1,382 matches
-
serie de șabloane: muncitorul În salopeta albastră, strungul, uzina, munca, revolta antiburgheză, imaginea sărăciei și a exploatării etc. Odată cu P, Își Începe cariera literatura lozincardă, schematismul, șablonizarea tipologică, expresia literară accesibilă (cu scopul lărgirii audienței proletare și literare). Teoretic și principial, realismul socialist a renegat proletcultismul, dar spiritul proletcultist, obsesiile și clișeele acestuia s-au manifestat printr-o serie de creații artistice, până spre mijlocul deceniului al șaptelea al secolului trecut, atât În literatura sovietică, cât și În literaturile est-europene. În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
USASZ) din 18-20 octombrie 1947, organism care, Încă de la Înființare (1945) calchiază structura și politica organizației sovietice cu același nume, Înființată În 1932. RS s-a dezvoltat În perioada 1948-1966-aproximativ. Având toate manifestările unui curent literar: poetică, bază teoretică și principială, program, norme și reguli, creații reprezentative și durată În timp, RS face figură nouă În istoria gândirii și practicii literare prin câteva trăsături și consecințe distinctive și anume: - caracter oficial, de stat; consecințe: negarea și eliminarea altor orientări, teme sau
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu iscusință”), o literatură restrânsă tematic la actualitatea socialistă și la istoria „progresistă” (pre-comunism, ilegalitate). Direcțiile În sine puteau genera o literatură autentică dacă transfigurarea literară n-ar fi aplicat la nivelul viziunii auctoriale și al tipizării, schema apologie-denigrare; tezismul principial a falsificat realitatea, generând, inevitabil: manierism, formalism, schematism, literatură pedestră, facilă. Un rol important În impunerea și demonstrarea superiorității RS a revenit criticii literare marxiste. Critica r-s are la bază formula critică a lui C.Dobrogeanu-Gherea care, Începând cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de transformare socialistă a economiei, educației, ideologiei și umanității (spre „omul nou”) și-a găsit În opera literară un fidel aliat. Aceste obiective au fost canalizate În trei direcții: elaborarea și conștientizarea bazei teoretice a RS, a complexului programatic și principial al noului curent sau metodă de creație; analiza constantă a fenomenului literar concret, călăuzirea fermă a acestuia spre tematica și finalitatea partinică, demascarea promptă a abaterilor de la canon și a influenței literaturii „decadente”, În scopul apărării purității r-s, precum și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
minimă garantată Smin >0 Ajustajul intermediar este ajustajul la care pot rezulta atât asamblări cu joc cât și asamblări cu strângere, câmpul de toleranța al alezajului suprapunându-se parțial sau total peste câmpul de toleranță al arborelui. Sisteme de ajustaje Principial, un ajustaj este determinat de poziția câmpului de toleranță al alezajului în raport cu poziția câmpului de toleranță al arborelui. Astfel, în figura 4 este prezentat un ajustaj cu joc. Fig.4 Pentru a nu modifica prea mult poziția câmpului de toleranță
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
lui Bertrand Russell”, în A. Einstein, Cum văd eu lumea, ediția a II-a, Humanitas, 2000, îndeosebi pp. 92-93. Autorul menționează la începutul articolului său că a fost condus la punctul de vedere formulat aici de reflecții asupra unor probleme principiale ale fizicii teoretice. 18. Vezi A. Einstein, „Fizica și realitatea”, în Op. cit., p. 111. 19. Ibidem, pp. 113-114. 20. „Expresia «inteligibilitateă, așa cum o folosim aici, trebuie luată în accepția ei cea mai modestă. Ea înseamnă realizarea unei ordini între experiențele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sunt în fizica cuantică o consecință a cunoașterii incomplete a stării inițiale a sistemelor. Nu există, prin urmare, nici un temei pentru a crede că odată cu progresul cunoașterii ele vor putea fi înlocuite cu relații deterministe 15. Constatarea că, din rațiuni principiale, în fizica cuantică nu putem prevedea decât probabililitatea unor efecte viitoare nu poate fi pusă de acord cu implicațiile regulative ale principiului cauzalității, în formularea pe care i-a dat-o Kant. Pretenția că acest principiu posedă o semnificație regulativă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
diferite sisteme de legi care nu sunt în mod necesar legate unele de celelalte în vreun mod sistematic sau uniform: de o cârpăceală de legi”21. Adoptarea acestui punct de vedere pluralist și particularist atrage după sine rezerve de ordin principial cu privire la pertinența idealului fundamentalist al corelării și unificării tuturor domeniilor lumii fizice prin teorii cu principii tot mai generale, mai abstracte. Particulariștii apreciază că enunțurile „fizicii fundamentale” nu sunt, în realitate, relații universal aplicabile. Aceste enunțuri sunt valabile doar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
