10,832 matches
-
posibilă evoluția de la simpla imitație la configurarea unei identități românești culturale valoroase. Pașoptiștii noștri au fost studenții și emulii lui Edgar Quinet, un filoromân pasionat, ai lui Jules Michelet, un alt mare prieten al României. Franța a făcut posibilă unirea principatelor. Franța a fost aceea care i-a introdus pe români în Europa secolului al XIX-lea, în calitate de cetățeni demni de luat în seamă. Tot ce a însemnat romantism, clasicism, realism, simbolism în literatura română, o literatură încă destul de tânără dar
Franța, un prieten neglijat – C.F. POPESCU [Corola-blog/BlogPost/93048_a_94340]
-
în volumul său emblematic “Dracula”, publicat în 1897. Pe de altă parte, Stoker nu a vizitat niciodată România. Dracula este un conte transilvan, stăpân al unui castel ridicat pe un vârf de stâncă înaltă, de unde străjuiește valea râului șerpuind prin principatul Transilvaniei. Castelul Bran este însă singurul din Transilvania care corespunde descrierii lui Bram Stoker, astfel că lumea întreagă se referă la el ca fiind Castelul lui Dracula, mai scrie Daily Mail. Cunoscut sub numele de Vlad Țepeș, “acest aristocrat ferm
Castelul Bran, edificiu misterios, care atrage legiuni de fani ai vampirilor [Corola-blog/BlogPost/93309_a_94601]
-
a influențat, în mod covârșitor, Unirea de la 24 ianuarie 1859. În 1857 a primit demnitatea de reprezentant al clerului în Divanul Ad-hoc al Moldovei și în această calitate a fost vocea preoțimii române și ”piatră de temelie la clădirea Unirei Principatelor Române”, consideră același biograf al său. Era convins că numai unirea fraților de o parte și de alta a Milcovului ne poate călăuzi spre marile idealuri de Unire întru dragostea frățească a celor două provincii Românești - Moldova și Țara Românească
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
să fie” (Ioan17,21). Acestea sunt cuvintele Mântuitorului, pe care Melchisedec Teologul și Patriotul le-a luat ca model al unității fraților din provinciile românești, de același neam și aceeași limbă. În această perioadă va semna lucrarea ”Jertfă pentru Unirea Principatelor”. ”Creștinătatea românilor, mai veche decât existența Constantinopolului” Imediat, după ce s-a dat Legea organică de constituire, în 1872, a Sfântului Sinod al BOR, Episcopul Dunării de Jos este ales, la 1 mai 1873, membru în Comisia pentru elaborarea regulamentului Sfântului
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
împlinirea a 156 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Cu acest prilej, va fi inaugurat și noul pian Kawai care va acompania de acum spectacolele instituției. “Un moment istoric precum Unirea Principatelor rămâne întipărit în memoria generațiilor întregi de români și merită sărbătorit an de an, cu fastul ce i se cuvine. Bucuria Unirii este însă, pentru noi, prilej dublu de sărbătoare, întrucât inaugurăm, cu această ocazie, pianul Kawai ce va însoți
„Bucuria Unirii” – Spectacol dedicat Unirii Principatelor la Opera Comică pentru Copii [Corola-blog/BlogPost/93463_a_94755]
-
dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică nu o „Mică unire”, ci o mare unire - în cuget și simțiri. Desigur, ar fi existat și alte opțiuni : Ziua de naștere a lui Eminescu ar fi putut fi
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
a devenit un actor antinațional, dăunător și penibil, cu dispreț față de interesul românesc, față de valorile moral-creștine, profitabil însă pentru interesul personal și o parte a mass-media, care promovează ura față de tradiția și identitatea națională! Și la Iași, de Ziua Unirii Principatelor, „actorii” de pe scenă cu discursurile lor sterile și extrem de festiviste, au fost huiduiți și fluierați în timpul cuvîntărilor, printre care și președintele Iohannis și premierul Cioloș, relatează Agerpres. Huiduielile au fost imediat suprimate, pentru că în Piața Unirii din Iași, printre puținii
CE-AŢI FĂCUT, DOMNULE MIRCEA DIACONU? [Corola-blog/BlogPost/93554_a_94846]
-
de acest fel a fost așezată de Șerban Cantacuzino în biserică Sf. Sava (sfârșitul sec. al XVII-lea, n.r.). În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, în sfârșit, incep a se întemeia școli și prin celelalte orașe ale principatelor. Numărul lor crește necontenit; Alexandru Ipsilanti, domn muntean, ia măsuri că orice oraș mai însemnat să-și aibă o școală. În program se prevăd lecții de limbile latină și franceză. Multe din școlile din provincie avea și dascăl de grecește
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
