Împreună cu Habermas și Apel, În prezența unui formalism raționalist legat de primatul rațiunii teoretice? Așa cum subliniază Taguieff, „un spațiu populat de o pluralitate de opinii și de «prejudecăți» este locul În care se impune legătura dialogică Între oameni: retorica are ca domeniu legitim spațiul argumentației rezonabile, ireductibil la cel al demonstrației raționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
durata de 2,5 milioane de ani a epocii! Încă de la primele sugestii ale lui R. Dart, importanța alimentației carnate pare să constituie, în opinia majorității paleoantropologilor, unul dintre elementele decisive pentru apariția și dezvoltarea speciei umane. Imaginea populară, de „primate ucigașe” (killer apes), a primelor hominide, este grăitoare; ea s-a instalat cu încăpățânare în imaginația arheologilor, în ciuda repetatelor critici ale bazei empirice pe care s-a edificat această supoziție (vezi, pentru o trecere în revistă cuprinzătoare, Gowlett 1996). La
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
variabile solicită fie și o minimă detaliere în continuare. 6. Societățile paleoliticului inferior: cuplu sau conspirație a femeilor? Dacă există vreun atribut ce merită atașat „omului etern”, acesta este, fără îndoială, cel de ființă socială. O trăsătură distinctă a majorității primatelor cunoscute și, implicit, a speciei umane și a înaintașilor ei biologici, o reprezintă tocmai imbricarea dintre social și biologic (Foley & Lee 1996). Faptul este cu deosebire relevant pentru paleolitic, epocă de-a lungul căreia profunzimea transformărilor psihosomatice, cu necesitate mediate
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
relații între indivizi, solicitând în același timp o „inteligență machivellică” (Byrne 1996), o toleranță față de prezența imediată a unor potențiali competitori și o abilitate de transmitere a stărilor mentale și intenționalității (Burkart et al. 2009) fără echivalent în lumea altor primate. Trăsăturile antropologice și capacitatea cerebrală documentată a primelor hominide lămuresc ușor preferința majorității paleoantropologilor către analogii extrase din primatologie, pentru imaginarea primelor societăți umane (Clark 1997; Foley & Lee 1996). Semnificativ, această opțiune amenință să sustragă din raza de acțiune a
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
reproducerii ca esențială pentru caracterizarea socialității primelor hominide, deși ecologia behaviorală nu are inhibiții a o extrapola și asupra vânătorilor-culegătorilor actuali (ex. Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reperul rămâne fără îndoială sărăcăcios, dar, dată fiind suprapunerea prelungită dintre biologia primatelor superioare și „prefața” evoluției culturale umane, ca și absența unui suport documentar încurajator, el pare greu de înlocuit. Punctul de plecare unanim acceptat al odiseei somatice, sociale și culturale umane l-a reprezentat „comunitatea” (sensu Foley 2001) primilor făuritori de
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
evoluției culturale umane, ca și absența unui suport documentar încurajator, el pare greu de înlocuit. Punctul de plecare unanim acceptat al odiseei somatice, sociale și culturale umane l-a reprezentat „comunitatea” (sensu Foley 2001) primilor făuritori de unelte (Gowlett 2008), primate sociale, bipede, omnivore, dar preponderent vegetariene, numărând câteva zeci de indivizi de ambe sexe (Clark 1997), capabile să mențină cel puțin un regim „tolerabil de dominație stabilă” (Runciman 2001: 238). Scenariile diverg, însă, în acest punct: pentru unii specialiști, aceste
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
acest punct: pentru unii specialiști, aceste comunități de hominide erau alcătuite, încă din Miocen, după modelul cimpanzeilor, din alianțe stabile, teritoriale, de masculi înrudiți, femelele circulând între grupuri (ex. Foley & Lee 1996; Gowlett 2008); pentru alții, după exemplul majorității celorlalte primate, aceste grupuri erau mai degrabă constituite din femele înrudite, masculilor, tolerați în număr mai mare decât în cazul grupurilor de gorile, revenindu-le rolul protecției și, ulterior, cel al aprovizionării femelelor și puilor (Powers & Watts 1996; Knight 2008). Dispersia resurselor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
lungă, „detronarea” (cf. Knight 1991) acuzată de feminism fiind, în fapt, târzie și cu siguranță reciprocă: ea survine după o venerabilă exploatare a intereselor reproductive ale bărbaților. Apariția diviziunii pe sexe a activităților la primele hominide, fără echivalent în lumea primatelor, este, în fapt, motivată de schimbările clare suferite de fiziologia reproductivă a femeilor, evidente prin encefalizarea masivă a noilor născuți, creșterea în durată a ciclului de viață și reducerea dimorfismului sexual al ambelor sexe, deja clar vizibile la Homo erectus