principiul suprem al moralității și este permanent în acord cu acest principiu. Chiar și autori ca Höffe și Ludwig observă că prezentarea pe care o face Kant celor patru exemple conține formulări care nu pot fi armonizate cu poziția lui principială potrivit căreia evaluarea maximelor trebuie înfăptuită pe baza unor considerații pur raționale, făcându-se abstracție de consecințele pe care le-ar avea respectarea sau încălcarea lor. Referindu-se la prezentarea exemplului doi, Höffe recunoaște că unele formulări ale lui Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
măsură, respectul față de legea morală, exprimă la Kant valorizarea omului ca ființă înzestrată cu rațiune. Important de subliniat mi se pare însă că filosoful a văzut tocmai în acțiunea consecventă care vizează apropierea de ceea ce apreciem și respectăm pe temeiuri principiale afirmarea prin excelență a raționalității. Atitudinea rațională, pe de o parte, pasivitatea, inerția, lipsa străduinței, economia de efort și inconsecvența, pe de altă parte, îi apăreau lui Kant tot atât de incompatibile cum sunt apa și focul. Raționalitatea era pentru Kant indisociabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe baza notelor câtorva dintre studenții săi, el recunoștea că interdicția minciunii nu este una necondiționată. Kant admitea că există situații în care minciuna va putea fi calificată drept inocentă sau din necesitate 24. Asemenea aprecieri se armonizează cu poziția principială a lui Kant că abia aplicarea criteriului suprem al moralității într-o situație particulară sau alta ne poate indica ceea ce trebuie să facem. Poziția diferită pe care o exprimă textele publicate în 1797 este apreciată de Paton drept o inconsecvență
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în măsura în care el nu distinge clar legea ca atare de acea judecată care stabilește dacă ea se aplică sau nu într-o anumită situație particulară 25. Încercând să apere, în acest fel, interdicția necondiționată a minciunii de reproșul incoerenței cu poziția principială a lui Kant, Hofmeister va propune o interpretare cel puțin îndoielnică a textelor din 1797. Ceea ce cădea sub sancțiunea unei interdicții absolute în aceste texte ar fi „ceva contrar cu ceea ce este socotit bun din punct de vedere moral de către
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
comportării lor. și În atitudinea față de muncă se observă la unii tovarăși lipsa simțului de răspundere care se manifestă printr-o comoditate exagerată. Nu există combativitate atât față de lipsurile proprii, cât și față de lipsurile altor tovarăși, În locul criticei și autocriticei principiale alegându-se de cele mai multe ori calea discuțiilor pela colțuri. Cauza principală a lipsurilor arătate mai sus constă În faptul că tovarășii nu duc viață de partid, fiind lipsiți astfel de posibilitatea de a primi ajutorul partidului În mod organizat și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
digitale, administratori de platforme de lucru virtuale, ingineri de cunoștințe, formatori de competențe etc.). Planul culturii organizaționale: − asumarea, de către membrii organizației, a unei etici a legitimității responsabile în raporturile și acțiunile lor referitoare la cunoaștere; o asemenea etică se opune, principial, exclusivismului individualist și este deschisă interactivității parteneriale; la scara unor asemenea organizații, ca și a ansamblului societății cunoașterii, civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cititorul - ca o carte care suferă de asemenea grave deficiențe de conținut să fie decretată drept «o creație autentică» și lăudată pe 7 pagini? Adevărul este că aceste deficiențe de conținut, care ar fi trebuit să atragă o critică severă, principială, nu-l stingheresc prea mult pe criticul de la Viața românească. Dimpotrivă. El laudă chiar laturile negative, formaliste ale romanului, cu satisfacția omului care a găsit ceva ce-i merge la inimă (...). Tendințele formaliste duc pe scriitor la «imagini» care contrariază
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Lascăr Sebastian, regizorul spectacolului de la Reșița) - situându-se pe poziții critice burgheze, să ajungă să vorbească despre «melodramă», sau să încerce o asemănare între oameni și fapte din Cetatea de foc și eroi sau conflicte ale pieselor antice. Critica justă, principială, în această problemă a făcut-o tov. Ioan P. Ioan spunând: «Nu mi-e plăcut că peste tot la furnale, la cuptor, în birou, la normarea producției, există un familiarism care trebuie combătut» (...). O analiză ideologică și politică mai adâncă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
O altă deficiență serioasă în sprijinirea muncii noastre scriitoricești provine din absența criticii dramatice. Presa nu-i ajută suficient pe dramaturgi și nu ajută nici teatrele în promovarea repertoriului original. Dacă în presă s-ar fi găsit două rânduri clare, principiale, despre piesa mea Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care sunt lucrurile bune, valoroase, pe care trebuie să le dezvolt în viitoarele lucrări și care sunt slăbiciunile piesei mele, e neîndoielnic că aș fi avut de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