unesc cu biserica catolic (românii uniți), dă legi de întărire a exploatării iobagilor români de către nobilimea maghiară. Pe plan extern, Imperiul Habsburgic acaparează teritorii străine, le încorporează imperiului care devine un mozaic etnic și confesional. Nemulțumirile populației românești din Marele Principat al Transilvaniei, în cea mai mare parte aflată în stare de iobăgie pe domeniile nobiliare sau ale statului, au degenerat în conflicte cu autoritățile, cu fiscul și cu oamenii nobililor, refuzând să mai presteze munci (robota), să depună jurământul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Maria Tereza și Iosif al IIlea. De altfel, românii, nu numai cei din Bucovina, mai fuseseră obligați să depun un jurământ de credință, dar față de împărăteasa Rusiei, țarina Ecaterina a II-a, cu câțiva ani înainte, când rușii ocupaseră ambele Principate române și intenționaser să le anexeze, din moment ce obținuseră victoria împotriva Părții Otomane în războiul dintre 1768-1744, încheiat cu pacea de la Kuciuk- Kainargi Administrația militară din Bucovina a pregătit „nemțește” depunerea jurământului: ofițeri și funcționari, însoțiți de câte un român mazil
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o ară”, n-a mai putut fi amânată, cu toată opoziția unor mari boieri. A fost nevoie de o lovitură de stat la 2 mai 1864, o modificare a Convenției de la Paris, impusă de marile puteri drept lege fundamentală pentru Principatele Unite, numită Statutul dezvoltator, ca pe 14 august 1864 să se aprobe Legea rurală, propusă de guvernul M. Kogălniceanu. Această lege progresistă pornește tot de la numărul de animale existent în gospodăria țăranilor clăcași: Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dealurilor. Luncașii au fost împroprietăriți cu pământul aflat pe coastele dealurilor din dreapta și stânga pârâului Dunavăț: Dealul Morii, Tureatca, dealurile de la nord-vest de satele Slobozia și Valea Boțului. În legătură cu această realizare generalizată la întreg teritoriul de atunci al țării (oficial Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești), prefectul de Bacău preciza că țăranii „n-au arat deloc din cauză că li s-au dat locuri pe dealuri și cele mai proaste.” Așa după cum s-a arătat, pământul primit trebuia plătit, pentru ca proprietarii să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
189 lei. Actul de vânzare-cumpărare a fost autentificat de Tribunalul Bacău cu nr.5585 din 25 mai 1909 și transcris sub nr. 2658 din 25 mai 1909.40 Până la aplicarea Legii rurale din 14 august 1864 au avut loc în Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești, cum se numea oficial România atunci, lucrări pregătitoare, constând din înregistrarea și separarea pământurilor „locuitorești” de cele ale proprietății, ceea ce, pentru comuna Filipeni se reflectă în procesul-verbal încheiat în 2 iunie 1865, în care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și urm. Pentru aceeași chestiune și pentru altele înrudite vezi: V. Costachel, Aculin Cazacu, P.P. Panaitescu, Viașa feudală în ara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Științifică București, 1957; I.C. Filitti, Opere alese, Editura Eminescu, București, 1985 (Proprietatea solului în Principatele române până la 1864); Henri H. Stahl, Satele devălmașe, vol. III, Editura Cartea Românească, 1998; Constantin Giurescu, Studii de istorie socială. Vechimea româniei. Despre rumâni,. Despre boieri, Editura „Universul”, București, 1943. 3 Radu Rosetti, op.cit., p.304 4 Vezi zapisele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învățau acasă cu profesori străini, după care plecau la studii în străinătate la Paris, Viena, Berlin și Londra. Dintre cei plecați la studii în străinătate s-a format gruparea intelectualilor pașoptiști, de numele cărora se leag revoluția din 1848, Unirea Principatelor de la 1859 și Războiul pentru Independență din 1877-1878. În cadrul procesului de modernizare a societății românești, un loc bine definit ocupă reformele înfăptuite de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Prin legea învățământului din 1864 se pun bazele sistemului de învățământ modern
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intrarea în șările Române a eteriștilor, dar și a trupelor otomane, apoi un nou război ruso-turcă (1828-1829), încheiat cu pacea de la Adrianopol din 1829, în urma căruia șările Române rămân sub ocupația rusească, când se va da o nouă organizare pentru Principatele române, cuprinsă în Regulamentul Organică - au determinat o stare de nesiguranță, plecarea populației în zonele neafectate de trupele străine și chiar peste graniță, așa încât nu se poate vorbi de o creștere substanțială a populației. Când situația s-a calmat, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au determinat o stare de nesiguranță, plecarea populației în zonele neafectate de trupele străine și chiar peste graniță, așa încât nu se poate vorbi de o creștere substanțială a populației. Când situația s-a calmat, a intrat în cadrele