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
solicitat realmente o diviziune de orice fel a activităților rămâne, însă, neclară. La urma urmelor, ideea grijii împovărătoare față de copii, care limitează mobilitatea femeilor, solicită sprijin și, în consecință, susține geneza timpurie a perechilor monogame, nu este extrasă din biologia primatelor, ci a păsărilor. În cazul primatelor, femelele, în contextul unei dependențe prelungite a puilor (6 ani, la cimpanzei), nu solicită vreun ajutor nutrițional din partea masculilor (Graves-Brown 1996: 313). Reducerea dimorfismului sexual, inclusiv prin creșterea robusteții femelelor, vizibilă la Homo erectus
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fel a activităților rămâne, însă, neclară. La urma urmelor, ideea grijii împovărătoare față de copii, care limitează mobilitatea femeilor, solicită sprijin și, în consecință, susține geneza timpurie a perechilor monogame, nu este extrasă din biologia primatelor, ci a păsărilor. În cazul primatelor, femelele, în contextul unei dependențe prelungite a puilor (6 ani, la cimpanzei), nu solicită vreun ajutor nutrițional din partea masculilor (Graves-Brown 1996: 313). Reducerea dimorfismului sexual, inclusiv prin creșterea robusteții femelelor, vizibilă la Homo erectus, susține această posibilitate a autonomiei mamelor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
robusteții femelelor, vizibilă la Homo erectus, susține această posibilitate a autonomiei mamelor, așa cum indică, fără dubiu, scăderea competiției sexuale masculine. Singurul argument contrar, unul puternic, însă, îl reprezintă extensiunea nișei ecologice a genului Homo mult în afara celor restrânse, proprii altor primate, și creșterea mobilității teritoriale, ocazional pe distanțe de zeci de kilometri (Gowlett 2008; Roebroeks 2006). Ele atestă apariția unei baze de subzistență și a unor formule sociale deja considerabil diferite de cele ale altor primate.<footnote Este posibil ca utilizarea
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în afara celor restrânse, proprii altor primate, și creșterea mobilității teritoriale, ocazional pe distanțe de zeci de kilometri (Gowlett 2008; Roebroeks 2006). Ele atestă apariția unei baze de subzistență și a unor formule sociale deja considerabil diferite de cele ale altor primate.<footnote Este posibil ca utilizarea uneltelor, al căror uz antrenează fie și o minimă specializare, să fi permis escaladarea ulterioară a diviziunii activităților între bărbați și femei, înțeleasă în sensul complementarității de activitate intra-cuplu (Marlowe 2007), sau între categoriile
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
climatice și contexte ecologice (Kuhn & Stiner 2001, Stiner & Kuhn 2009), discreția amenajărilor habitatului musterian - care i-a condus pe unii cercetători către necesitatea de a defini un tip original de habitat, „structurile de locuire centrifuge”, plasate nu departe de „cuiburile” primatelor (Kolen 1999) -, absența (sau cel puțin raritatea și ambiguitatea) simbolurilor materiale de apartenență la un grup, sau a celor marcând identitatea individuală, deci și lipsa inerentă a unor rețele sociale extinse, capabile să fi încurajat codificarea acestor mesaje stilistice (Gamble
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sistemului nervos central sau ale unor organe interne. Există două tipuri de virusuri herpetice care pot produce îmbolnăviri gazdei umane: HSV-1 și HSV-2. A mai fost descrisă o specie de virus herpetic, denumită Herpes B, provenită de la unele specii de primate; în foarte rare situații, virusul herpes B a produs îmbolnăviri severe gazdelor umane, apărute în urma contactului direct, cu animalele bolnave. Agent etiologic Virusurile Herpes simplex sunt patogeni de tip AND. Particule infecțioase virale au putut fi obținute prin cultivarea în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
un gramofon și el prea uzat de fostele sale mecanisme totalitare? Se mai cer repetate și alte adevăruri elementare: pietrele de temelie ale democrației sînt legea majorității căreia îi revine sarcina să ofere aceleași drepturi minorităților și să le ocrotească, primatul individului asupra grupului, pluralitatea partidelor politice, libertatea de opinie, ca și, evident, libertatea pur și simplu". O tăcere vinovată s-a așternut și în lumea scriitoricească, unde cine critică colaboratorii comunismului este imediat amendat. Monica Lovinescu se vede nevoită a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]