creației noastre dramatice, pot aduce o contribuție hotărâtoare la lichidarea lipsurilor din domeniul dramaturgiei noastre (...)”. În treacăt fie spus, în legătură cu referirile autoarei la piesa sa Vadul nou și la faptul că în piesa literară n-a găsit „două rânduri clare, principiale despre piesa Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care suni lucrurile bune (...) care sunt slăbiciunile”, iată un amplu comentariu din 1950 în Viața românească pe care-l reproducem în note55, din care reiese că respectiva piesă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înfățișată de multe piese într-un chip cu totul neveridic (...). Într-un mod la fel de simplist este înfățișată lupta de clasă în piesele Pățania mamei Ilinca și Panaite și-a învins îndoiala (...). Redacția revistei Cultura Poporului trebuie să aibă o atitudine principială față de manuscrisele primite, să lichideze liberalismul ce se manifestă în relațiile cu colaboratorii, muncind stăruitor cu aceștia pentru a realiza astfel de lucrări care să fie arme ascuțite în lupta poporului nostru muncitor”57. Încheiem aici incursiunea orientativă asupra genului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ei ar fi justă, nu știe ce surprize îi vor aduce în viitor rămășițele ideologici burgheze. Nina Cassian s-a menținut în cuvântul ei pe o poziție individualistă și, neabordând problemele importante puse în dezbatere, nu a avut o atitudine principială după cum nu a analizat în spirit autocritic ultimele ei creații literare. Petru DUMITRIU s-a ocupat în introducerea cuvântului său de câteva probleme ridicate în cadrul dezbaterilor. El a arătat că puținele referiri ale lui I. Vitner la problemele actuale ale
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru că «poetul este în primul rând poet». În cuvântul său Cicerone Theodorescu nu a spus nimic despre puternicele influențe ale ideologiei burgheze în creația sa și a manifestat tendințe liberaliste, indiferență față de conținutul ideologic al operelor literare, subapreciind rolul îndrumării principiale. În cuvântul său, Traian ȘELMARU subliniază însemnătatea definiției pe care tovarășul Malencov a dat-o tipicului (...). În poeziile Ninei Cassian se manifestă poziții individualiste, care vin în contradicție cu ideile înaintate din versurile valoroase ale poetei, se manifestă ruptura ei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care l-au făcut conștient de rămânerea sa în urmă față de viață și față de creația noastră literară. Vorbitorul s-a adresat acelora care s-au grăbit «să-l consoleze» pentru critica primită, tuturor «mieroșilor consolatori», arătând că, datorită ajutorului criticii principiale, scriitorii noștri nu sunt lăsați să alunece pe panta ideologiei burgheze. Ion Vitner a arătat că își însușește criticile care i-au fost aduse și că va căuta ca prin activitatea sa să învingă propria rămânere în urmă față de problemele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Simți tu în inima ta oare Dorința zborului ne-nfrânt Spre socialism, spre „mai curând” Ca spre-o grădină-mbietoare? Încercând să dea o replică energică tendinței manifestate în unele versuri de dragoste, tendință ce se caracteriza printr-o revoltă ne-principială - purtând însă «viza de trecere» - împotriva schematismului, poetul Eugen Frunză a alunecat în cel mai desăvârșit schematism, purtând nu mai puțin aceeași «viză de trecere», dar în direcție opusă. Așa se face că «viza» care în cazul poetei Nina Cassian
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Cicerone Theodorescu, elaborând răspunsuri îndrăznețe unor probleme artistice de mare actualitate. Această poezie fixează atitudinea critică a autorului față de unele laturi negative ale criticii noastre actuale, subliniind în același timp, în imagini convingătoare, necesitatea unei îndrumări ideologice și artistice principiale. Poetul își declară pătimașa sa ostilitate față de criticii înapoiați, paralizanți, care sugrumă cu prejudecățile și schemele lor prefabricate, cu lipsa lor de consecvență, creația plină de îndrăzneală și noutate a tânărului poet: Nu. Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
smulgem din noi înșine pozițiile de autoapărare ale capitalismului, Negura (vol. I) de Eusebiu Camilar, Minerii de M. Davidoglu, Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu, Între viață și creație, Caragiale, scriitor al poporului și Să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid. Este vorba așadar de lucrări propriu-zise de critică literară, în care autorul ia atitudine față de diferitele evenimente ale vieții literare. Astfel în cronicile consacrate creațiilor indicate mai sus ale lui Eusebiu Camilar și Mihail Davidoglu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]