firești, populația Principatelor române a fost înregistrată într-o hart rusească din 1835. Fără să absolutizăm veridicitatea cifrelor înscrise în Harta rusă din 1835, vom menționa că, spre deosebire de alte documente din epocă care se referă la populație, se arată: Satul Filipeni din ținutul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ipoteză. Alte interese, ținând de politica boierilor, în general, și în special a boierilor Rosetti, ale organelor fiscului, explică, în bună măsură, „ascunderea” populației birnice. De altfel, sunt mărturii de epocă că „nu se poate ști numărul exact al locuitorilor Principatelor Românești extracarpatice și nici guvernele înșiși nu-l cunosc”, după aprecierea consulului austriacă Reicewich. Nici domniile, nici boierii nu erau interesați în recenzarea exactă a populației, pentru a nu se mări dările (haraciul) către Poarta Otomană, cât și pentru a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești din Ocolul Berheciului = 38 liuzi - Filipeni din Ocolul Berheciului = 48 liuzi - Mărăști din Ocolul Berheciului = 97 liuzi Nici de această dată nu a fost înregistrată toată populația: lipsește satul Lunca, Slobozia - Filipeni, Știubiana, Dobreana și Valea Boțului. După Unirea Principatelor în 1859 și în toată a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când sunt adoptate măsuri și reforme de modernizare a statului, grija pentru înregistrarea corectă a populației a crescut. A fost introdusă Registrul Stării Civile în 1864, primăriile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deteriorat ca urmare a asaltului dat de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în seamă țărănimea care ajunsese în stare de clăcășie pe moșiile proprietarilor. Atunci, la divanurile ad-hoc, au fost chemați și câte șase reprezentanți ai țăranilor, care au cerut în adunările destinate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
episcopia de Roman și protoieria din târgul Bacăului, aceste porunci veneau la curtea boierească, unde era și sediul administrativ pentru satele dependente (Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului). Într-o hotărâre din 31 decembrie 1831 a Logofeției cea Mare a Principatului Moldovei, se dispune cu începere de la 1 ianuarie 1832 (se aplica noua legiuire numită Regulamentul Organic), în fiecare sat înființarea unei comisii de judecat pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și 3 bătrâni aleși de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcea de consilii alese pe baza votului cenzitar. În fruntea administrației județului era un prefect, al plășii un subprefect (mai târziu un pretor), iar la comunei un primar. Prin aceste legi, Al. I. Cuza dădea un caracter unitar administrației în Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești, renunțându-se la vechile structuri administrative (ținuturi, ocoale, sate, cătune) și la vechile denumiri ispravnic, privighetor de ocol, vornic. Totodată, primăriile au avut sigilii (ștampilă) noi, care reflectau noua situație politică și administrativă din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
certitudine, în nordul Chinei domnește cel dintâi principe al cărui nume s-a păstrat: Huang Di. Tot pe atunci, ceva mai la sud, înflorește cultura Long Shan: sate păzite, cu incinte din pământ bătătorit, precum și o organizare în sistem de principate, cum a fost Hao Xi’an. Aici se cresc vite și oi, se cultivă grâu și orz. Totuși, dezordinea era la ea acasă: este așa-zisa perioadă a „celor zece mii de regate”. în aceeași perioadă, în Egipt, primul principe occidental
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mai mult o aparență decât o realitate, renaște în Germania, mai întâi sub domnia lui Carol cel Mare, apoi a lui Otto și Frederic. Alături se înfiripă două națiuni îFranța, dominată de franci, și Rusia, dominată de vikingi), precum și nenumărate principate întemeiate de vizigoți în Spania, de saxoni în Germania și Flandra, de lombarzi în Italia. Această istorie este de fapt a noastră: și astăzi Franța, Rusia, Italia, Spania și Anglia poartă numele unora dintre invadatorii lor din acea epocă; în privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
îi găsim printre fondatorii popoarelor danez, suedez, francez, islandez, englez, rus și italian. în China, în 960, unitatea sudului țării este înfăptuită de împărații Song, apoi consolidată, în 1115, de dinastia Jin, care se organizează îndeosebi sub presiunea militară a principatelor din Nord. în bazinul mediteranean, Islamul este deocamdată în fruntea a ceea ce va deveni Ordinea economică. La Córdoba, capitala califatului, cel mai mare oraș din Europa, oamenii vorbesc araba, gândesc în greacă și se roagă în latină, arabă sau ebraică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]